3,253 matches
-
în vreme ce propaganda se adresează masei. Pentru că manipularea poate fi considerată propagandă mascată, și din considerente de eficiență terminologică, vom folosi în lucrarea de față cu precădere termenul propagandă. Propaganda înseamnă imagine. Firește, există un nemăurabil volum de propagandă prin cuvinte, sloganuri, propoziții-ancoră, etichete. Dar aceasta are eficiență maximă dacă aduce în mintea receptorilor imagini. O frază ca „Statura politică a domnului prim- ministru Adrian Năstase s-a diminuat considerabil fără ca dânsul să observe acest lucru” nu aduce nici un pixel de imagine
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
într-un heleșteu trecând drept Golful Santiago, coordonate prin dispozitive electrice sincronizate cu camerele de luat vederi. Publicul este în totalitate păcălit. New York, 1 noiembrie 1899. Dickson și Cox realizează pentru Mutoscope și Biograph un reportaj autentic din războiul anglo-bur. Slogan la lansare : „Răzoiul din Africa privit din fotoliu !”. Lyon, 14 iunie 1912. Primarul Édouard Herriot interzice proiecțiile de film care expun acte criminale, deoarece consideră că acestea creează anxietate publicului. Paris, 30 mai 1914. Casa Pathé produce brutalul film pacifist
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
pe Ceaușescu și pe comuniști... Drumeț în calea lupilor (1990) sau URSS cu svastică și cămașă verde Realizat în 1988-1989, Drumeț în calea lupilor răspunde nevoii obsesive a lui Ceaușescu de a flutura românilor terorizați de foame, frig și frică sloganul independenței țării în fața puterilor străine, în primul rând URSS, pentru care dictatorul de la București devenise indezirabil. Întreg scenariul, care respectă în general desfășurarea evenimentelor tragice ale anului 1940, este construit pentru a se filma scena finală, în totalitate inventată, a
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
iubire ce nu se mai termină (1981) narațiunile devin din nou instantanee cu reverberații reflexive, parabole concomitent acide și vibrante, în care primează lupta dintre sinceritatea, candoarea personajelor și ipocrizia, falsitatea unei ambianțe corupte, lipsite de armonie și frumusețe. Ridiculizarea sloganelor politice, ironia, afirmarea „dreptului de a gândi liber” sunt emblematice. Regăsirea sinelui, recuperarea identității, refuzul de a face parte dintr-o masă amorfă și dorința de afirmare a individului duc la evadarea din real, din cotidian, în favoarea unei „armonii a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290092_a_291421]
-
fel în valorile morale pe care credința si tradiția unui popor le-a cultivat de-a lungul generațiilor. Se poate spune și nu fără temei că liberalismul, care-și are sorgintea în revoluția franceză, a preluat din lozinca acesteia doar sloganul libertate, pe care l-a interpretat în interesul său, prin absolutizarea proprietății și subminarea organizării sociale sub toate aspectele, și mai ales prin agresarea instinctului de dominație și subordonare, atât de necesar pentru armonizarea relațiilor în familie și societate. Dacă
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
dominată de legea cererii și ofertei. Socialismul Spre deosebire de liberalism, care absolutizează proprietatea, socialismul (de asemenea emanație a revoluției franceze) dimpotrivă, susține suprimarea proprietății private pe care le consideră a fi cauza tuturor conflictelor sociale. Prin urmare dacă liberalismul reține din sloganul revoluției doar libertatea, socialismul reține doar egalitatea care nu poate fi obținută decât prin desființarea proprietății. Gândirea socialistă a primei jumătăți a secolului al XIX-lea dominată de Saint Simon, Charles Fourier, Robert Owen, Leraux, Louis Blanc și Pierre Joseph
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
conviețuirii oamenilor în societate’’. Anarhismul Dacă liberalismul subminează instinctul de dominație și subordonare cu scopul realizării libertății, iar socialismul subminează instinctul de proprietate în ideea obținerii egalității, anarhismul are ca obiect subminarea ambelor instincte. Ideologia sa este centrat ă de sloganul „propaganda prin fapte’’ utilizând ca mijloace distrugerea cu orice preț și asasinatul. Promovează prin urmare ura a tot ceea ce este uman sau creat de umanitate, consecvent principiului „homo hominis lupus”. Urmărește suprimarea oricărei autorități în familie și în stat, nerecunoscând
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
pâine dospită a rămas la latitudinea fiecărei biserici. Primatul Papei a fost recunoscut ca singurul vicar a lui Hristos pe pământ. Din nefericire disputele dogmatice în rândul ecleziaștilor au antrenat și poporul care s-a alăturat unor patriarhi schismatici, lansând sloganul „mai bine un turban decât o pălărie roșie de cardinal”. În 1443 patriarhii Antiohiei, Alexandriei și Ierusalimului s-au unit cu patriarhul Marcu din Efes și l-au depus pe Mitrofan al Il-lea (patriarhul Constantinopolului) anulând în același timp
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
pictura, literatura și toate formele de expresie artistică probează faptul că "textul politic "poate îmbrăca forme multiple. Dincolo de cultura particulară, mesajul politic ar putea fi vehiculat, conform modalităților mai mult ori mai puțin organizate, prin toate tipurile de suporturi: cîntece, sloganuri, banderole, graffiti, tags, gadgets, benzi desenate, desene animate și pin's. Forța umorului popular al istoriilor și glumelor este, adesea, un puternic vector al stereotipurilor sociale, rasiale și naționale, dar și un instrument deloc de neglijat pentru a ironiza regimurile
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
Adorno) nu agreează ipoteza că tehnologia conduce în mod ineluctabil la anularea standardelor culturii. În sfîrșit, este avansată ideea că societatea ar putea fi restrînsă prin mijlocirea tehnologiei. Publicitatea din telecomunicații exploatează mai mult acest argument, după cum va ilustra și sloganul de la PTT: "Oamenii care îi unesc pe oameni." Într-adevăr, pe de o parte, comunicarea devine din ce în ce mai interactivă, oferind o posibilă alternanță în rolurile de comunicare și apropiidu-se de forma conversațională a comunicării sociale obișnuite. Pe de altă parte, dimensiunea
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
în întregul său: de asta, manifestanții au intrat pretutindeni în sediile PCR, inclusiv la București în sediul Comitetului Central, au distrus simbolurile puterii comuniste, au scandat "Jos comunismul". Greu de crezut că o provocare a KGB ar fi adoptat acest slogan. Pe de altă parte, este evident că aparatul de represiune al Securității a urmărit direct din stradă desfășurarea confruntărilor; or, nicăieri în documentele publicate până acum nu se semnalează reținerea unor persoane suspecte de a fi aparținut unor "agenturi" străine
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
libertatea printr-o revoltă populară reprimată în sânge -, prăbușirea regimului lui Ceaușescu nu a adus cu sine o soluție de continuitate clară și radicală și nu a deschis o perspectivă lipsită de echivoc pentru viitorul societății românești. Ștergând cu buretele sloganul revoluției, "Jos comunismul!", noua putere care se instalează în fruntea țării la 22 decembrie aduce aici un munte de contradicții, de agende secrete, de falsuri, dar nu poate să nu proclame pluripartidismul și să nu se angajeze în organizarea de
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
partenerii puternici ai regimului Iliescu. Acest pact marchează profund retorica și comportamentul politic al FSN. Evenimentele lunii martie 1990, de la Timișoara la Târgu Mureș, marchează momentul în care regimul Iliescu își asumă deschis tezele național-comunismului. Până la această dată, într-adevăr, sloganurile naționaliste fuseseră repuse în circulație de diferite grupuri și asociații non-guvernamentale, constituite în marginea conglomeratului FSN, mai ales la inițiativa unor nuclee ale fostei Securități, cu aportul entuziast al unor intelectuali proveniți din aparatul de propagandă ceaușistă. Liderii FSN păstrau
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
și mai ales în raport cu Ungaria, unde prăbușirea sistemului comunist adusese la putere o guvernare de dreapta cu unele accente iredentiste. Odată însă cu reacția puterii față de Proclamația de la Timișoara, complicitatea vârfurilor FSN cu aceste cercuri care se raliaseră în jurul unor sloganuri agresiv naționaliste, antimaghiare și xenofobe devine patentă, explodând la 19 martie în evenimentele sângeroase de la Târgu-Mureș. Această reacție lansează o nouă temă a dezbaterii politice post-decembriste integritate vs. dezmembrare -, derivată direct din imaginarul ceaușist al Patriei asediate. Nu mai e
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
de unitatea unor largi categorii de cetățeni, încât ideea de unificare a forțelor politice și civice de opoziție câștiga tot mai mulți aderenți. Alianța Civică s-a constituit înainte de toate ca un catalizator al acestui proces, obiectiv căruia îi răspunde sloganul AC Nu putem reuși decât împreună! Cel mai important instrument de comunicare politică pe care îl generalizează Alianța Civică este mitingul politic, spontan și benevol, prin contrast cu adunările electorale ale FSN, care utilizează instrumente etatizate de organizare și control
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
după cum indică și N.A. Constantinescu (1928): "Sarcina de a întreține necontenit viu sentimentul conștiinței naționale, fără a știrbi adevărul și fără a cădea în banalitatea exaltărei patriotice - nu e prea ușoară" (p. 3). Adevăr întru naționalism, acesta pare a fi sloganul istoriografiei interbelice. În ciuda dificultății de a armoniza aspirațiile epistemice înspre adevăr cu menținerea febrilității naționaliste, artizanii istoriografiei interbelice au reușit să găsească calea de mijloc între cele două. Istoria critică, în mare măsură debarasată de încărcătura manifest naționalistă, este reflectată
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
de administrația romană a început să se articuleze în "nuclee statale" sub forma voievodatelor, a căror închegare a pus în mișcare forțele de producție ale orânduirii feudale. Ființa poporului și autonomia neamului și-au găsit azilul în statalitate. Programul... adaptează sloganul marxist prezent în Manifestul Partidului Comunist, enunțând că "întreaga istorie a poporului român se înfățișează ca istoria unor necontenite lupte de clasă" (p. 29). Formula doctrinară hibridă a național-comunismului, minată de contradicții ideologice, face însă ca lupta de clasă purtată
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
mai trăia sănătos încă douăzeci de ani”. Această „Prefață” a lui Ibrăileanu a impresionat contemporanii și ne impresionează și pe noi astăzi rămânând textul cel mai condensat ce-l proiectează pe Eminescu în valoare estetică universală. Nevoia de șabloane, de sloganuri liniștitoare, de adevăruri certe privind rolul fatalității în viața lui Eminescu este un simptom la presa anilor ’30. Această luare de cuvânt a dr. V. Vineș va fi preluată și ajustată convenabil de către G. Călinescu în „Viața lui Mihai Eminescu”, 1932
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
semnificația lui, deoarece expresia „semnificație“ poate sugera că termenul stă pentru un anumit obiect. Wittgenstein admitea că afirmația „În multe cazuri este recomandabil să ne interesăm de folosirea, și nu de semnificația unui termen“ nu este mai mult decât un slogan. Iar orice slogan riscă să fie înțeles drept o teză generală. Cu toate acestea, în munca filozofică nu ne putem lipsi de slogane. „Uneori sloganul este ridiculizat, alteori susținut; în ambele cazuri, după părerea lui (a lui Wittgenstein - n.m., M.F.
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
expresia „semnificație“ poate sugera că termenul stă pentru un anumit obiect. Wittgenstein admitea că afirmația „În multe cazuri este recomandabil să ne interesăm de folosirea, și nu de semnificația unui termen“ nu este mai mult decât un slogan. Iar orice slogan riscă să fie înțeles drept o teză generală. Cu toate acestea, în munca filozofică nu ne putem lipsi de slogane. „Uneori sloganul este ridiculizat, alteori susținut; în ambele cazuri, după părerea lui (a lui Wittgenstein - n.m., M.F.), în mod greșit
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
să ne interesăm de folosirea, și nu de semnificația unui termen“ nu este mai mult decât un slogan. Iar orice slogan riscă să fie înțeles drept o teză generală. Cu toate acestea, în munca filozofică nu ne putem lipsi de slogane. „Uneori sloganul este ridiculizat, alteori susținut; în ambele cazuri, după părerea lui (a lui Wittgenstein - n.m., M.F.), în mod greșit. Dacă facem filozofie este firesc că trebuie să ajungem la anumite genuri de pași, care sunt recomandabili. Cercetările filozofice sunt
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
interesăm de folosirea, și nu de semnificația unui termen“ nu este mai mult decât un slogan. Iar orice slogan riscă să fie înțeles drept o teză generală. Cu toate acestea, în munca filozofică nu ne putem lipsi de slogane. „Uneori sloganul este ridiculizat, alteori susținut; în ambele cazuri, după părerea lui (a lui Wittgenstein - n.m., M.F.), în mod greșit. Dacă facem filozofie este firesc că trebuie să ajungem la anumite genuri de pași, care sunt recomandabili. Cercetările filozofice sunt obositoare, grele
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
susținut; în ambele cazuri, după părerea lui (a lui Wittgenstein - n.m., M.F.), în mod greșit. Dacă facem filozofie este firesc că trebuie să ajungem la anumite genuri de pași, care sunt recomandabili. Cercetările filozofice sunt obositoare, grele și scapă memoriei. Sloganele sunt ușoare și se înfig în memorie.“ Orice cercetare filozofică autentică privește o situație particulară și poate oferi doar clarificări locale. Ea nu poate fi înlocuită de slogane. Sloganele rămân însă utile în măsura în care prin ele este indicată o anumită orientare
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
pași, care sunt recomandabili. Cercetările filozofice sunt obositoare, grele și scapă memoriei. Sloganele sunt ușoare și se înfig în memorie.“ Orice cercetare filozofică autentică privește o situație particulară și poate oferi doar clarificări locale. Ea nu poate fi înlocuită de slogane. Sloganele rămân însă utile în măsura în care prin ele este indicată o anumită orientare a gândirii. „Dacă folosirea sloganului pleacă, dar sloganul rămâne, el este ridicol.“59 6. Tranziția „Wittgenstein I și Wittgenstein II“ este o formulă retorică. Abstracție făcând de însușirea
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
care sunt recomandabili. Cercetările filozofice sunt obositoare, grele și scapă memoriei. Sloganele sunt ușoare și se înfig în memorie.“ Orice cercetare filozofică autentică privește o situație particulară și poate oferi doar clarificări locale. Ea nu poate fi înlocuită de slogane. Sloganele rămân însă utile în măsura în care prin ele este indicată o anumită orientare a gândirii. „Dacă folosirea sloganului pleacă, dar sloganul rămâne, el este ridicol.“59 6. Tranziția „Wittgenstein I și Wittgenstein II“ este o formulă retorică. Abstracție făcând de însușirea sau
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]