12,660 matches
-
socioistorice; pluralism teoretic sau sincretism teoretic; resuscitarea empirismului?; influența modelelor sociologice occidentale și/sau răsăritene asupra sociologiei românești În diferitele sale etape (perioada antebelică, comunistă și de tranziție postcomunistă): direcții de manifestare, intensitate a impactului etc.; orientări teoretico-metodologice semnificative În sociologia românească după 1989: modele teoretice generale, teorii și concepte medii, sociologie teoretică versus sociologie empirică; relația dintre sociologie și spațiul public din România, azi. La anchetă au fost invitate să-și expună punctele de vedere În legătură cu tema pusă În discuție
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
occidentale și/sau răsăritene asupra sociologiei românești În diferitele sale etape (perioada antebelică, comunistă și de tranziție postcomunistă): direcții de manifestare, intensitate a impactului etc.; orientări teoretico-metodologice semnificative În sociologia românească după 1989: modele teoretice generale, teorii și concepte medii, sociologie teoretică versus sociologie empirică; relația dintre sociologie și spațiul public din România, azi. La anchetă au fost invitate să-și expună punctele de vedere În legătură cu tema pusă În discuție personalități reprezentative ale cercetării și Învățământului sociologic. Au răspuns următorii specialiști
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
răsăritene asupra sociologiei românești În diferitele sale etape (perioada antebelică, comunistă și de tranziție postcomunistă): direcții de manifestare, intensitate a impactului etc.; orientări teoretico-metodologice semnificative În sociologia românească după 1989: modele teoretice generale, teorii și concepte medii, sociologie teoretică versus sociologie empirică; relația dintre sociologie și spațiul public din România, azi. La anchetă au fost invitate să-și expună punctele de vedere În legătură cu tema pusă În discuție personalități reprezentative ale cercetării și Învățământului sociologic. Au răspuns următorii specialiști: prof. univ. dr.
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
În diferitele sale etape (perioada antebelică, comunistă și de tranziție postcomunistă): direcții de manifestare, intensitate a impactului etc.; orientări teoretico-metodologice semnificative În sociologia românească după 1989: modele teoretice generale, teorii și concepte medii, sociologie teoretică versus sociologie empirică; relația dintre sociologie și spațiul public din România, azi. La anchetă au fost invitate să-și expună punctele de vedere În legătură cu tema pusă În discuție personalități reprezentative ale cercetării și Învățământului sociologic. Au răspuns următorii specialiști: prof. univ. dr. Ștefan Buzărnescu (Universitatea de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
dr. Septimiu Chelcea (Universitatea București), conf. univ. Dan Dungaciu (Universitatea București), prof. univ. dr. Maria Larionescu (Universitatea București), prof. univ. dr. Virgil Măgureanu (Universitatea București), prof. univ. dr. Zoltan Rostas (Universitatea București), prof. univ. dr. Constantin Schifirneț (SNSPA). Relația dintre sociologie ca prototip al raționalității și tradițiile sociologiei acceptate tacit, ca un datum a priori, Însușite În procesul de socializare Virgil Măgureanu: Sociologia nu a fost niciodată un prototip al raționalității, ramurile sociologiei - cele care sunt, În general, considerate ca discipline
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Dan Dungaciu (Universitatea București), prof. univ. dr. Maria Larionescu (Universitatea București), prof. univ. dr. Virgil Măgureanu (Universitatea București), prof. univ. dr. Zoltan Rostas (Universitatea București), prof. univ. dr. Constantin Schifirneț (SNSPA). Relația dintre sociologie ca prototip al raționalității și tradițiile sociologiei acceptate tacit, ca un datum a priori, Însușite În procesul de socializare Virgil Măgureanu: Sociologia nu a fost niciodată un prototip al raționalității, ramurile sociologiei - cele care sunt, În general, considerate ca discipline științifice mature - transcend, prin excelență, granițele disciplinare
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Măgureanu (Universitatea București), prof. univ. dr. Zoltan Rostas (Universitatea București), prof. univ. dr. Constantin Schifirneț (SNSPA). Relația dintre sociologie ca prototip al raționalității și tradițiile sociologiei acceptate tacit, ca un datum a priori, Însușite În procesul de socializare Virgil Măgureanu: Sociologia nu a fost niciodată un prototip al raționalității, ramurile sociologiei - cele care sunt, În general, considerate ca discipline științifice mature - transcend, prin excelență, granițele disciplinare și dezvoltă, mai ales În ultima vreme, o linie a comprehensiunii În cercetările efectuate. În
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
prof. univ. dr. Constantin Schifirneț (SNSPA). Relația dintre sociologie ca prototip al raționalității și tradițiile sociologiei acceptate tacit, ca un datum a priori, Însușite În procesul de socializare Virgil Măgureanu: Sociologia nu a fost niciodată un prototip al raționalității, ramurile sociologiei - cele care sunt, În general, considerate ca discipline științifice mature - transcend, prin excelență, granițele disciplinare și dezvoltă, mai ales În ultima vreme, o linie a comprehensiunii În cercetările efectuate. În plus, nu trebuie să uităm că la noi În țară
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Mircea Florian, un caracter recesiv și sunt rezultatul unei Înțelepciuni colective Îndelung exersate. Iar În fața exuberanței este mereu necesar un filtru al unei atitudini mai conservatoare. S-au exprimat și puncte de vedere extreme privind situația actuală din această disciplină: „Sociologia nu este decât un cuvânt, sub care se plasează diferite activități eterogene: frazeologia și topica istoriei, filosofia politică a săracului sau istoria lumii contemporane; (ă) a scrie istoria sociologiei Începând cu Compte, Durkheim, trecând pe la Weber, Parsons și Lazarsfeld nu
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
și puncte de vedere extreme privind situația actuală din această disciplină: „Sociologia nu este decât un cuvânt, sub care se plasează diferite activități eterogene: frazeologia și topica istoriei, filosofia politică a săracului sau istoria lumii contemporane; (ă) a scrie istoria sociologiei Începând cu Compte, Durkheim, trecând pe la Weber, Parsons și Lazarsfeld nu Înseamnă a scrie istoria unei discipline, ci aceea a unui cuvânt. Nu există continuitate de la un autor la altul În fundamentarea demersului, nici privind obiectul, ipotezele sau metodele; sociologia
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
sociologiei Începând cu Compte, Durkheim, trecând pe la Weber, Parsons și Lazarsfeld nu Înseamnă a scrie istoria unei discipline, ci aceea a unui cuvânt. Nu există continuitate de la un autor la altul În fundamentarea demersului, nici privind obiectul, ipotezele sau metodele; sociologia nu este o disciplină ce a evoluat; continuitatea sa nu există decât prin numele pe care Îl poartă, care stabilește o legătură pur verbală Între activități intelectuale ce au ca singur punct comun faptul de a se fi stabilit la
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
punct comun faptul de a se fi stabilit la marginea disciplinelor tradiționale. Între aceste discipline este vidă În acest teren vag dintre vechile discipline au venit să se așeze succesiv, În amplasamente diferite, Întreprinderi eteroclite, care Își datorează numele de sociologie doar marginalității lor. Problema nu este deci de a ști, de exemplu, ce are În comun sociologul Durkheim cu sociologul Weber, pentru că ei nu au nimic În comun (de altfel, deși contemporani, s-au ignorat reciproc - n.n.). A studia sociologia
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
sociologie doar marginalității lor. Problema nu este deci de a ști, de exemplu, ce are În comun sociologul Durkheim cu sociologul Weber, pentru că ei nu au nimic În comun (de altfel, deși contemporani, s-au ignorat reciproc - n.n.). A studia sociologia nu Înseamnă a studia un corp de doctrine, cum se studiază chimia sau economia, ci a studia doctrinele sociologice succesive, niște placita de sociologi prezenți și trecuți” (Paul Veyne, Comment on ecrit l’histoire, Paris, Seuil, 1971, 191). Veyne nu
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
de sociologi prezenți și trecuți” (Paul Veyne, Comment on ecrit l’histoire, Paris, Seuil, 1971, 191). Veyne nu este singurul. Ralph Turner susține că „este dificil de imaginat o pradigmă unică aplicabilă totodată problemelor și nivelurilor de analiză existente În sociologie”, iar Raymond Boudon se referă la perspective diferite, chiar incompatibile În interiorul disciplinei, distingând trei opțiuni metodologice diferite care generează opt concepții de bază În cercetarea sociologică. Raționalismul sociologiei este astfel ușor penetrabil atât În corpul propriu-zis al disciplinei, care este
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
o pradigmă unică aplicabilă totodată problemelor și nivelurilor de analiză existente În sociologie”, iar Raymond Boudon se referă la perspective diferite, chiar incompatibile În interiorul disciplinei, distingând trei opțiuni metodologice diferite care generează opt concepții de bază În cercetarea sociologică. Raționalismul sociologiei este astfel ușor penetrabil atât În corpul propriu-zis al disciplinei, care este mai degrabă un conglomerat - sociologia nu are nici astăzi un nucleu conceptual unanim acceptat -, cât și În studiile sau cercetările efectuate care pot reflecta experiențe de socializare diferite
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
referă la perspective diferite, chiar incompatibile În interiorul disciplinei, distingând trei opțiuni metodologice diferite care generează opt concepții de bază În cercetarea sociologică. Raționalismul sociologiei este astfel ușor penetrabil atât În corpul propriu-zis al disciplinei, care este mai degrabă un conglomerat - sociologia nu are nici astăzi un nucleu conceptual unanim acceptat -, cât și În studiile sau cercetările efectuate care pot reflecta experiențe de socializare diferite sau tradiții specifice. Ștefan Buzărnescu: Științele - atât ale naturii, cât și cele ale societății - s-au constituit
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
adică tributară speculațiilor, subiectivității și spontaneității. În aceste circumstanțe, decantarea teoretică a cunoașterii sociale a cumulat o particularitate foarte importantă: problematica umană a fost preluată de către alte științe, datorită lipsei de maturitate categorială, conceptuală și metodologică a științelor social-umaniste. Istoria sociologiei este, de fapt, istoria acestei relații În spațiul căreia filosofia socială și filosofia istoriei constituie zonele În care pot fi descoperiți precursorii cei mai importanți ai sociologiei. În această arie Începe, de fapt, preistoria sociologiei ca știință. De aceea, nu
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
științe, datorită lipsei de maturitate categorială, conceptuală și metodologică a științelor social-umaniste. Istoria sociologiei este, de fapt, istoria acestei relații În spațiul căreia filosofia socială și filosofia istoriei constituie zonele În care pot fi descoperiți precursorii cei mai importanți ai sociologiei. În această arie Începe, de fapt, preistoria sociologiei ca știință. De aceea, nu tot ceea ce s-a publicat În numele sociologiei sau În zonele adiacente acesteia mai rezistă, peste timp, la severul examen al calității științifice, impus de epistemologia contemporană; unii
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
metodologică a științelor social-umaniste. Istoria sociologiei este, de fapt, istoria acestei relații În spațiul căreia filosofia socială și filosofia istoriei constituie zonele În care pot fi descoperiți precursorii cei mai importanți ai sociologiei. În această arie Începe, de fapt, preistoria sociologiei ca știință. De aceea, nu tot ceea ce s-a publicat În numele sociologiei sau În zonele adiacente acesteia mai rezistă, peste timp, la severul examen al calității științifice, impus de epistemologia contemporană; unii autori obscuri, afirmați mimetic În raza de satisfacție
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
În spațiul căreia filosofia socială și filosofia istoriei constituie zonele În care pot fi descoperiți precursorii cei mai importanți ai sociologiei. În această arie Începe, de fapt, preistoria sociologiei ca știință. De aceea, nu tot ceea ce s-a publicat În numele sociologiei sau În zonele adiacente acesteia mai rezistă, peste timp, la severul examen al calității științifice, impus de epistemologia contemporană; unii autori obscuri, afirmați mimetic În raza de satisfacție a unor curente, nu-și mai pot găsi locul Într-o istorie
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
În zonele adiacente acesteia mai rezistă, peste timp, la severul examen al calității științifice, impus de epistemologia contemporană; unii autori obscuri, afirmați mimetic În raza de satisfacție a unor curente, nu-și mai pot găsi locul Într-o istorie a sociologiei redactată din rațiuni și cu finalități didactice. În prezent, este legitim să reținem numai ideile cu valoare de patrimoniu pe care evoluția gândirii sociologice le-a validat: creațiile conceptuale, inovațiile conceptuale și categoriale, metodele de analiză a socialului care au
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
avut un impact semnificativ asupra restructurării orizonturilor teoretico-metodologice ale doctrinelor cu largă audiență la momentele respective. În consecință, din rațiuni metodice, pledez pentru o istorie a doctrinelor sociologice care s-au dovedit a fi repere de importanță cardinală În evoluția sociologiei de la Începuturile sale până În cel mai imediat prezent; cu excepția experimentelor aflate În curs și care nu s-au constituit, Încă, Într-un corpus unitar și coerent de enunțuri valide științific. În acest context, dată fiind aspirația de „obiectivitate” a sociologiei
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
sociologiei de la Începuturile sale până În cel mai imediat prezent; cu excepția experimentelor aflate În curs și care nu s-au constituit, Încă, Într-un corpus unitar și coerent de enunțuri valide științific. În acest context, dată fiind aspirația de „obiectivitate” a sociologiei Încă de la apariția sa, orientările cu nuanțe explicit sau implicit sociologiste ca exerciții de desprindere a sociologiei de haloul metafizic care i-a fost arondat În condițiile „nașterii” sale la modul epistemic constituie primele secvențe doctrinare ale sociologiei. Diversitatea acestora
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
s-au constituit, Încă, Într-un corpus unitar și coerent de enunțuri valide științific. În acest context, dată fiind aspirația de „obiectivitate” a sociologiei Încă de la apariția sa, orientările cu nuanțe explicit sau implicit sociologiste ca exerciții de desprindere a sociologiei de haloul metafizic care i-a fost arondat În condițiile „nașterii” sale la modul epistemic constituie primele secvențe doctrinare ale sociologiei. Diversitatea acestora se raportează la o sferă de echivalențe care le poate asigura o unitate implicită: aspirația spre macrosociologie
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
obiectivitate” a sociologiei Încă de la apariția sa, orientările cu nuanțe explicit sau implicit sociologiste ca exerciții de desprindere a sociologiei de haloul metafizic care i-a fost arondat În condițiile „nașterii” sale la modul epistemic constituie primele secvențe doctrinare ale sociologiei. Diversitatea acestora se raportează la o sferă de echivalențe care le poate asigura o unitate implicită: aspirația spre macrosociologie și tendința de realizare a unor sisteme explicative care să vizeze Întreaga societate ca sistem social global. Această etapă, preponderent doctrinară
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]