3,335 matches
-
extraordinară.În afară de tine, eu nu am avut pe cineva mai apropiat mai devotat, tu știi asta... Îți amintești că mâncam amândouă dintr-un covrig!? Olga dădu cu mâna în lături, a uitare, parcă voind să spună: Acele vremuri s-au spulberat în vânturile uitării. - Da, da, și în acest da repetat era un ceva, o mărturisire în pragul exploziei, gata gata de a se declanșa, dar glasul nu avea încă puterea de a articula sunetele. Da, Ina, da, dar eu... și
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
În timp ce eu pregăteam micul dejun, serveam pe toată lumea și făceam și curățenie după ei. Somnul din noaptea trecută fusese cam la fel de odihnitor ca o plimbare de una singură pe kilometricul Avenue D la patru dimineața, iar acum găsirea articolului ăstuia spulbera orice speranță că aș putea avea parte de o zi ușoară de vineri. — Hmm, nu, nu am publicat nimic În ultima vreme despre vreun restaurant asiatic. Încerc să mă gândesc așa, cu titlu personal, dacă există vreun nou restaurant asiatic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
mă bucur enorm să te cunosc În sfârșit! Dintr‑odată, tot ce mi‑am dorit a fost să mă târăsc Într‑un pat frumos și moale și să dorm ca să‑mi revin după schimbarea fusului orar, dar Renaud mi‑a spulberat rapid toate speranțele. — Mademoiselle Andrea, Madame Priestly dorește să te vadă În camera dumneaei imediat. Înainte ca tu să te instalezi Într‑a ta, din păcate. Avea pe față o expresie de regret și, pentru un scurt moment, mi‑a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
niciodată; așa cum spune Ibrăileanu, „dacă te Îndrăgostești la 16 ani, nu te mai Îndrăgostești decât de aceeași femeie În alte variante“. Hotărârea am luat-o după ce m-am Îndrăgostit de E.; odată, urcam Împreună cu ea pe ulița de lângă casa surorilor Spulber (casa dei misteri, cum Îmi place să-i spun), o adevărată obsesie a liceenilor ce nu făceau altceva, În pauze, decât să spionăm ce se Întâmplă vizavi, cine intră, cine iese, cum e Îmbrăcată azi sora cea mare a Getei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
corpolentă ținându-se de braț cu Geta“ (cea mai mare curiozitate, aș putea s-o numesc agonică, era aceea de a reuși să privim Înăuntru să vedem ce se petrece după perdele). Am evocat la casa dei misteri pentru că Geta Spulber era prietenă cu Emilia C., de care mă Îndrăgostisem; eram după vacanță, când Îi scrisesem o scrisoare; Îmi răspunsese și am fost fericit toată vara. Atunci când urcam Împreună cu E. pe acea străduță, a avut loc această destăinuire. „Ești prea poet
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
o mai iau de la capăt, În speranța că voi găsi vreodată itinerarul adevărat? Nu există și posibilitatea să mă rătăcesc definitiv și să nu mai pot ieși niciodată către sinele meu? Atunci, toate energiile cosmice coagulate În mine se vor spulbera fără urmă. Noi nu existăm decât În hazard și virtual; cum să ne mai imaginăm că ființa noastră a fost programată precis de marele Programator? Aș vrea să cred totuși că nimic nu este Întâmplător, că nașterea și prenașterea mea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
pierduse tot farmecul și devenise ștearsă. La liceu, jocul privirilor cu domnișoarele din clasa mea a devenit mai complex, cucerind treptat teritorii din ce În ce mai secrete. Candida a venit și ea În aceeași clasă, a VIII-a C, unde, Împreună cu șatena Geta Spulber și cu bruneta Emilia Chifor, formau un trio grațios, spionat continuu de privirile băieților. Aici, parcă nu ne mai uitam doar cu privirile unii la alții, ci și cu corpurile, aspirând În taină ca acestea să se cunoască cât mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
să intre-n porii materiei Sudoarea acră-a singurătății alungând-o departe Cu bubuituri se despică hruba-nchisă a eului meu. 15.10.1960 Păsări de pradă spânzură noaptea În visele cărnii Miresme bolnave adie suav din stârvul căutărilor Se spulberă fumul infinitului În lucruri aceleași Și casele noastre atârnă ciolane falnice rupte din Marele Os Dacă mă caut acum neprihănit printre văile pasiunilor oarbe Nu-nseamnă că s-a clintit crucea ce-o port Oh, ce departe sunt pereții lumii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
mai dat nici un semn de viață. Oare mă părăsește și el? Te-ai mira? Nu... de ce să mă mir? E atât de firesc să fiu singură, și asta În momentele cele mai grele... Ce poate fi mai dureros, decât idealul spulberat de niște dușmani nemernici, dragostea (pentru Petre vorbind) lovită cum nu se poate mai crunt, Încercarea de a te salva (cu Marinică) fără nici un rezultat, lipsa inspirației, totul e contra mea, dar sunt puternică, pentru că sunt singură. Am unele momente
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
Poate pentru că peste masca mea cu care ies În lume masca de a ritma cu pașii muzica mi se pare ridicolă. Mască peste mască! Ar fi idiot! Iluzie de fericire... ce imensă dragoste Îmi puteai da... și cum te-ai spulberat... și cum ai murit... Mă gândesc și-acum la el. Animalul acela splendid, dublat de un suflet cum numai imaginația poate să-mi creeze, omul acela perfect a plecat... S-a speriat de o secundă În plus pe care o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
o singură realitate palpabilă, mai puternică decât cele mai sublime rătăciri În sfere Înalte. Atât timp cât am un punct de sprijin, nimeni nu mă va putea ajunge În puterea de muncă. De aceea, nimeni și nimic nu va putea să-mi spulbere acest punct. Niciodată și cu nici un mijloc! 20 octombrie 1964 (marți) Lui Martin: Să mergem, dragul meu, acolo unde mai cântă Încă straniu lăutarul și unde, ridicat prin râs și plânset, stăpân ne e, nebun de dor, paharul... Să mergem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
a sosit, ba i-e frică să nu fie silit, tot așteptând zadarnic, să cheltuiască și bruma de rest înainte de a afla vreo ocupație, și să se pomenească într-o bună zi vagabond prin străini. ― N-aș vrea să-ți spulber iluziile, ― zise Grigore aproape gata primenit, ― dar bunul meu cumnat nu prea e omul în care să-ți poți pune toate nădejdile. E foarte simpatic, un suflet minunat, numai că-i cam lasă-mă să te las. Doar dacă nevastă
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
fulgerat și lui prin minte și chiar s-a mirat că Titu nu i-o pune. Își reveni repede și răspunse: ― Apoi vezi, pământurile oamenilor, asta e chestia țărănească!... Pămînturile! Nu prea sunt, și unde au fost s-au cam spulberat... Dar asta-i altă poveste! Titu Herdelea nu înțelese și totuși nu mai stărui. Simțea că a răscolit o rană. 2 ― Bine-ai venit, tinere, și să te simți la noi ca acasă! zise Miron Iuga, întrerupînd prezentarea ce o
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
și-un gipan de-ăla american, cu turelă, ar fi murit de bucurie a doua oară... — Unde să vadă moșu-tu americani ? se interesă Chisăliță, sperând că n-a înțeles bine unde bate Pârnaie. Ce, era afganistanez ? Dar lunganul îi spulberă îndoielile : Hai, puneți mâna și trageți capota aia afară... Chisăliță înghiți în sec, privind cu ochi împăienjeniți. — Șefu’... îngăimă. La asta, când era bună, împingeau vreo trei sute de cai... — Așa, și... ? — Știi cum se zice, că atârnă ca mortu’... Cum
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
a epuizat toate variantele poveștii. A fost cea mai lungă operă pusă vreodată în scenă: a durat zece zile. Prezentarea unui eden imaginar oglindind existența atașată de pământ a umanității a aruncat o vrajă asupra publicului care nu s-a spulberat până la sfârșit. Chiar și atunci, se zice că unii au dorit ca trupa să repete imediat anumite scene. Îl întreb pe An-te-hai dacă membrii familiei imperiale erau cunoscători adevărați sau doar admiratori entuziaști. — Aș zice că majoritatea erau falși cunoscători
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
de înțeles, de mari piedici. Pe de o parte, alianță cu Turcia, iar pe de altă parte, sprijin popoarelor asuprite de Poartă, în lupta lor pentru emancipare națională, iată o contradicție evidentă. Starea de dezagregare a Imperiului Otoman avea să spulbere iluziile ce se bizuiau pe sprijinul efectiv al Porții sau pe rezultatele binefăcătoare pentru Polonia ale unui război turco-rus. Partida democratică reprezenta însă ceea ce s-ar putea numi radicalismul polonez. Ea concentra pe exponenții celor mai avansate concepții și idei
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
n-a acceptat în general - în ciuda unor contraziceri - ideea potrivit căreia factorul extern ar juca un rol determinant. Dacă pentru unii istorici străini, România modernă era rezultatul unui joc de interese ale marilor puteri („Românie a Congresului”), N. Iorga a spulberat - cum observa un istoric - această falsă imagine, legând istoria de poporul care a făurit-o în decurs de secole. În al patrulea rând, N. Iorga nu a redus istoria relațiilor internaționale la aspectele sale politice sau economice, ci a extins
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
anticamere, își reînnoiește declarațiile de dragoste pătimașă. O prinde în brațe și o strânge cu putere. Marie e fericită să-l simtă "tot un tremur". Nu îndrăznește să facă vreo mișcare ori să rostească vreun cuvânt, de teamă să nu spulbere vraja momentului. În acel moment, Pietro, cu simțurile înnebunite, depășește granițele gesturilor pe care fata e dispusă să i le tolereze. "Bărbatul acesta, Dumnezeule mare, strigă Maria, m-a strâns și mai tare, și l-am simțit strecurându-și mâna
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
oare ca bărbații să se apuce de făcut dulcețuri și de pus murături? În perioada Belle Époque, seducătoarea face parte din rândul acelor femei moderne care se înfățișează "la fel de originale ca însăși Eva, cu totul altfel decât în veacurile precedente, spulberând fără pic de îngăduință repere străvechi". Bărbații se simt în fața lor cu atât mai neliniștiți și mai descumpăniți cu cât se consideră pe ei înșiși ca fiind întruchipări ale "vechiului Adam", deposedați din ce în ce mai mult de puterea și de identitatea lor
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
semi-virginelor din perioada Belle Époque sunt acum abia schițate. Flirtul nu mai apare ca un rău fatal, ci ca o rătăcire a simțurilor, ca o greșeală de tinerețe ce poate fi remediată. Datorită acestui joc, iluziile sentimentale ale personajelor sunt spulberate, iar în final, iubirea adevărată triumfă. Un nou ideal amoros Apar în forță noi modele, noi idealuri, care desființează canoanele tradiționale ale moralei creștine. După cum subliniază Dominique Desanti, nu-i păsa de reputația ei nici cât negru sub unghie, căci
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
amețitor al bombardierelor germane, printre rafalele mitralierelor, merg împingând, care cum poate, biciclete, landouri, cărucioare pline vârf cu valize sau obiecte de mobilier. Are loc exodul. Astfel, în câteva săptămâni, armata franceză, considerată cea mai puternică din Europa, a fost spulberată de tancurile și aviația lui Adolf Hitler. Teritoriul este invadat, iar guvernul, pus pe fugă. Franța, această națiune măreață, se prăbușise ca un castel de cărți de joc. Ce șoc, ce umilință! Pradă coșmarului, francezii își pun toate speranțele în
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
Georgette Varenne în La Femme dans la France nouvelle. Flirtul și Rezistența, sau de la Rezistență la flirt Aceste precepte sunt departe de a întruni adeziunea tuturor, și aceasta cu atât mai mult cu cât consensul creat în jurul mareșalului Pétain se spulberă curând. Încă din primăvara lui 1941, mulți francezi disting clar adevărata natură a regimului de la Vichy. Excluderea căreia îi cad victime evreii, privarea de libertăți politice, opresiunea ocupației germane, care se adaugă greutăților zilnice legate de aprovizionare antrenează o scădere
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
li s-ar fi cerut cu siguranță, ca atâtor fete din perioada aceea, să fie acasă până la miezul nopții. Ar fi fost nevoite atunci, asemenea Cenușăresei, să se facă nevăzute la auzul celor douăsprezece bătăi ale orologiului, lăsând să se spulbere iubirea de-abia născută, povestea poate pe cale de-a se adeveri. Însă Bab și sora ei mai mică nu-și lasă tatăl să le "strice cheful". Ca și tinerii din Saint-Germain-des-Prés, ele batjocoresc fățiș autoritatea paternă, puțin le pasă de
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
-se "împins până la marginea demenței", Stingo se hotărăște să joace totul pe-o singură carte. Ia mâna lui Leslie și o strecoară pe furiș în șlițul pantalonilor lui... Reacția lui Leslie este atât de violentă, atât de exagerată, încât îi spulberă și cele din urmă iluzii. Când își dă seama ce ține în mână, tânăra scoate un "țipăt înfundat" și "se rostogolește de pe sofa de parcă i-ar fi aprins cineva un foc sub poponeț"... Ce neizbândă! Pradă unei furii oarbe, mânios
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
nimicit, cu orgoliul rănit, se simte gata să poarte aprigul "război între sexe" și să reverse asupra acestei vajnice virgine o răzbunare biciuitoare. Însă tânăra contracarează orice ofensivă folosindu-se de o nouă armă feminină, și mai redutabilă: lacrimile. Ea spulberă pe loc furia tânărului, izbucnind în suspine, începând să "plângă ca un bebeluș". Chiar dacă nu renunță să-și "verse amarul și frustrarea", Stingo, care nu este un monstru, nu poate decât să se înmoaie. Mișcat de spectacolul fetei sufocate de
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]