16,835 matches
-
miros de cer, În mine ! De albastre zări senine . Raze sfinte, Mă săruta, Ingeri-imi întind o mână... Și ma-inalt acum, Din țină ! Și îmi spăl obraz și palme . Am uitat dureri Și lacrimi, Si-ntuneric, Si suspine . Mi-au spălat îngerii, fata ! Hainele îmi sunt curate ! Pot să mă înalt Spre stele, Spre albastrul cer Din mine . Referință Bibliografica: Mă ridic / Florina Emilia Pincotan : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2040, Anul VI, 01 august 2016. Drepturi de Autor: Copyright
MA RIDIC de FLORINA EMILIA PINCOTAN în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382365_a_383694]
-
și în locul ei apare durerea fizică, sufletească, dezechilibrul interior care nu duce către nimic bun pentru ființa mea. Am simțit de multe ori energia... cum o numesc eu, a cancerului. Este de culoare kaki, densă, vâscoasă și parcă atunci când mă spăl pe mâini cu sare grunjoasă, neiodată, se desprinde greu de mâinile mele. Dacă nu-mi fac autoprotecție puternică rostind de mai multe ori Tatăl Nostru și rostind Numele Tău, Doamne!, mai târziu un pic încep dureri în tot corpul, mai
de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2046 din 07 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382361_a_383690]
-
că nu vor mai fi războaie. Să vorbești puțin e una și să spui nimic e alta! • Când vulturii tac, papagalii încep să vorbească (Winston Churchill). • Numai proștii cred că dețin adevărul absolut. Cred că e absolut adevărat. • O mână spală pe alta, dar de multe ori o murdărește. • "Neptun e înfățișat cu un strident". • Luna de miere ține la politicieni cam șase luni... • Păcat că nu am fost deștept înainte de a se întâmpla, cum e nevastă-mea după (Shalom Alechem
LUNA DE MIERE & NIMIC NU SE SCHIMBĂ de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1509 din 17 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382392_a_383721]
-
în pulberea albă a drumurilor. Visam lujeri de iederă uscată cățărându-se precum flăcările până la marginile cerului, arbori chirciți de noduri, arderi pe rug, floarea secetei, floare galbenă de mușețel, coroană aprinsă de spini a soarelui încununând creștetul pământului. Ne spălam frunțile în râuri de sudoare și cu tălpi sângerânde cutreeram câmpia toropită ca o dropie adormită pe cuib. Treceam visători spre coline și umbra venea din ce în ce mai ușoara din urmă, se evapora ca apa la fiecare adiere de vânt. Spicele se
SECETẰ de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382503_a_383832]
-
Ediția nr. 2040 din 01 august 2016 Toate Articolele Autorului O limbă de pământ a ieșit din mare ca o întrebare, atât de mare încât se amesteca cu cerul. Apoi alte întrebări: misterul universului acoperă visul, lumea și iubirea oamenilor spală înțelepciunea conștiința învinge știința? Atunci oracolul a spus: Nimic nu prea mult” Referință Bibliografică: Nimic nu prea mult / Petru Jipa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2040, Anul VI, 01 august 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Petru Jipa : Toate
NIMIC NU PREA MULT de PETRU JIPA în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382534_a_383863]
-
boțind cărări, cu tălpi din veșnicii de zări, strângeai în ace de arici, ninsori verzui de licurici. Ningea frumos, ningea tăcut, prin gerul unui azimut, eu, înroșindu-mă ușor, tu, doar strângând din maci, un dor, păleau, sub țurțuri, primăveri, spălându-ți ochii de poveri, tăiai colinde-n lemn de brazi, să nu-ți simt plânsul pe obraji. Ningea, cândva, cu soare blând, nămeți de foc răniți de-un gând, eu, fir de viață, dintr-un fum, tu, lin de moarte
NINGEA, CÂNDVA... de DOINA BEZEA în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382532_a_383861]
-
Pelerina. Ar fi căpătat amănunte legate de opera ei. Dar, nu, el de-acum nu voia să se folosească de date gata furnizate! Își dorea să-și rezolve singur-singurel cazul. * Ieșind, observă ce nu observase la sosire. Ofițerul de serviciu spăla de zor un colț al gardului de ciment al Poliției. Din râvna sa era vădit că tare-ar fi vrut să scape de-un graffiti. Strecura în canoneala depusă și mormăieli de ciudă că pârdalnicul mâzgălici acționase atât de subversiv
GRAFFITI (PRIMA PARTE) de ANGELA DINA în ediţia nr. 2081 din 11 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382492_a_383821]
-
pitorescul de afară al locului), bucătăria modernă cu tot ce este necesar a fi folosit pentru preparat mâncare și conservare în frigider, masa de sufragerie alături de bucătărie, dormitoare cu lenjerii de pat somptuoase, cu băi alături de fiecare dormitor, mașini de spălat rufe, vase, căldură centrală și aer condiționat, totul decorat frumos. M-am trântit într-un fotoliu și amintindu-mi de un cântec mai vechi, am exclamat: „Eu de-aicea nu mai plec, nu mai plec acasă...” Așa sunt uneori oamenii
CALEA ÎNTOARSĂ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2028 din 20 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382552_a_383881]
-
Ediția nr. 1516 din 24 februarie 2015 Toate Articolele Autorului E zi de mare sărbătoare, Când capul sfânt a fost aflat. Cu toții fără pregetare, Merg în biserici la-nchinat. Fetele au luat de dimineață, Zăpadă proaspătă în cană. Și s-au spălat pe păr,pe față, Ca-n datina pelasgiană. Apoi în grupuri tinerești, Spre dealuri,crânguri și păduri, Pornesc ca-n datini strămoșești, În cântece și strigături. Fetele mândre care strâng, În buchețele tămâioare. Pleacă cântând voios din crâng, Se duc
DRAGOBETELE de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382581_a_383910]
-
acumulare de cunoștințe pragmatice pe care cartea nu le oferă. Bibliotecile americane, iar de curând și cele germane, oferă opere literare pe suport auditiv. Nu numai orbii pot avea astfel acces la marea cultură. Măturându-și camera, făcând patul sau spălând vase vezi elevi de toate vârstele cu casca pe urechi ascultând operele lui Sadoveanu, Caragiale sau, de ce nu, Creangă. La noi căștile, mai bogate în decibeli ca marile megafoane de stadion, transmit numai manele, chiar și pe stradă înainte de traversarea
COPILUL, UN OM ÎN MINIATURĂ? de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1385 din 16 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383822_a_385151]
-
Articolele Autorului Te aștept la răscruce de vis Să salvăm anii căzuți în abis Vom escalada muntele din noi Având iubirea, busolă pentru doi. Te aștept pe un mal atins de cuvânt Cu marea voi face un legământ, Să-mi spele trăirea cu-n val de iubire Voi aduna clipele ce par să se deșire. Te aștept unde îngerii nu au nume Din ale lor aripi vor curge poeme Vom inventa sentimente fără vină În descântec de cer cu lună plină
TE AŞTEPT... de ELENA LAVINIA NICULICEA în ediţia nr. 1392 din 23 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383929_a_385258]
-
întrerupt avalanșa cuvintelor ce alergau de la unul la altul fără să-și încheie sensul în fraze închegate. Ne invita la masă. Era deja ora 15.00. Am urcat cu Silvia în camera noastră pentru a ne schimba și a ne spăla. Sus era liniște deplină, semn că toți chiriașii coborâseră. Ne-am grăbit să coborâm în sala de mese. Știam că este înapoia terasei, că cele două ferestre din acel zid despărțitor îi aparțin, dar nu o văzusem în interior. Perdelele
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383818_a_385147]
-
ale mele , pe jumătate arse, murdare de sânge și aruncate în mărăcini. M-am uitat bine, pentru că nu-mi venea să cred ochilor și erau chiar țoalele ce-mi dispăruseră de pe sârmă, unde eu le pusesem la uscat după ce le spălasem cu câteva zile în urmă. Se uita când la ele când la mine și rânjea ca o diavoliță în bătaie de joc. Nu știu cum și nici nu știu de ce, însă sunt sigură că a făcut asta cu un scop și a
VRĂJITOAREA de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2050 din 11 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/383894_a_385223]
-
un decor la fel de bine prezentat sub semnul întrebării, răspunsul fiind îndelung așteptat pentru că nimic nu mai este cum a fost și nu pare să fie cum ar trebui. Stilul descrieii, mesteșugit șlefuit, este în măsură să nască gânduri:. “Picuri grei spălau deopotrivă acoperișul casei și turla Bisericii, blocurile de beton armat și trotuarele pustiite de o primăvară care mima cu succes o toamnă aspră”. Pe acest fundal toți filosofează, își spun păreri cu pretenții uneori livrești alteori cu modesta recunoaștere a
ROMANUL UNEI SINGURE ZILE ŞI NOPŢI – de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383923_a_385252]
-
victorios din ale vieții nesfârșite-omături. Tristețea mi-o alungi zâmbind c-o glumă, iar când rămân în urma ta, cobori, alungi ale decepțiilor ciori și glasul tău mă-ndeamnă, mă îndrumă. Ștergi praful din dureri, prin spaime mături, aerisești cu grijă, speli pe jos și cu-al tău suflet veșnic luminos umbrele vieții-mi, zi de zi, le-nlături. Anatol Covali Referință Bibliografică: Ocrotire / Anatol Covali : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1855, Anul VI, 29 ianuarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright
OCROTIRE de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1855 din 29 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383977_a_385306]
-
Ediția nr. 1865 din 08 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Mâinile parcă-s amorțite: de uimire și de plâns. Pentru că, da, mâinile îmi plâng de tristețe și de disperare, ochii epuizându-mi toate lacrimile. M-am trezit plângând. M-am spălat plângând. Am băut cafeaua plângând. Am muncit plângând. Am mâncat plângând. M-am culcat plângând. Am dormit plângând. Am visat plângând. Însă moartea se grăbește încet, foarte încet, imperceptibil de încet. Aproape de viteza unui fulger globular. Moartea nu se împiedică
14. MÂINILE MELE PLÂNG de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1865 din 08 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384005_a_385334]
-
ne-au dat ștafeta, Parc-ar fi cuprinși de-angoasă Și-n gât li s-ar înfige baioneta... Vor să distrugă ce aveam mai sfânt Libertatea cuvântului și istoria, Să ne pună lacăt la gură, la cuvânt Și să ne spele rapid memoria... Vor să ne spulbere democrația Ce-am câștigat-o prin luptă și chin, Să transforme în mascaradă istoria, Uitând de-al nostru dacic destin... Adevărul trebuie să fie scos la iveală, Nu trebuie ascuns în legi antiromâne Ce
VISE DESTRĂMATE de MARILENA DUMITRESCU în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384039_a_385368]
-
ne dăm seama de roadele harului primit la Botez; dar atunci când Dumnezeu binevoiește a lovi inimile noastre împietrite, așa cum a lovit Moise stânca în pustie, din care a curs apă, și din astfel de inimi curg lacrimile de pocăința care spală întinăciunea păcatului. Dacă n-ar fi harul Botezului în noi n-ar curge nici lacrimile cele mântuitoare ale pocăinței. Harul Sfântului Botez, învăluit în negura păcatelor, se trezește în noi ca dintr-un somn greu, ca dintr-un mormânt, prin
CÂTEVA REFERINŢE MORAL – SPIRITUALE ŞI DUHOVNICEŞTI – EDUCATIVE CU PRIVIRE LA PILDA/PARABOLA FIULUI RISIPITOR – EVANGHELIA DE LA LUCA – CAP. 15, VERSET. 11-32… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1881 din [Corola-blog/BlogPost/383963_a_385292]
-
îl văd și acum că pe un om nemaipomenit cu o aureola a democrației pe cap. Nu pot sa inteleg astfel de oameni îmi dau seama că acest soi de oameni cândva în trecut că și mine au fost manipulați, spălați la creier, dar faptul că după atâtea ani tot la fel îl vezi și nu te mai trezești asta chiar numai pot înțelege nicidecum. Pe de altă parte la ce s-a ajuns la ora actuală în România mă refer
VASEA de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 () [Corola-blog/BlogPost/384088_a_385417]
-
lipite cu același amestec de pământ. Pe interiorul polatrei scândura era vopsită cu albastru. Tata făcuse rost de o chiuvetă mică din fontă nu știu de pe unde, căruia îi făcuse o scurgere prin peretele casei, direct afară. În ea ne spălam pe ochi dimineața sau mama spăla vasele folosite. Aceasta era amplasată între găleata cu apă și dulăpiorul-firidă făcut în peretele zidit din chirpici. Tot în polatră era și o sobă metalică cu cuptor, unde pregătea mama mâncarea pe timp de
CELE PATRU INTALNIRI CU MOARTEA. de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384089_a_385418]
-
Pe interiorul polatrei scândura era vopsită cu albastru. Tata făcuse rost de o chiuvetă mică din fontă nu știu de pe unde, căruia îi făcuse o scurgere prin peretele casei, direct afară. În ea ne spălam pe ochi dimineața sau mama spăla vasele folosite. Aceasta era amplasată între găleata cu apă și dulăpiorul-firidă făcut în peretele zidit din chirpici. Tot în polatră era și o sobă metalică cu cuptor, unde pregătea mama mâncarea pe timp de iarnă, când nu se putea găti
CELE PATRU INTALNIRI CU MOARTEA. de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384089_a_385418]
-
din orz), am plecat la școală să aflu rezultatele sfârșitului de an și să particip la ce activități pionerești se mai organizau pe atunci. Întorcându-mă acasă flămând, încă de la intrare am început să țip că-mi este foame. Mama, spălând rufele la albie în odaia magazie îmi răspunse: - Vezi, că mai este lapte și omoară-ți foamea până termin de spălat, că o să mă apuc să fac ceva de mâncare, acuși vine și tactu’ de la secerat. - Iar lapte!? mă plâng
CELE PATRU INTALNIRI CU MOARTEA. de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384089_a_385418]
-
răstit, storcând obosită un cearceaf. Trebuia să o înțeleg și eu că era obosită, nu se odihnise deloc de dimineață. După ce terminase cu treburile gospodărești de prin curte, datul de mâncare la vaci, la păsări sau porc, se apucase să spele o grămadă de rufe adunate din timpul săptămânii. Cu mânecile capotului de casă suflecate până peste coate, stătuse aplecată peste albie și frecase de zor cu săpun de casă și leșie rufele murdare. Era roșie la față din cauza efortului făcut
CELE PATRU INTALNIRI CU MOARTEA. de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384089_a_385418]
-
pentru miros, numit leșie pe care o foloseau țărăncile la dedurizerea apei scoasă din fântână sau strânsă de la ploaie . Așa făceau țăranii, puneau câte o putină sub streașină și când ploua adunau apa scursă de pe acoperiș. Era mai bună la spălat, nu era atât de dură. Mama ținea această leșie într-un bidon de tablă sau garniță cum îi mai spuneam noi. Acolo depozita de obicei untura topită de Crăciun după tăierea porcului, din osânză și de la jumări. În Dobrogea nu
CELE PATRU INTALNIRI CU MOARTEA. de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384089_a_385418]
-
vas nou pentru untură, acesta fiind mai mic, îl utiliza la depozitatul leșiei de la săpun. În ziua respectivă își scosese din garniță într-o cană din faianță rămasă fără de coadă și turnase din ea în apa din albie în care spălase rufele, apoi a pus cana cu leșie în firida din peretele polatrei, închizând gemulețul cu foraibărul , fără să se gândească că cineva ar putea umbla acolo și să folosească cana în alte scopuri. Am căutat eu prin toate oalele de pe
CELE PATRU INTALNIRI CU MOARTEA. de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384089_a_385418]