11,560 matches
-
lui Dumnezeu care i-a venit prin duhovnucul său. Părintele duhovnicesc trebuie să ierte, dar trebuie să fie și cu grijă ca să dea celor cu păcate mai grele o anumită penitență de executat. Să nu fie nici prea grea, să sperie, să înfrocoșeze, să nu fie nici prea ușoară, să banalizeze, așa încât să creadă omul, credinciosul respectiv că se iartă prea ușor, și că totul se iartă fără condiții. Totul se iartă, dar cu condiția îndreptării și cu o anumită condiție
DESPRE SPOVEDANIE SI EUHARISTIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366876_a_368205]
-
mimă o caldă bunăvoință, întrebă cine e persoana care se interesează și când află că e vorba de prietenul ei, preciză că se miră foarte mult, fata ieșise încă de cu seară cu un tip brunet și agresiv. Apoi se sperie retroactiv și-i spuse lui Leo să scoată telefonul din priză. - Acum nimeni n-o să ne mai deranjeze! preciză demn. - Cred și eu, râse Leopold sardonic, de parcă n-am avea sonerie la ușă și interfon la bloc. - Desființează-le, hotărâ
SCHIŢE UMORISTICE (90) – NOAPTEA CE MAI SCURTĂ de DOREL SCHOR în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366976_a_368305]
-
încet, fără să simtă durerea, pieptenele în părul lor mătăsos, și cum le împleteai codițe pentru a se mândri, când se-ntâlneau cu alte fetițe de vârsta lor. Mi-au povestit că într-o zi așa de rău te-ai speriat, când un balon, pe care îl aveau în mână, s-a spart și a pocnit atât de puternic, încât te-ai ascuns în cămara, care în momentul acela avea ușa deschisă. Se amuzau și am râs, dar cea mică a
E NOAPTE ŞI E FRIG, IUBITĂ MAMĂ (ESEU) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 212 din 31 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366972_a_368301]
-
oasele fericitului domn Constantin Brâncoveanu Basarab Voievod, și iaste făcută de doamna măriei sale, Maria, care, și Măria Sa nădăjduiește în Domnul iarăși să i se odihnească oasele. Iulie 12 zile leat 7228. Lumea puțină ce se afla pe drum se dădea speriată la o parte, făcând loc trăsurilor. Toți se uitau mirați. Bătrânii își făceau cruci iar negustorii clipeau speriați că schimbarea domnilor ducea, de fiecare dată, la mărirea impozitelor ori la pierderea dreptului de a pleca peste graniță după produsele cerute
MĂRGELELE DIN CHIHLIMBAR (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366889_a_368218]
-
dacii când și-au văzut bătăturile călcate de romani. Vor fi fost în istoria noastră multe juninci care au trebuit să uite drumul spre casa stăpânilor legitimi și să învețe drumul spre alte ocoale... Când mama Iuliana „l-a prins speriată de braț, plângând și strigând să nu-i taie capul la nemernic”, „securea a căzut din mâinile tatei, rămas mut, neputincios”, iar juninca a ajuns în orfelinatul numit G. A. C. - siglă industrială, care nu mai avea nimic din „gospodăria” perfid
SALAMANDROFOBIE ŞI EMOŢIA LOCOMOTIVEI LA CEAPA DIN VECINI de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 181 din 30 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366992_a_368321]
-
lacrimi și de ciudă” că turta făcută din nouă linguri de făină, în care pusese și nouă linguri de sare... „nu a fost prea dulce”; Veselie; Vramniță construită prin suduire; Verjelul, horă unică în an, ocazie prinsă ori ratată; Vioara speriată de țăranul uriaș Gheorghe „plângea o melodie învălmășită”; Vaida și fiul lui cu nume-titlu: Simionu li Vaida; „Vara aceea am încălecat capra Cârnei, vaca ei, cum ziceam noi în bătaie de joc”; „vreo zece ani de agoniseală, pe șantierele de la
SALAMANDROFOBIE ŞI EMOŢIA LOCOMOTIVEI LA CEAPA DIN VECINI de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 181 din 30 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366992_a_368321]
-
ocupat să-mi întind untul pe feliile de pâine prăjită și să mânânc din delicatesele de pe masă. A trecut ceva timp și când să gust din ceai, era atât de tare și amar, încât m-am înecat. Suzana s-a speriat și m-a întrebat ce am pățit. I-am dat să guste din cana cu ceai și, fiind atentă când a gustat, și-a dat seama ce s-a întâmplat de fapt. N-a fost nevoie decât să atenționeze pe
PARTEA A I A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 184 din 03 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366994_a_368323]
-
scormonind cu privirea peste tot, în căutarea mamei. Am rezemat bicicleta de cireșul pietros de la poartă și nici nu m-am mai lăsat ademenită de chemarea rubinie și dulce a cireșelor, ce scânteiau printre crengile generoase. Deodată m-am oprit speriată de zgomotele și suspinele ce se auzeau prin ferestrele larg deschise. Am lăsat ghiozdanul să cadă în iarba din curte și am alergat alarmată în casă. M-am oprit în prag confuză și apoi mi-am acoperit fața cu brațele
ATACUL TENEBRELOR de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2175 din 14 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367027_a_368356]
-
metri cub de apă, ce se tot rostogoleau năvalnic de pe creste, din inima munților Gârbova, atât ale râului Doftana, cat și ale râului Gârbova, sosind tocmai de la granița cu județul Brașov, printre stânci golașe sau zone pline de vegetație sălbatică, speriind trecătorii ocazionali prin zgomotul lor asurzitor la întâlnirea obstacolelor de tot felul sau a căderilor la diferențele de nivel al locurilor pe unde își taie drum spre acumularea de la Păltinoasa. Din aceste lacuri apa potabilă pornește acum prin conducte, mai
ANA, FIICA MUNTILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 184 din 03 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367043_a_368372]
-
neinvitat în casă. Ce s-a întâmplat,femeie? - Aoleu, mor dom'le, mi s-a rupt apa și cred că a sosit clipa facerii. Nu-i nimeni să mă ajute, soțul este la muncă și sunt singură acasă. - Nu te speria copilă, ai noroc. Iată că Pronia Cerească vrea să vă ajute. Sunt doctorul Istrate și chiar dacă nu sunt ginecolog, sper că ne vom descurca împreună. - Dumnezeule Doamne, cum ai avut Tu grijă de mine și mi-ai trimis omul potrivit
ANA, FIICA MUNTILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 184 din 03 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367043_a_368372]
-
și neliniștită, iar durerile îi amplificau panica, în ciuda faptului că urma să fi asistată din fericire către un medic. - Au-u, mor, au, domn' doctor, fă ceva că nu mai rezist... ajută-mă, Doamne, să scap de chin... au-u. - Nu te speria, femeie, răsuflă puternic și împinge, hai, ușor, iată că începe să apară noua viață pe pământ. Hai, mai insistă, screme-te, așa, încă puțin, bine, bine... bravo, gata, ușor, ușor, iată că ai scăpat, ai o fată frumușică foc. Stai
ANA, FIICA MUNTILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 184 din 03 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367043_a_368372]
-
securității pe o alee. Individul și-a declinat apartenența și i-a spus că va fi protejată, dacă va da informații despre activitatea străinilor în facultate, iar dacă nu, va fi anchetată pentru relații subversive cu cetățeni arabi împotriva statului. Speriată de situația creată și de pericolul că viața i se va încheia la o altă „facultate” din cauza nesăbuinței sale, a fost de acord să semneze adeziunea de cooperare. Halil avea dreptate când o bănuia de infidelitate. Devenise sclava sexuală a
PARTEA A II A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 184 din 03 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366997_a_368326]
-
cu apa, dar parcă totuși se distingeau niște umbre, care aveau forma unor copaci și blocuri. Unde puteam fi? La Venus sau la Saturn? Oricum, eram lângă mal și nu mai conta nimic în acel moment. Încetasem să mai fiu speriat că luasem drumul spre larg, spre necunoscut. Se știe că-n acest caz, nu aveai niciun mijloc de-a te face anunțat în cazul unei eventuale rătăciri pe mare, pe timp de ceață, decât fluierul și așteptarea ca ceața să
CEATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 185 din 04 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367109_a_368438]
-
au ajutat să ridicăm bărcile și să le întoarcem cu chila în sus, pentru înnoptare. A doua zi doream să o luăm de la capăt, dacă eram sănătoși și timpul ne permitea. Zilele de ceață nu erau așa dese, ca să ne sperie. Ne-am învățat cu ele, doar eram de-ai casei, cum s-ar zice. Înainte, aveam o busolă foarte utilă pe ceață, însă am pierdut-o pe fundul mării, alături de mai multe scule căzute în apă, din neatenție, pe o
CEATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 185 din 04 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367109_a_368438]
-
tu. Deschide cutia și ai să vezi. Când a primit în mână cutiuța de catifea albastră, nerăbdătoare crezând că iar i-am luat ceva din aur ca de obicei, dă să deschidă cutia și văzând pisicul în cutie s-a speriat așa de tare, încât a aruncat cutia cu pisic cu tot, crezând că-i șobolan și îi fac o glumă ne piperată. Noroc că mă așteptam la această reacție și am întins mâna prinzând pisicul. - Doamnă nu te supăra, dar
NORICA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 182 din 01 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367115_a_368444]
-
ea îl iubea deopotrivă, cu bucuria și tristețea Poemului. Între ei veșnicea Poezia. Era în amurg Afară mirosea a fân cosit și-a cântec de greier, acolo sus, pe Dealul nevinovat al iubirii lor. Deodată ochii lui, ca două păsări speriate pe ram, au țipat în lumină, învățând pentru întâia oară să cânte... Vedea cu vederea de-afară ! De singurătate și teamă a strâns-o la piept, pe minunea aceea, ca pe un abur fierbinte, ireal, aco lo, sub zarea înserării
VEDEREA... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 178 din 27 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367253_a_368582]
-
cotidianului. “Liniștea/ce nu se lasă cuprinsă/de zgomot se manifestă ca o variantă la “gândul celuilalt”, gând ce capătă formă, de aceea, continuă poeta, atunci când “o mână din afara mea/m-a luat de mâna/mea stângă,/nu m-am speriat/că nu am putut/să o văd!” Mâna simbolizează actul creator, identificarea autorului cu creația sa. Victorița Duțu ne asigură că întreaga ei creație reflectă deschidere, sinceritate, curăție a gândului, atunci când afirmă - “da, arăt mâna,/palma mi-o arăt.” “Un
VERSURI SEMNATE VICTORITA DUTU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 163 din 12 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367231_a_368560]
-
TEMEM... Autor: Marin Bunget Publicat în: Ediția nr. 252 din 09 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Ne temem De tot și de toate. Ne temem de ploaie, Ne temem de vânt... Ne temem de vorbe, Ne temem de gând. Ne sperie visul Ș-apoi îl visăm. Ne temem de lacrimi Ș-apoi le vărsăm. Ne speria vorba Ș-apoi o rostim. Fugim de iubire Ș-apoi o dorim. Ne temem de "teamă" Dar n-o ocolim. Ne speria viața... Dar noi
NE TEMEM... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367271_a_368600]
-
de gând. Ne sperie visul Ș-apoi îl visăm. Ne temem de lacrimi Ș-apoi le vărsăm. Ne speria vorba Ș-apoi o rostim. Fugim de iubire Ș-apoi o dorim. Ne temem de "teamă" Dar n-o ocolim. Ne speria viața... Dar noi o trăim. Referință Bibliografică: Ne temem... Marin Bunget : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 252, Anul I, 09 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Marin Bunget : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
NE TEMEM... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367271_a_368600]
-
de căsătorie nu este un apanaj specific în exclusivitate femeilor. Poetul Ionatan Piroșcă, grav bolnav fiind, a fost părăsit și el de soție. Ionatan Piroșcă, părăsit de soție, poet: De câte ori ne-am implicat cu adevărat în suferința altora? Singurătatea ne sperie și ne alungă. În primul rând, simt că ne vorbește foarte clar și foarte dur despre abandonare și lipsă de ajutor. Despre Domnul Isus ni se spune că era așa de disprețuit că-ți întorceai fața de la El, iar în
O VIAŢĂ PUSTIE? de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 159 din 08 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367219_a_368548]
-
și trăirilor profunde ale acesteia. “Scrisoarea avea un chenar negru și o cruce neagră în dreapta foii. Tatăl meu adoptiv anunță trecerea mamei în neființă. Mă aflam în acel moment în camera mea. Am scos un țipat îngrozitor. Gazdă s-a speriat și a alergat la mine în cameră. Eram chircita în pat, cu scrisoarea în mână și plângeam în hohote. Am plâns până când am leșinat. Toți ai casei s-au strâns în jurul meu și m-au readus la viață. "Mama mea
ULTIMA PIRUETA – O NARATIUNE DESPRE DRAGOSTE, CREDINTA SI VALORI, DE VAVILA POPOVICI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 168 din 17 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367235_a_368564]
-
că mai era cu cineva acolo. După ce el a plecat eu m-am apropiat și atunci v-am văzut. Fără urmă de îndoială erai dumneata... ăăă erai complet inertă și inconștientă, am crezut că erai moartă și atunci m-am speriat rău și am fugit înnebunită de frică în restaurant. L-am căutat pe la tatăl meu și i-am spus ce se întâmplă. Desire plângea șocată, de cele ce-i povestea Anca și îngăima cu voce disperată și lipsită de vlagă
PETRECERE NEFASTĂ (3) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2021 din 13 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368497_a_369826]
-
situație, consideră că este o utopie să mai avem vreo speranță, iar singura cale de a fi fericiți este lumea de apoi pentru că, acolo „Nu semnezi foi, nu te-așteaptă nevoi,/ Nu te simți prigonit, de ochi urmărit,/ Nu te sperie strigoi, nu-s la pândă ciocoi,/ Nu te simți istovit, ci-n pace liniștit...” (Joc de gânduri printre rânduri, p 167). Omul contemporan poate avea și crede într-un singur posibil Vis de libertate (p. 118) „Când vremea o să vină
ANNA NORA ROTARU-PAPADIMITRIOU ÎN PEREGRINARE SUFLETEASCĂ de VASILICA GRIGORAŞ în ediţia nr. 2308 din 26 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368562_a_369891]
-
Nu trebuie să știe banditul ăla, ca Anca și tatăl său au fost cei ce te-au salvat și pentru asta nu trebuie să fie văzută aici în casa ta. Eu însă nu mă tem de el și îl pot speria pe el și ceilalți ticăloși, să le treacă cheful de a se mai apropia de tine. Deșire se opri în loc cu greu, tremurând de încordarea generată de o irezistibila dorința de răzbunare, amintindu-și de umilințele abuzurilor suferite în stare
PETRECERE NEFASTĂ (7) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2037 din 29 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368514_a_369843]
-
același aer cu tine ! Mulțumesc vieții că te-a adus înaintea mea! Iubesc totul la tine! Felul în care mă privești ștrengărește când ies din dus , cum îmi ștergi spatele cu prosopul și privirea , felul în care îmi pui șosetele , speriat că aș putea răci. Iubesc vocea ta chiar și atunci când îmi cântă " te iubesc când fugi cu cardul că leopardul " ! Când îmi șoptește cuvinte tandre care ma mângâie până în stomac ! Iubesc felul în care adormi , mereu cu pernă în brațe
TE IUBESC ! de ROZNOVAN AMELIA LAVINIA în ediţia nr. 2277 din 26 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368638_a_369967]