5,527 matches
-
excentrice, precum cele ale unui remarcabil alien ce vede identitatea americană prin lentile postmoderne, Jean Baudrillard. Dacă citezi, fără un context larg (și uneori, chiar dacă descrii un context larg), și nu interpretezi într-un sens foarte, foarte metaforic, remarcile unui sociolog (Baudrillard având, printre altele, și pregătire de sociolog), câteva din observațiile lui asupra Americii, în cartea sa cu același nume, ai impresia că SUA este o țară pierdută undeva în spațiul co(s)mic. Astfel, America este văzută ca fiind
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
vede identitatea americană prin lentile postmoderne, Jean Baudrillard. Dacă citezi, fără un context larg (și uneori, chiar dacă descrii un context larg), și nu interpretezi într-un sens foarte, foarte metaforic, remarcile unui sociolog (Baudrillard având, printre altele, și pregătire de sociolog), câteva din observațiile lui asupra Americii, în cartea sa cu același nume, ai impresia că SUA este o țară pierdută undeva în spațiul co(s)mic. Astfel, America este văzută ca fiind singura societate primitivă rămasă în lume, deșertul american
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
în spațiul co(s)mic. Astfel, America este văzută ca fiind singura societate primitivă rămasă în lume, deșertul american este o critică exstatică a culturii, și, foarte important, nu există polițiști la New York (Baudrillard: 7, 5, 22). Rezultă că un sociolog francez poate spune orice despre America, problema este dacă ceea ce spune are vreo noimă, nu are, așa că e bine să revenim la oile noastre, la identitatea americană, așa cum o percep și alții, legând începuturile cu ceea ce se petrece azi. Voluntarismul
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
mai înaltă cotă de popularitate la sfârșit de serviciu prezidențial din întreaga perioadă postbelică (proba doi). Unii vor lega proba numărul doi de performanța economiei americane din anii nouăzeci, mai degrabă decât de ... așa-zisa probă numărul unu, dar un sociolog cu multă imaginație și talent ar putea avea un raționament precum cel mai sus amintit, comparabil cu scenarii despre Albă ca Zăpada și cei șapte pitici în alte țări de pe glob. Faptul este că majoritatea republicană din Camera Reprezentanților a
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
conspicuous consumption) la rang de mod de viață al clasei mijlocii, capra americanului căutând să țină pasul cu cea a vecinului, ba chiar să o întreacă. Conceptul de consum ostentativ a fost folosit la sfârșitul secolului al XIX-lea de sociologul Thorstein Veblen (The Theory of the Leisure Class). El a fost aplicat pentru a descrie atât comportamentul consumist al segmentului superior al unei clase mijlocii relativ stabile, cât și strădaniile noilor îmbogățiți de a-și afirma noul statut. Consumul ostentativ
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
mass-media de a răspunde la o serie de întrebări referitoare la evenimente și fenomene insuficient elucidate, asociate și cu atracția senzaționalismului. Fascinația exercitată de teoriile conspirației indică un fenomen cultural semnificativ în ultimele decenii, pe care istorici, politologi, psihologi și sociologi sunt interesați să îl exploreze. Acest lucru se întâmplă pentru că afirmația potrivit căreia aceste teorii se adresează doar unor segmente marginale și extremiste ale societății nu poate fi susținută în mod convingător. Teoriile conspirației identifică organizații secrete, reprezentând grupuri privilegiate
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
a fost considerabilă până în 1954, când confruntări cu jurnalistul Ed Murrow (vezi Murrow, Edward, R.), dar mai ales cu înalte figuri din armata americană au făcut ca personajul să înceapă să piardă din credibilitate. MCDONALDIZATION În cartea sa, McDonaldizarea societății, sociologul George Ritzer nu vorbește despre cucerirea pieții mondiale de fast food de către faimoasa companie transnațională (și, citind cartea lui Marling vezi GLOBALIZATION și bibliografia, găsești dovezi că McDonalds nu e chiar atât de pătrunzător pe piețele globale, doar că, atunci când
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
and the Restless, a luat premiul pentru Best Drama în 1975, 1983, 1985, 1993, 2004, 2007, iar The Bold and the Beautiful a luat același premiu în 2010. YUPPIES Acronim pentru "young upwardly- mobile urban professionals", un termen inventat de sociologi în anii optzeci pentru a defini tineri cu înaltă calificare, de obicei din clasa mijlocie superioară, ariviști, materialiști, ambițioși și cinici, locuind în metropole, asociați cu bursa, marea finanță, justiția și companiile transnaționale. În general, au atitudini liberale în ceea ce privește problematica
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
șansă de reînnoire prodi‑ gioasă. Această „mizerie fizică” ce se abate asupra omului constituie „o cameră de experiențe În care stă să se elaboreze, sub temperaturi inedite, sub presiuni Încă necunoscute, un om nou”224. Franz Müller‑Lyer, psihiatru și sociolog, În lucrarea sa Sociologia durerii, a rezumat astfel foloasele suferinței fizice : - Durerea sporește vitalitatea naturii omenești, căci plă‑ cerile dese ar duce la degenerarea firii omenești și i‑ar slăbi forțele morale și cele fizice ; durerea, dimpotrivă, biciuiește natura omenească
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
capacitățile, aptitudinile și nivelul calitativ al activității depuse, precum și de poziția fiecărei persoane față de sursele de venit. Începând cu deceniul șase al secolului XX, categoriei „nivel de trai” i se asociază noțiunea de „calitate a vieții”, definită prima dată de sociologul Arthur Schlesinger și de viitorologul Bernard de Jouvenel. Discuțiile în jurul acestui concept nu s-au epuizat, acceptându-se totuși ideea că, în principal, „calitatea vieții” cuprinde ca o componentă organică „nivelul de trai material și cultural al populației”. Calitatea vieții
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]
-
număr tot mai mare de instituții specializate se preocupă de cercetarea bugetelor de familie: Biroul Internațional al Muncii (BIM), Biroul de Statistică al ONU, Eurostat etc. În țara noastră cercetarea statistică a bugetelor de familie a constituit o preocupare a sociologilor și statisticienilor începând cu perioada dintre cele două războaie mondiale și până în prezent. Astfel, Institutul Român de Conjunctură, înființat în anul 1932 și transformat în anul 1936 în Asociația românească pentru studiul conjuncturii economice, s-a ocupat de unele probleme
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]
-
Conjunctură, înființat în anul 1932 și transformat în anul 1936 în Asociația românească pentru studiul conjuncturii economice, s-a ocupat de unele probleme privind nivelul de trai. Cu toate că preocupări în domeniul cercetării nivelului de trai au avut numeroși economiști și sociologi (D. Gusti, N. Cornățeanu, Gh. Ciulei, H. Lupan, D. Titulescu, M. Banu, I.C. Vasiliu și alții), totuși, putem vorbi de o cercetare sistematică a bugetelor de familie în țara noastră, începând cu anul 1948, când au fost cuprinse în cercetare
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]
-
de o perfectă perpetuare a ceea ce Mircea Iorgulescu numea marea trăncăneală, referindu-se nu numai la eroii lui Caragiale. E la mijloc o exhibare narcisistă, caracterizată de conformism politic pus în slujba intereselor individuale și de grup, cum observa și sociologul francez Pierre Bourdieu. Dacă revoluția va fi ratată, ne atenționează Rachieru, elitele vor trebui să răspundă la judecata Istoriei"200. Părerea mea e că nici nu se vor sinchisi de starea națiunii, fiindcă mentalitatea postmodernă nu aduce nici o responsabilitate față de
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
asociate cu o degradare planetară a mediului și cu multe alte nenorociri, încât contradicția făcea din această perioadă istorică, dincolo de splendidul ei progres, "una incomparabil de periculoasă", provocând un sentiment de apocalipsă mai grav decât la 1789. Însă, fire optimistă, sociologul american paria pe semnele înnoitoare ale unui viitor care să fie altceva decât unul "de aur al consumului nelimitat", spre care se iluziona că ne conduce modernismul. Înarmat cu anchete sociologice, Ray trăiește sentimentul că se află într-un moment
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
a lui Heidegger, elemente din gândirea lui René Girard, a lui Maurice Blanchot, a lui Paul Ricoeur, din cronotopologia lui Mihail Bahtin, părți din "critica totală" a lui Ibrăileanu și G. Călinescu, ontologia stilurilor colective a lui Edgar Papu, noologia sociologului Ilie Bădescu etc. Practic, orice gând al transparențelor abisale poate intra în dialogul transmodernității. Mai mult, orice acces spre zonele abisale trece și prin "complexele de cultură". Cât îi privește pe creatorii considerați ca atare în mod tradițional, geniul imaginarului
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
Toate cele cinci abord]ri au la bâz] același material biblic, accentuând importantă c]îi alese pentru adaptarea Bibliei la cerințele lumii moderne. De obicei, exemplele asociate acestor cinci tipuri nu au fost pe deplin adecvate, întrucât acestea reprezint] ceea ce sociologul Max Weber a numit „tipuri ideale”, încercându-se o evidențiere a elementelor distinctive și a diverselor tendințe din cadrul fiec]ruia. Faptul c] ele s-au manifestat în mod constant de-a lungul istoriei creștine înseamn] c] fiecare are un caracter
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Nu este surprinz]tor faptul c] darwinismul social a fost adoptat cu succes în America de Nord, în special de c]tre oamenii de afaceri prosperi, care au g]sit în el o justificare a credințelor și a practicilor lor. În cuvintele sociologului și „avocatului” acestei cauze, William Graham Sumner de la Yale: Trebuie înțeles faptul c] nu putem evita aceast] alternativ]: libertate, inegalitate, supraviețuirea celui mai puternic; absența libert]ții, egalitate, supraviețuirea celui mai slab. Prima variant] antreneaz] un progres al societ]ții
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
adulților, în măsura în care acestea aveau o necesară relevanță explicativă. Totuși, R. Usher și I. Bryant (1989, pp. 45-60) sunt ezitanți cu privire la folosirea transferurilor din alte științe și la considerarea diferitelor științe limitrofe drept fundamente pentru educația adulților, considerând că activitatea psihologilor, sociologilor etc. este diferită de cea a educatorilor, ariile lor de preocupare șifocalizare în elaborarea teoriilor fiind diferite. Astfel, deși folosesc concepte similare, ei le atribuie înțelesuri diferite, deoarece au scopuri explicative diferite, abundența lor ducând la un eclectism în câmpul
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
adulților, în măsura în care acestea aveau o necesară relevanță explicativă. Totuși, R. Usher și I. Bryant (1989, pp. 45-60) sunt ezitanți cu privire la folosirea transferurilor din alte științe și la considerarea diferitelor științe limitrofe drept fundamente pentru educația adulților, considerând că activitatea psihologilor, sociologilor etc. este diferită de cea a educatorilor, ariile lor de preocupare șifocalizare în elaborarea teoriilor fiind diferite. Astfel, deși folosesc concepte similare, ei le atribuie înțelesuri diferite, deoarece au scopuri explicative diferite, abundența lor ducând la un eclectism în câmpul
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
primul rând, de cel de schimbare. Generația este, de fapt, un nume pe care noi Îl dăm schimbării. Orice generație veritabilă se detașează de predecesorii săi prin transformarea socială pe care o presupune, și nu prin vârstă. În acest sens, sociologul german Karl Mannheim afirma că o nouă generație poate să apară și o dată la o sută de ani, și la treizeci de ani, și În fiecare an, În funcție de ritmul schimbărilor istorice. În epoca modernă, generațiile s-au conturat mai ales
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
o asemenea Întrebare nici nu Își are rostul. E suficient să știm că avem de-a face cu cărți excelente pe tema respectivă și că, pentru a aborda un asemenea subiect În mod pertinent, trebuie să fii, deopotrivă, istoric, comparatist, sociolog și antropolog. Fără Îndoială, disciplina care ne ajută cel mai mult În Încercarea de explicare a fenomenului alterității și fără de care istoricul rămâne dezarmat În fața unui subiect de acest gen, este antropologia. Mai apropiată de domeniul cercetării istorice este așa-
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
tradiționale, premoderne. Pe de altă parte, observăm că sărbătoarea este totuși studiată cu același aplomb și de către cercetătorii preocupați de cultura ultimelor două secole din istoria umanității: de la istoricii preocupați de „sărbătoarea revoluționară” sau de celebrările naționaliste ori comuniste, până la sociologii care abordează modul de petrecere a timpului liber În societățile contemporane. În această situație, În măsura În care vechea alăturare dintre ideea de sărbătoare și sensibilitatea de tip religios este considerată Încă valabilă, cercetările respective privesc sărbătoarea modernă ca pe o rămășiță, un
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
GUSTI Dimitrie Gusti a văzut lumina zilei la Iași, în anul 1880. Aici urmează cursurile primare și liceul, la Institutele Unite, între anii 1886 - 1898. După un an de studii, urmat la Facultatea de Litere a Universității din Iași, viitorul sociolog de renume național și mondial face studii de filozofie la Berlin și Leipzig, pe care le încununează cu doctoratul, în anul 1904. Urmează noi stagii de pregătire în sociologie, drept și economie politică la Universitatea din Berlin, după care va
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
că obiectul studiului său este irațional sau că, cel puțin, conține importante elemente neraționale ; dar aceasta nu înseamnă că situația lui ar fi diferită de cea a istoricului de artă sau de cea a muzicologului sau chiar de aceea a sociologului sau a anatomistului. Firește, această relație ridică o serie de probleme complicate. Pentru rezolvarea lor s-au propus soluții diferite. Unii teoreticieni neagă pur și simplu că studiul literaturii ar fi un act de cunoaștere și recomandă o "a doua
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
și mai mari decât cele pozitive. Autorii studiului sunt de părere că relația copilului cu părintele rămas acasă are de suferit În anumite cazuri, iar efectele ar putea fi similare cu cele ale pierderii unui părinte prin divorț, sau deces. Sociologul Alexandru Toth aprecia că analizele au relevat simptome de depresie mult mai frecvente În cazul elevilor cu ambii părinți plecați sau doar cu mama plecată. „În general, plecarea mamei este factor de risc pentru apariția unor simptome de depresie la
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]