3,952 matches
-
este elocvent pentru erotismul lui Emil Brumaru din acest volum. În vreme ce femeia este însăși întruchiparea sănătății și a sexualității biruitoare, bărbatul este o ființă mai mult decât vulnerabilă, care își dorește, dar se și teme de marele supliciu: Voi întocmi sonetul cu multă dichiseală./ Chiloți, sutien, furouri, o mie de veșminte/ Cărăbănești. Mai dulce exiști în pielea goală,/ Fiindcă mătasa-nșală, taftaua-n falduri minte./ Primește-mă-mbrăcată, așa cum sunt, cu bube/ Pe piept și pe picioare, oh, linge-le chiar, tristă,/ Stoarce-mi
Erotica antierotică by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8380_a_9705]
-
desen al lui Mihai Gheorghe, Primăvară (grafică pe suport de ceramică). Prima dată cînd numărul se tematizează. E îndată după premiile literare, pe care le comentează Cioculescu, neoprindu-și satisfacția numărului și-a varietății. Generația '60 iese în lume. Un sonet inedit de Ion Barbu, Ut Algebra Poesis, "la anii-mi încă tineri, în tîrgul Goettingen..", din care nu-l recunoști. Ochiul magic, la pagina 10, cu verdicte de-o franchețe pe care-o știm de undeva... Ion Stoica despre un
Cîteva instantanee by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8715_a_10040]
-
aproape identice cu versurile șapte și opt, iar versul independent este identic cu primul vers, versificația limitându-se la două rime. Există și rondeluri din 12 versuri (un catren, o terțină și un cvintet). Exemplu: Rondelul rozelor de Al. Macedonski - sonetul - poezie cu formă fixă, alcătuită din 14 versuri, în general din două catrene și două terține, catrenele având rimă îmbrățișată, iar terținele rimă liberă, variată. Versul ultim are caracter de concluzie. ( Sonetul englez, ilustrat de W. Shakespeare, are o metrică
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
un cvintet). Exemplu: Rondelul rozelor de Al. Macedonski - sonetul - poezie cu formă fixă, alcătuită din 14 versuri, în general din două catrene și două terține, catrenele având rimă îmbrățișată, iar terținele rimă liberă, variată. Versul ultim are caracter de concluzie. ( Sonetul englez, ilustrat de W. Shakespeare, are o metrică, o dispoziție și strofele diferite). Exemplu: Trecut-au anii de M. Eminescu Genul dramatic (<fr. dramatique < lat. dramaticus = "care ține de dramă") desemnează totalitatea operelor literare create pentru a putea fi reprezentate
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
citindu-i, de pildă, pe Samuel Butler sau pe Heidegger, auzeam foarte distinct o voce interioară care mă făcea să întrerup lectura: "Cosorul lui Moceanu a fost inventat de Moceanu!" Da, îmi spuneam, de ce să-i dai unei maimuțe un sonet de Shakespeare să-l bată la mașină ca să demonstrezi că îl va bate la infinit? Să-i dăm mai degrabă această clară și indiscutabilă axiomă: Cosorul lui Moceanu a fost inventat de Moceanu. Maimuța nu va reuși... Nu păstrez astfel
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
mult?“ „Nu cred, stai așa...“ Am ridicat și ultima parte a paginii. M-aș lansa în ode, imnuri, cântece de proslăveală, tot ce poate să se cânte la Partid, când dă năvală; aș cânta cu sârg pasteluri, doine, hore și sonete, din puterea-i cotroceană i-aș deduce șansonete. Zi de zi, în versuri ample m-aș lărgi și eu nițel osanalele supreme le-aș rosti cu lux de zel; generos, în reportaje milenare l-aș reda, doar o voce să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
ținut de vorbă un sfert de oră pe holuri, până se curăța unul din closete. Despre closetele reci și înguste, pe pereții cărora se întindeau ca niște autografe organe desenate naiv, numere de telefon și descrieri de tehnici sexuale în sonet sau epopee, am mai vorbit. Și astăzi îmi feresc capul, când trag de sârma flotorului. Se putea și mai rău. La Cluj, Literele se scufundaseră într-o fostă mănăstire a iezuiților. Facultatea curgea în pantă pe-un deal, de unde tramvaiele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
sau Georg Friedrich Meier 76 și mai apoi la Thomas Stearns Eliot sau Martin Heidegger), Kant înțelege prin această o versificație elaborată "cu spirit și gust"77. Așadar nu simplă formă ce îndeplinește normele tehnice ale vreunei specii (imn, elegie, sonet, madrigal etc.), nu versul că structura, care este, de fapt, "instrumentul", cum spunea o importanță figură a literelor spaniole din secolul al XVIII-lea, de care arta cuvântului se servește "că pictură de pensule sau de culori și că sculptură
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
bun, un poet "mare", spunea, în veacul I i. e. n., Philodemos din Gadara. Sau rămâne, mai mult ca sigur, la nivelul mărginit al imitației. Cum a fost cazul așa-numiților "petrarchiști" retorici italieni Serafino, Sasso, Cornazzano, Tebaldeo -, toți experți în regulile sonetului și în a prelua de la "sursă" o serie de teme sentimentale și de procedee stilistice, dar nici unul dintre ei autor de reală valoare; și care, pe urmele unui Petrarca "cu adevarat bolnav", scrie Francesco de Sanctis, nu făceau altceva decât
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
interpretări în aria teoriei lui M.L. Rosenthal (poezia în calitate de confesiune), aplicată în primul rând volumului Life Studies al lui Lowell (vezi LOWELL, ROBERT și CONFESSIONAL SCHOOL). Volumul a crescut de la an la an, ajungând la 385 de piese, imitând forma sonetului, ce dispăruse complet din poezia modernistă. Această formă se întoarce în poezia lui Berryman asumând caracteristici noi: fiecare conține trei strofe de câte șase versuri fiecare, dramatizând dialogul între două personaje, Henry sau Mr. Bones, protagonistul (Berryman însuși?), și un
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
ele ajunge, încă vie și proaspătă, până la noi. ARMURI FRAGILE Patmos și alte șase poeme nu e, totuși, ultima scriere a poetului în limba română. Ultima plachetă pe care trebuia s-o publice în țară cuprinde un număr de paisprezece... sonete. Cum am menționat în ediția Scrierilor sale din 1993 (v. vol. II, publicat sub titlul cărții din 1931, Incantații), pregătirea tipăririi acestor sonete fusese chiar anunțată pentru toamna anului 1934, mai întâi în revista Vremea, apoi în Credința (în iulie
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
limba română. Ultima plachetă pe care trebuia s-o publice în țară cuprinde un număr de paisprezece... sonete. Cum am menționat în ediția Scrierilor sale din 1993 (v. vol. II, publicat sub titlul cărții din 1931, Incantații), pregătirea tipăririi acestor sonete fusese chiar anunțată pentru toamna anului 1934, mai întâi în revista Vremea, apoi în Credința (în iulie, respectiv în octombrie). Până la urmă, placheta n-a mai apărut, singura piesă din cuprinsul ei (Alt calendar) fiind tipărită în numărul din 5
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
Scriitorilor Români, care îl va și premia, indică o asemenea tendință de disciplinare și echilibrare, reflectată în apelul la structurile oarecum mai tradiționale ale versului alexandrin și nu numai. Așa încât încadrarea poemelor foarte libere ca formulă din Patmos, între două... sonete, nu mai pare chiar atât de șocantă, mai ales că este înscrisă și pe un fundal de reflecții mai "rezonabile" din publicistica sa, unde e tot mai evidentă, cum am notat la momentul potrivit, recunoașterea pură și simplă a faptului
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
sa, unde e tot mai evidentă, cum am notat la momentul potrivit, recunoașterea pură și simplă a faptului că nu se poate evada din "artă" și e exprimată fără echivoc asumarea condiției de scriitor, cu toate virtuțile și servituțile ei. Sonetul inaugural din Patmos și cel de încheiere păstrau, deși destul de bine strânse în chingile prozodiei, ceva din fluența și indecizia definitorii pentru universul imaginar construit până atunci. Cel dintâi se și intitula, de altfel, Hotarul de fum și nu făcea
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
Cu-oceanele, ca vorbe, umplând gura. ....................................................... Târât în larg. Ce bărci mă vor aduce Spre stâncile de var ca o chemare Și-apoi spre alte stânci? Spre ce răscruce Mulțimi schimbate-n năvi? Și-un cort... În ciclul de Patrusprezece sonete, schimbarea e vizibilă mai ales în amprenta stilistică barbiană, semnalată, de altminteri, în nota (aparținând, probabil, lui Sașa Pană) ce prefațează poemele tipărite în 1967 în revista Astra, unde se notează "frecvența frazei eliptice (el, care era un poet pletoric
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
la un torențial și expansiv ca dânsul) aproape ostentativă, recursul (neobișnuit și totuși dificil de escamotat) la o poetică oarecum barbistă, oarecum hermetică, trăsături cu totul singulare în restul operei lui". "Barbismul" se impune îndeosebi în primele versuri ale întâiului sonet, în stilul invocativ-exclamativ și în câteva imagini circulate în Jocul secund, precum cea a "scutului" și a "lutului ars": Ilustre ziduri, mări transfigurate! Și voi, rănite ziduri pe un scut Crepuscul din lut ars, crescut Spre mâini ce-n cer
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
crescut Spre mâini ce-n cer și-aici vor fi curate. O! Câmpuri fericite. Munți ce-ascut Noi zări... Combustia purificatoare, percepția nouă, aurorală a lumii transfigurate pot trimite la același reper. Geometrizarea formelor naturale notate în vers (vezi debutul sonetului al doilea: "Compasu-acestei ape, prin frunze, prin secundă") reamintește, desigur, și propriile exerciții "constructiviste" din anii 1924-1925, dar nu interzice nici apropierea de discursul aceluiași Ion Barbu, cu ecou și într-o sintagmă precum: "somn fraged tors în corturi"; sau
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
și deformări sintactice specifice, evidențiate și de "materia" unor imagini pe care le-ar fi putut furniza, de pildă, concentratul poem barbian Înecatul ("În sare, câte, mările le spală / Lumini, atâtea, în mărgean se strâng"), în "unanima apă" din alt sonet (Fuga poetului), ori, din nou, un vag ecou, mai curând sintactic, dar și imprimat "geometric" în două din versurile sonetului Mai nevăzut obrazul: "Umăr întors în flaut, arc suplu în picior / Păunii când sub gene cu ploile perindă"... Și, tot
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
poem barbian Înecatul ("În sare, câte, mările le spală / Lumini, atâtea, în mărgean se strâng"), în "unanima apă" din alt sonet (Fuga poetului), ori, din nou, un vag ecou, mai curând sintactic, dar și imprimat "geometric" în două din versurile sonetului Mai nevăzut obrazul: "Umăr întors în flaut, arc suplu în picior / Păunii când sub gene cu ploile perindă"... Și, tot aici, întorsătura de frază lirică eliptică: "Din lut întors, cenușă, profilu-acestei strângeri"... Ori, în al treisprezecilea sonet, - Temniță e, sau
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
două din versurile sonetului Mai nevăzut obrazul: "Umăr întors în flaut, arc suplu în picior / Păunii când sub gene cu ploile perindă"... Și, tot aici, întorsătura de frază lirică eliptică: "Din lut întors, cenușă, profilu-acestei strângeri"... Ori, în al treisprezecilea sonet, - Temniță e, sau cântecul de fum - încă o dată, ținuta sobru-concentrată a imaginii, care pune limite ferme vagului și reveriei somnolent-contemplative: "Dantelă în: auz suavul glas / Fețele: două. Dar privirea: una / Somn viziune-nchisă în atlas"... A se compara cu versuri
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
neliniște specifică, asociată cu reveria comuniunii fraterne cu semenii, ce fusese anunțată până la tonalități patetice ale vocii în, bunăoară, Petre Schlemihl, transpare tulburător, -și ea e foarte departe de geometriile barbiene ale imaginii și stărilor de spirit. Dacă citim atent sonetele lui Voronca, observăm că apare acum o ipostază, oarecum inedită la el, a eului: aceea de luptător sau, poate mai exact, de om ce se pregătește de o cucerire însemnată. Versurile sale de acum conturează tot atâtea "desene pentru cort
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
Când pentr-o noapte sunt numai pentru voi. În zori / Voi trece cu-anotimpul"...), ființă neliniștită, străină, solitară în veghea ei: "Neliniștea mea crește sau se retrage undă / Străin sunt. Singur și treaz ca alte ori". Când își intitulează un sonet al șaptelea din ciclu Fuga poetului, Voronca procedează la stilizări similare: imaginea Poetului e și aici modelată după cea a călărețului-oștean, prinsă într-o efigie tratată la modul decorativ: Viu mânzul. Plajă. Spumă și zăbală Și-apusurile prinse de oblânc
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
o lună pală. Lance rotită-n cer sau în adânc Rotundul ceas pe-obraz goană ovală... Treptat, imaginea care se impune e, totuși, cea a contemplatorului oprit la porțile cetății Un străin la poarta orașului, cum sună un titlu de sonet -, oarecum blocat în acțiunea sa de tentația, mai puternică, a întoarcerilor spre sinele tulburat, către "lăuntricul zvon" și "lutul scoică" spre care descinde sângele ca spre un hățiș", contrazicând sau punând sub semnul întrebării voința prezumtivului erou-cavaler. O zi, o
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
tău de linte. Acestea. Muzici sau miresme-n gând înghețe-n iarnă vorbele sau fiarbă în vară. Toate se vor spune când? (Sufletul florii). Oricât de surprinzător ar fi, la prima vedere, recursul lui Voronca la forma fixă, clasic-disciplinată a sonetului, el devine, până la urmă, semnificativ pentru evoluția scrisului său, înscriind, și la acest nivel al opțiunilor formale, o aspirație - nerealizată, de altfel - spre un echilibru dificil de atins. Aproape fără cusur dacă le considerăm sub unghi strict tehnic, sonetele din
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
a sonetului, el devine, până la urmă, semnificativ pentru evoluția scrisului său, înscriind, și la acest nivel al opțiunilor formale, o aspirație - nerealizată, de altfel - spre un echilibru dificil de atins. Aproape fără cusur dacă le considerăm sub unghi strict tehnic, sonetele din acest ultim ciclu românesc nu pot disimula însă fisurile lăuntrice ale eului, vulnerabilitatea pe care am evocat-o. Ipostaza "eroică" a subiectului liric cedează, cum s-a văzut, locul celei a așteptării nu foarte sigure de succesul ei, în fața
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]