6,398 matches
-
problemele psihosociale sau didactice; • inocularea speranței care este un ingredient psiho-afectiv, absolut necesar oricărui debut de activitate intraclasă; • universalitatea presupune conștientizarea faptului că nici o problemă nu este unică și personală; • altruismul; • reluarea și corectarea unor obișnuințe comportamentale; • dezvoltarea tehnicilor de socializare: învățarea socială, dezvoltarea competențelor interacționale; • coeziunea grupului: - intensificarea comunicării între membrii grupului; - niveluri înalte ale încrederii; - asumarea normelor de grup; - stabilirea rolurilor; • Catharsis-ul individual și de grup; • includerea factorului existențial. 4. Plan de intervenție: a. depășirea stării de disconfort
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
variabili după înălțime). • Este recomandabilă și aici stimularea unei dinamici a pozițiilor ocupate în bănci de elevi, astfel încât permutările respective să nu încalce legile biologice, fizice și medicale anterioare, dar, totodată, să nu contravină nici normelor psihopedagogice, instructiv-educative și de socializare ale elevilor în sala de clasă. 2.1.3. Amenajarea sălii de clasă • Cultura grupală a clasei de elevi presupune promovarea atât a unor valori instrumentale, cât și a unor valori expresive (sloganuri, simboluri, ceremonii, ajungându-se chiar până la adevărate
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
în sala de clasă. 2.1.3. Amenajarea sălii de clasă • Cultura grupală a clasei de elevi presupune promovarea atât a unor valori instrumentale, cât și a unor valori expresive (sloganuri, simboluri, ceremonii, ajungându-se chiar până la adevărate „ritualuri de socializare”), cele din urmă constituindu-se în adevărate fundamente pentru primele. • Un simbol al clasei, o melodie preferată, un joc preferat, o poveste reprezentativă pentru clasă, câteva seturi de fotografii cu membrii clasei constituie tot atâtea ocazii de configurare indusă unei
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
generează cooperare prin agregarea opțiunilor mutuale de schimb Între actori raționali, utilitariști, ce Își urmăresc propriile interese. Organizațiile sunt entități instituționalizate care generează cooperare În cadrul structurii de statusuri și roluri diferențiate și coordonate funcțional, care actorii individuali le asumă prin socializare. Piețele și organizațiile formează un continuum de-a lungul căruia Întâlnim forme de cooperare mediu instituționalizate precum câmpurile sociale ce presupun deopotrivă acțiunea rațională interesată și asumarea unor roluri sociale. Cooperarea socială exercitată În cadrul instituțiilor formale ori organizarea oamenilor În
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
ar fi interesați de relațiile de schimb economice și de acțiunea economică, rațională, utilitaristă, În cadrul piețelor, În timp ce sociologii ar fi mai degrabă preocupați de relațiile sociale, În general, (În special noneconomice) și de rolurile pe care indivizii le asumă prin socializare În cadrul instituțiilor sociale. Deopotrivă actorii raționali rolurile pe care ei le asumă, atât În sfera activităților economice, dar și a celor sociale sunt implicați Într-un proiect macrosocial, de generare a agregatelor sociale (construcții sociale integrante), fie acestea prețuri de
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
celorlalți actori implicați În raport. Relația socială este o interacțiune bazată pe expectații comune ale actorilor inferate din istoria interacțiunilor precedente. Trebuie să menționăm că ne referim la relații stabilite Între actori concreți, dintr-o propensiune naturală a acestora către socializare și sociabilitate, și nu la relațiile (de natură instituțională) ce decurg din integrarea funcțională a anumitor roluri sociale asumate de acești actori; altfel spus, nu ne referim la relațiile Între roluri, ci la relațiile Între actori. Suficient să spunem pentru
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
la relațiile Între roluri, ci la relațiile Între actori. Suficient să spunem pentru moment, că această probabilitate creează așteptări În privința comportamentului celorlalți actori, așteptări confirmate prin acțiune repetată și nu derivând din prescripțiile unei instituții și/sau din asumarea, prin socializare, a unui rol social anterior definit. Aceste așteptări probabile creează o orientare mutuală a acțiunii fiecărui actor către cea a celorlalți. Instituțiile produc comportamente conforme și astfel așteptări comportamentale prin mecanisme coercitive, normative sau cognitive generalizabile. Relațiile sociale determină la
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
de impunere sunt mai mici decât costurile negocierii și impunerii fiecăruia dintre contractele tranzacțiilor independente. În aceeași notă, H. Simon (1991) găsește avantajele relative ale organizațiilor față de piață, În ceea ce privește autoritatea: identificarea membrilor cu organizația se referă la un tip de socializare organizațională prin care membrii Învață să se comporte „docil” și devin motivați de performanța organizațională sau departamentală ca grup În plus față de motivații personale În special de ordin material. coordonarea: promulgarea și impunerea de convenții și standarde ce permit membrilor
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
divergență a acestora este mai mult o caracteristică sistemică decât una interindividuală. Agenții funcționează mai puțin ca actori independenți și mai degrabă ca interpreți ai scenariilor culturale. Cooperarea devine un simplu joc de rol al unor scenarii asumate cultural prin socializare (În special profesională, vezi codurile de conduită) și reasertate prin acțiune socială. Oportunismul devine un simplu efect pervers al inconsistenței dinamicii agent - principal, al contradicțiilor culturale și nu o trăsătură universală a umanității. Este mai degrabă o trăsătură a conflictului
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
de structuri obiective. Individualul, subiectivul, este social, colectiv. Habitusul este subiectivitate socializată ale cărei scheme de percepție și apreciere (preferințele, gusturile) sunt produsul istoriei colective și individuale.” (p. 259). Preferințele, dispozițiile și conduita economică În general sunt mai degrabă rezultatul socializării, Învățării, formării de deprinderi și obișnuițe și acumulării unui anumit tip de capital cultural În anumite condiții sociale ale dezvoltării individuale, dar și sociale. Meyer și Rowan (1991) folosesc conceptul de eficiență, opunându-l celui de conformare instituțională. În mediile
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
Încrederea este distribuită neomogen În rețelele sociale particulare (Mihăilescu, 2004:61) și, prin urmare, incidența cooperării diferă de la un context social la altul, În funcție de particularități structurale, istorice, dar și personale. Relațiile se constituie natural, firesc, dintr-o propensiune inerentă către socializare a actorilor, dar, pe de altă parte, sunt mai puțin asiguratorii, mai expuse capriciilor personale și blocajelor de comunicare. Literatura rețelelor În analiza organizațională a identificat exemple empirice În care câmpuri sociale formează structuri de relații ce facilitează cooperarea socială
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
eticagrijii" și argumente politice pentru o astfel de etică, opoziția față de etica drepturilorxe "„etica drepturilor" și dreptății, practica maternă și pacifismulxe "„pacifism"). - Semnificația conceptului de dreptatexe "„dreptate" din punctul de vedere al experiențelor femeilor. Este familiaxe "„familie" un model de socializare pentru dreptate (vezi, de exemplu, Susan Mollerxe "„Moller,Carol" Okinxe "„Okin,SusanMoller", 1989). Există o opoziție între dreptate și grijăxe "„grijă"? (Susan Mollerxe "„Moller,Carol" Okinxe "„Okin,SusanMoller", 1989, Iris Marian Youngxe "„Young,IrisMarion", 1990). - Cum arată utopiile dacă sunt
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
operele unor autori marcanți contemporani: J. Rawlsxe "„Rawls,John", A. McIntyrexe "„McIntyre,Alisdair" și M. Walzer. De obicei, remarcă Okinxe "„Okin,SusanMoller", dreptatea este un concept central al teoriei politicexe "„teoriepolitică" cu referire la sfera publică. Dar prima școală de socializare pentru dreptatexe "„dreptate" este reprezentată de familie. Adesea, familiaxe "„familie" este locul abuzurilor și discriminărilor de gen. Prin urmare, a rezuma problema dreptății la sfera publică poate conduce la un risc major referitor la acțiuni de profunzime în privința exercitării drepturilor
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
formează mintea în acest sens. Enunțând această idee, feministele liberale au evitat realmente problema controversei biologic-cultural și relevanța diferențelor, de teamă că acestea sunt opresive pentru femei și, astfel, au crezut excesiv că suntem produsul strict al mediului și al socializării. Naturaxe "„natură" nu poate fi total depășită. b) Ideea că cele mai multe femei vor să fie ca bărbații. Există destule femei care realmente preferă să aibă roluri tradiționale, ca alegere personală, nu neapărat din cauza îndoctrinării patriarhale. În același timp, este absurd
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
abordare este numit: teoria sistemelor dualexe "„teoriasistemelorduale", cu referire la dubla oprimarexe "„dublaoprimare": capitalistă și patriarhală. Juliet Mitchellxe "„Mitchell,Juliet" (1971) consideră că statusul femeilor și funcțiile lor sunt determinate deopotrivă de rolul lor în producție și reproducerexe "„reproducere", de socializarea copiilor și de sexualitatexe "„sexualitate". După revoluția sexuală de la începutul anilor ’70, femeile vestice au făcut progrese, dar numai legate de libertatea sexuală, iar acest progres poate să fie o simplă aparență. În rest, în producție, ele continuă să lucreze
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
două servicii, fapt care este și mai evident în țările comuniste, în care pentru aproape toate femeile dubla zi de muncăxe "„dublazidemuncă" a fost și este (n. M.M.) o realitate cotidiană. Dacă femeile intră masiv în producția salariată fără o socializare simultană a muncii domestice (gătit, curățenie, îngrijireaxe "„îngrijire" copiilor), înseamnă că oprimarea femeilor devine chiar mai rea decât aceea pe care o aveau în condiția de casnicăxe "„casnic" (Bensonxe "„Bentson,Margaret", 1969). Pe de altă parte, dacă o astfel de
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
ca acestea să fie prost plătite; dar este un progres în recunoașterea socială a unor munci de obicei gratuit prestate de femei, nu vor mai fi tratate ca nemuncă, iar femeile care le prestează, ca persoane parazitare pe veniturile bărbaților. Socializarea muncii domestice private este, după Bensonxe "„Bentson,Margaret", singura șansă de a lichida aservirea femeilor. Alte autoare marxiste (Mariosa Dalla Costaxe "„DallaCosta,Mariosa" și Selma Jamesxe "„James,Selma", 1972) consideră nu doar că munca domestică trebuie tratată ca productivă, dar
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
intim. Dar marxiștii nu au condamnat familia ca unitate emoțională, ci ca unitate economică, opresivă în privința genului 16. Oaltă critică posibilă, adresată lui Elshtainxe "„Elshtain,JeanBetke" de astă dată, ar putea veni din perspectivă liberală: ce facem cu modelul de socializare oferit de familiile abuzive și violente? Feminismul marxist este criticat și din perspectiva feminismului socialist, mai ales de către Alison Jaggarxe "„Jaggar,Alison" (1981). Ea consideră că marxistele nu pun degetul pe rană: anume, vorbind mereu despre capital, ignoră faptul că
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
femeilor li s-a impus modelul maternitățiixe "„maternitate" pentru interesele statului, modelul de producătoare și reproducătoare. Prăbușirea ideologiei egalitariste a afectat și politicile egalitarismului de gen. - „Diviziunea muncii în gospodărie nu a fost niciodată transformată esențialmente de statulxe "„stat" socialist. Socializarea muncii gospodărești nu a fost realizată în totalitate: munca în gospodărie a rămas publicxe "„public" invizibilă și devalorizată.” (Galxe "„Gal,Susan" și Kligmanxe "„Kligman,Gail", 2003, p. 67) - Comunismulxe "„comunism" nu a condus la redistribuirea echilibrată a puterii în relațiile
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
și reprezentaretc 1.2.2. Partide și reprezentare" Accesul femeilor la spațiul publicxe "„spațiupublic"xe "„public" este limitat prin aceea că ele sunt menținute cât mai mult în spațiul privatxe "„spațiuprivat"xe "„privat", se extinde statutul de casnicăxe "„casnic", precum și socializarea ca mamă și gospodină. Femeilor li se asigură un statut inferior în viața publică sau li se creează spații separate, eventual un gineceuxe "„gineceu" alcătuit din rezervații pentru femei, de la coafor și cluburi la organizații de femei. În spațiul publicxe
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
o lume slab orientată spre piață, este săracă, opusă dezvoltării tehnologice și educației evoluate (vezi analizele din volumul Școala la răscruce, 2002), este încărcată de paternalismxe "„paternalism" politic și sprijină acest tip de paternalism. Școala este mai redusă, modelele de socializare de același sex sunt mai puternice, fetele se mărită mai repede. Din cercetările Valentinei Marinescu (2002) reiese că, pentru bărbații de la țară, munca este centrală în autodefinire în raport cu familiaxe "„familie", pentru femei este invers, dar „femeile care muncesc salarizat au
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
fi să dăm curs ideii-cadru a acestei lucrări, anume cea a drumului femeilor spre autonomie, cred că trebuie să ținem seama și de cât de autonomi sau de dependenți sunt membrii adulți ai familiei și de ce fel de model oferă socializarea în familiexe "„familie" pentru relațiile de putere (vezi și Grünbergxe "„Grunberg,Laura", 2003). În același timp, faptul că familiile sunt nepartenerialexe "„partenerial" este principalul argument al participării slabe a femeilor la viața politică, implicit la reprezentarea politicăxe "„reprezentare politică" a
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
care depășesc posibilitățile lor de Învățare). Elevii cu un potențial intelectual și aptitudinal peste medie sunt la rândul lor elevi cu cerințe educative speciale și au nevoie de un program individualizat. Prin urmare, școala, ca instituție publică de formare și socializare a personalității umane, trebuie să răspundă tuturor cerințelor fiecărui elev În parte, În funcție de posibilitățile și interesele sale, fără a Îngrădi dreptul de acces, În mod egal, al tuturor persoanelor la oferta școlii. Asumarea deciziei școlarizării copilului Într-o formă de
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
propriu de lucru. Care ar fi principalele avantaje ale integrării școlare a elevilor cu cerințe speciale? - Elevul are acces la diferite modele de conduită, pozitive sau negative, care vor influența și modelul personal de acțiune (cu relevanță În procesul de socializare 1 și autonomie socială), prin contactul cu elevii din școala de masă și cu alte persoane adulte, având posibilitatea lărgirii experienței de viață. - Elevul va fi confruntat cu o gamă largă de obligații, responsabilități, fiind pus În situații diferite decât
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
ceilalți copii, Învață roluri și statuturi sociale noi, care vor fi Însușite prin preluarea anumitor atitudini, valori, acțiuni, comportamente, În felul acesta ieșind din starea de izolare impusă În condițiile școlii speciale. Frecventarea școlilor din comunitate face ca tipul de socializare să se schimbe. În general, În actul socializării copilul Își pune În joc Întreaga personalitate, apelând la imitații, identificare, substituire, inhibiții, hotărâre, conformare etc. Socializarea are loc numai Într-un grup (familie, grupă de grădiniță, clasă școlară), care ajută copilul
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]