3,159 matches
-
principal reper scopul cercetării (de exemplu, situația mamelor singure, șomajul și impactul său asupra situației sociale a celor afectați, opiniile studenților cu privire la îmbunătățirea evaluării etc.). Ca și populația vizată în cadrul cercetării, focus-grupul poate fi organizat în funcție de diferite caracteristici: vîrstă, status socio-economic, gen, vîrstă, statut marital. Există cercetări pentru care sînt necesare trei-patru focus grupuri sau trei-patru sesiuni (întîlniri) cu același focus-grup. Focus-grupul nu se poate constitui prin procedee clasice de eșantionare, pentru c. numărul participanților este prea mic. Sînt importante însă
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
experimental și cel de control, este dificil de realizat mai ales în cadrul experimentelor educaționale. Două sau mai multe clase de elevi pot fi alese ca grup experimental și de control, încercîndu-se stabilirea unor corespondențe între caracteristicile relevante pentru studiu (nivel socio-economic al familiei, nivel aptitudinal, nivel al performanțelor școlare etc.), însă ele nu vor respecta niciodată principiul randomizării. -Aplicarea repetată a tratamentului experimental. În cele mai multe experimente, subiecților nu li se aplică tratamentul experimental individual, ci frontal (ca membri ai unui grup
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
mențină un organ de legătură între partid și stat, pentru ca nu cumva Gheorghiu-Dej să aibă prea multă putere. Acesta din urmă a ripostat cu trufie, amintindu-i imediat de inalienabilitatea dreptului la suveranitate al tuturor națiunilor, indiferent de organizarea lor socio-economică și politică 822. În octombrie, în cadrul festivităților dedicate lunii prieteniei româno-sovietice823, liderul român a anunțat că-și va asuma și funcția de prim-secretar al partidului. Apoi l-a înlocuit pe șeful Comisiei de Stat a Planificării, Miron Constantinescu, un
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
antebelic, anii douăzeci-treizeci au văzut apariția altor patru curente radicale: i) naeionescismul, în cadrele căruia s-a (de)format mare parte din crema intelighenției interbelice românești (Mircea Eliade, Emil Cioran, Constanin Noica, Mihail Sebastian, Mircea Vulcănescu etc.); ii) corporatismul, doctrina socio-economică elaborată de Mihail Manoilescu ca armătură organizatorică a statului totalitar de inspirație fascistă; iii) gândirismul patronat de Nichifor Crainic, a cărui idee monomanică este reductibilă, în ultimă instanță, la ortodoxism, și iv) legionarismul, care, amalgamând elemente prelevate din diversele curente
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
produs "societatea de piață" (Market Society) bazată pe economia de schimb. Modelul societății naționale elaborat de F.O. Ramirez și J. Boli (1987) articulat ca urmare a forțelor declanșate de aceste mutații structurale în sferele cultural-religioase (Reforma), instituțional-politică (Statul-Națiune) și socio-economică (Societatea de Piață) s-a clădit pe o armătură mitică. Cinci "mituri" au devenit instituționalizate ca elemente constitutive ale modelului european al societății naționale, în lumina cărora proiectul unui sistem educațional public de masă sponsorizat statal apărea ca un imperativ
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
pe verticală operate de către imaginarul naționalist, prin care umanitatea era astfel secționată, pe criterii lingvistico-etnice, în națiuni omogene intern și eterogene între ele, sunt înlocuite cu liniile de fractură orizontale care nu țin cont de frontierele naționale și produc clivaje socio-economice în interiorul aceleiași societăți. Comunismul aduce o serie de răsturnări majore în tradiția sedimentată în decursul secolului naționalist al existenței istorice românești. Tăieturile verticale care delimitau națiuni au fost înlocuite de clivajele orizontale care separau straturile sociale ale societății. În imaginarul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
1848 în "Revoluția română" evidențiază din plin efectul totalizator și acțiunea integratoare ale ideii de unitate. Independența. Repriza internaționalistă a socialismului românesc a reliefat lupta perenă a poporului muncitor pentru eliberare socială, înțeleasă în sensul emancipării din relațiile de exploatare socio-economică. Pe plan intern independența însemna eliberare socială, iar pe plan extern, libertatea națională echivala cu independența economică în fața puterilor imperialiste. În sincronie cu torsiunea ideologică înspre naționalism, ideea de independență revine pe matca în care a evoluat încă din a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
profilul identitar după modelul partidelor social-democrate occidentale, PDSR devine PSD (Partidul Social Democrat) în iulie 2001. Al treilea mandat prezindențial al lui Ion Iliescu, în care guvernarea i-a revenit lui Adrian Năstase, a inaugurat perioada în care noua oligarhie socio-economică crescută sub protecția partidului a "prădat statul cu voie de la Bruxelles", după cum o spune pe șleau T. Gallagher (2004, p. 350). Deschiderea arătată de Europa în sensul integrării României, o deschidere susținută și de finanțări masive care să sprijine eforturile
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
că, așa cum a observat și analistul T. Gallagher (2004), guvernarea Năstase a excelat în aplicarea paradigmei "formelor fără fond", un adevărat "brand românesc" (Schifirneț, 2007). Efectul pervers al finanțărilor pre- aderare deturnate de oligarhia românească a constat în amplificarea inegalităților socio-economice într-o societate oricum deja polarizată. În ciuda tuturor acestor sincope interne pe plan socio-economic, elita politică a repurtat totuși succese importante pe plan extern. Pe 29 martie 2004 România a fost acceptată în NATO, iar la 1 ianuarie 2007 a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
aplicarea paradigmei "formelor fără fond", un adevărat "brand românesc" (Schifirneț, 2007). Efectul pervers al finanțărilor pre- aderare deturnate de oligarhia românească a constat în amplificarea inegalităților socio-economice într-o societate oricum deja polarizată. În ciuda tuturor acestor sincope interne pe plan socio-economic, elita politică a repurtat totuși succese importante pe plan extern. Pe 29 martie 2004 România a fost acceptată în NATO, iar la 1 ianuarie 2007 a aderat la Uniunea Europeană. Integrarea în UE avea să fie bifată în mandatul prezidențial al
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
timp, s-au produs deosebiri de conținut între noțiunile ce defineau obștea țărănească liberă, obștea sătească (liberă sau aservită), obștea răzeșească, dar deosebirile s-au datorat nu originii diferite, ci unor condiții generate de mediul ambiant diferit, implicit de prefaceri socio-economice petrecute în secolele XVII-XVIII în ritm diferențiat, mai rapid și mai profund în satele din zonele deschise ale Moldovei, mai lent și cu tentă conservatoare în cele ferite de influențele exterioare. Așa se explică de ce, în satele din locurile deschise
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
a solicitat aprobarea. Anexa 2 Conținutul Planului anual de activități I. Analiza diagnostic 1. Analiza activității anterioare Acest capitol se referă la: - identificarea și prezentarea deficiențelor (problemelor) din perioada anterioară. - identificarea și prezentarea unor informații privind tendințele viitoare de dezvoltare socio-economică a zonei de competență și impactul acestora asupra activității comisariatului. 2. Agenda instituției - Prioritizarea problemelor identificate la capitolul anterior - Identificarea și prioritizarea soluțiilor II. Obiective Transpunere priorităților din agenda instituției în obiective SMART (Specifice, Măsurabile, Abordabile - pot fi atinse, Realiste
EUR-Lex () [Corola-website/Law/213607_a_214936]
-
și RIRE peste rata de actualizare) justifica intervenția fondurilor publice în susținerea proiectului. Dacă în cazul proiectelor derulate în cadrul unor scheme de ajutor de stat utilitatea socială este demonstrată prin argumentația de promovare a schemei, în cazul celorlalte proiecte impactul socio-economic al acestora constituie o componentă decisivă pentru evaluarea și selecția lor. Având însă în vedere complexitatea analizei economice, se acceptă pentru proiecte al căror cost investițional nu depășește 4,2 milioane lei reducerea analizei economice la interpretarea simplificată a contextului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/219246_a_220575]
-
fost elaborată de Ministerul Economiei și Finanțelor. ^1) Impactul reprezintă efectul pe termen lung, primar sau secundar, pozitiv sau negativ produs în urma unei intervenții, în mod direct sau indirect, intenționat sau neintenționat. A se vedea Manualul EVALSED pentru evaluarea dezvoltării socio-economice, www.mefromania.ro, secțiunea evaluare. ^2) Modificarea procentuala a variabilei critice identificate care determină că valoarea indicatorului de performanță analizat (valoarea financiară actuala netă sau valoarea economică actuala netă) să fie egală cu zero. -----------------
EUR-Lex () [Corola-website/Law/221748_a_223077]
-
și colectează informații cu caracter general despre entitatea/structura auditată cu scopul de a cunoaște domeniul auditabil și particularitățile acestuia. Informațiile colectate trebuie să fie pertinente și utile pentru atingerea următoarelor scopuri: a) identificarea principalelor elemente ale contextului instituțional și socio-economic în care entitatea/structura auditată își desfășoară activitatea; ... b) cunoașterea organizării entității/structurii auditate, a diferitelor nivele de administrare, conform organigramei și a modalităților de desfășurare a activităților; ... c) identificarea punctelor cheie ale funcționării entității/structurii auditate și ale sistemelor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/263317_a_264646]
-
solicitarea Direcției audit intern/structurii teritoriale subordonate. 1.4. În cadrul procedurii de colectare a informațiilor se elaborează Chestionarul de luare la cunoștință, prevăzut în modelul de mai jos, care conține întrebări prin al căror răspuns auditorii interni pot cunoaște contextul socio-economic de organizare și funcționare a entității/structurii auditate. 1.5. Procedura P-05. Domeniul/activitatea auditată: 2. Prelucrarea și documentarea informațiilor 2.1. Prelucrarea informațiilor presupune gruparea și sistematizarea informațiilor în vederea identificării activităților/acțiunilor auditabile și realizarea analizei de risc
EUR-Lex () [Corola-website/Law/263317_a_264646]
-
la punerea în practică a priorității tematice "Consolidarea unei capacități administrative eficiente", stabilită în Cadrul Strategic Național de Referință (CSNR). Necesitatea de a investi în capacitatea instituțională este recunoscută de Orientările Strategice Comunitare privind Coeziunea, în acele state membre unde performanța socio-economică și buna guvernare constituie câteva din principalele provocări ale perioadei de programare 2007-2013*1). Dezvoltarea capacității administrative se referă la un set de schimbări structurale și de proces care permit guvernelor să îmbunătățească formularea și implementarea programelor în vederea obținerii de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/244228_a_245557]
-
bune elaborări și furnizări de politici publice în scopul asigurării condițiilor pentru creșterea economică și crearea de locuri de muncă. Dezvoltarea capacității administrative poate avea o contribuție directă la atingerea acestor obiective. Instituțiile publice pot contribui la programele de dezvoltare socio-economică prin exercitarea următoarelor funcții: ■ îmbunătățirea proceselor de luare a deciziilor, inclusiv îmbunătățirea calității investițiilor importante (acumularea de cunoștințe și resurse umane) și a selecției de proiecte (informații, reglementări și mecanisme de feed-back); ■ asigurarea unei implementări și aplicări mai bune a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/244228_a_245557]
-
identifica sectoarele prioritare pentru PO DCA a avut loc o consultare preliminară la nivel decizional, pe baza stadiului actual de dezvoltare a strategiilor de descentralizare, pe baza responsabilităților din ce în ce mai mari ale administrației publice și pe baza contribuției generale la dezvoltarea socio-economică la nivel național (avându-se în vedere alocarea bugetară pentru aceste sectoare, numărul funcționarilor publici care lucrează în aceste domenii, numărul instituțiilor subordonate și dimensiunea grupului țintă - procent din populație care beneficiază de aceste servicii publice). Conform prevederilor Programului de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/244228_a_245557]
-
a concentrat pe trei sectoare principale pentru continuarea procesului de descentralizare și creșterea calității serviciilor publice: sănătate, educație și asistență socială. A fost menționat faptul că și alte sectoare pot primi suport pe durata implementării PO DCA, în funcție de evoluția condițiilor socio-economice și de situația existentă în administrația publică. PO DCA este implementat prin trei axe prioritare. Acestea sunt legate în mod direct de obiectivele specifice ale PO DCA: I. Axa prioritară 1: Îmbunătățiri de structură și proces ale managementului ciclului de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/244228_a_245557]
-
calității și eficienței furnizării serviciilor publice, cu accentul pus pe procesul de descentralizare III. Axa prioritară 3: Asistență tehnică Obiectivul general al PO DCA este de a contribui la crearea unei administrații publice mai eficiente și mai eficace în beneficiul socio-economic al societății românești. Documentul de față reprezintă Documentul Cadru de Implementare (DCI) a Programului Operațional "Dezvoltarea Capacității Administrative" (PO DCA) pentru perioada 2007-2013 în România. Acesta este un document elaborat de Autoritatea de Management pentru PO DCA. Scopul DCI este
EUR-Lex () [Corola-website/Law/244228_a_245557]
-
România și realizarea unei coordonări cu politicile Comisiei Europene, în special cu Strategia Lisabona, care dezvoltă politici pentru creșterea economică și crearea de noi locuri de muncă. Consolidarea capacității administrative este una dintre principalele priorități din CSNR, contribuind la dezvoltarea socio-economică. Intervențiile din această prioritate tematică se vor concentra pe rezolvarea blocajelor din sectorul public care împiedică dezvoltarea socio-economică și pe cele mai importante elemente ale reformei administrației publice. Conform CSNR, obiectivul general al PO DCA este acela de a contribui
EUR-Lex () [Corola-website/Law/244228_a_245557]
-
creșterea economică și crearea de noi locuri de muncă. Consolidarea capacității administrative este una dintre principalele priorități din CSNR, contribuind la dezvoltarea socio-economică. Intervențiile din această prioritate tematică se vor concentra pe rezolvarea blocajelor din sectorul public care împiedică dezvoltarea socio-economică și pe cele mai importante elemente ale reformei administrației publice. Conform CSNR, obiectivul general al PO DCA este acela de a contribui la crearea unei administrații publice mai eficiente și mai eficace în beneficiul socio-economic al societății românești. Obiectivul acestei
EUR-Lex () [Corola-website/Law/244228_a_245557]
-
sectorul public care împiedică dezvoltarea socio-economică și pe cele mai importante elemente ale reformei administrației publice. Conform CSNR, obiectivul general al PO DCA este acela de a contribui la crearea unei administrații publice mai eficiente și mai eficace în beneficiul socio-economic al societății românești. Obiectivul acestei axe prioritare este să contribuie la o îmbunătățire durabilă a capacității administrației publice din România, prin realizarea unor îmbunătățiri de structură și proces ale managementului ciclului de politici publice. II.1.1. Domeniul major de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/244228_a_245557]
-
România, precum și coordonarea cu politicile Comisiei Europene, în special cu Strategia Lisabona, care dezvoltă politici pentru creșterea economică și crearea de noi locuri de muncă. Dezvoltarea unei capacității administrative eficiente este una din principalele priorități ale CSNR, contribuind la dezvoltarea socio-economică. Intervențiile acestei priorități tematice se vor concentra atât pe rezolvarea blocajelor din sectorul public, care împiedică dezvoltarea socio-economică, cât și pe elementele esențiale ale reformei administrației publice. Conform CSNR, obiectivul general al PO DCA este acela de a contribui la
EUR-Lex () [Corola-website/Law/244228_a_245557]