19,182 matches
-
în noroi! Să nu mai aud de peșcheș, l-aș vota pe Vodă-Țepeș! Corupți trăgând în țeapa lui, i-ar mări faima numelui! Aș vota Cantacuzinii, că, străinii-s precum spinii! În țara Sa, neamul român să-i fie singurul stăpân! Votând pe Ștefan cel Mare să ne păzească hotare, ar aduce aliat bun la tron, pe Mircea cel Bătrân! I-aș vota pe Brâncoveanu, sau Mihail Kogălniceanu! De-ar domnii oricare Vodă, trecutul ar fi la modă! De-ar veni
ISTORIA LA RĂSCRUCE -PAMFLET- de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1413 din 13 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384421_a_385750]
-
La vreun vecin?... Dacă i s-a făcut rău?” Ca un uragan pătrunse disperat pe ușă. - Elena! Unde ești iubito? În camere nu era nimeni. Ieși din nou în pridvor, nedumerit. Calul îl privea curios din ogradă, neînțelegând ce are stăpânul de este așa speriat și aleargă disperat când în casă, când afara. „Probabil a uitat unde a pus ceva foarte important și îl caută de zor”, gândi animalul. „Băi stăpâne, tare aiurit mai ești! Ce cauți este legat de șaua
XII. PARADIS ÎN INFERN de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1419 din 19 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384620_a_385949]
-
nedumerit. Calul îl privea curios din ogradă, neînțelegând ce are stăpânul de este așa speriat și aleargă disperat când în casă, când afara. „Probabil a uitat unde a pus ceva foarte important și îl caută de zor”, gândi animalul. „Băi stăpâne, tare aiurit mai ești! Ce cauți este legat de șaua mea! Ia odată povara asta de pe mine!” Bărbatul uită de lădiță, în aceste momente fiind preocupat de dispariția Elenei. Derutat, ieși pe poartă și deodată își zări soția în fânar
XII. PARADIS ÎN INFERN de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1419 din 19 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384620_a_385949]
-
ieșit din curte! Valdescu coboî din fânar. - Hei, ce faci? Mă lași aici? - întrebă femeia nedumerită. E mai importantă comoara ca mine? - Nu iubito! - adăugă prinzând-o în brațe. Dezlegă lădița de pe șaua calului. Acesta necheză bucuros, că într-adevăr stăpânul își aduse aminte de el. Cei doi tineri pătrunseră în casă, puseră lădița pe masă și cu vătraiul forțară încuietoarea care cedă cu ușurință. Când ridicară capacul rămaseră stupefiați. În fața ochilor străluceau cele mai frumoase bijuterii. Elena rămase nemișcată, cu
XII. PARADIS ÎN INFERN de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1419 din 19 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384620_a_385949]
-
așezarea Callatis fost o colonie a cetății grecești Heraclea Pontica (azi Ereğli în Turcia), din secolul al VI-lea înaintea erei noastre. Portul și jumătate din orașul antic Callatis sunt acum acoperite de ape. În ciuda inevitabilelor războaie și schimbări de stăpâni, orașul a prosperat timp de 1200 de ani, uneori liber, alte ori sub stăpânirile succesive ale perșilor, macedonenilor, dacilor și ale romanilor, deveniți bizantini prin creștinare. Marele om de știință Vasile Pârvan a făcut numeroase studii și cercetări arheologice despre
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382213_a_383542]
-
fost parțial reclădită în secolul al XI-lea, odată cu reintrarea Dobrogei sub stăpânirea bizantină, dar a dispărut din nou în 1225, arsă, de data aceasta de tătari, care și-au stabilit aici o tabără, crescând cai și oi, fiind și stăpânii unui mic grup de pescari greci, puși să pescuiască pentru ei. În perioada 1890-1892, localitatea a fost populată cu coloniști de origine germană, cunoscuți ca germani dobrogeni, dar majoritatea au părăsit localitatea în 1940, fiind strămutați cu forța în Germania
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382213_a_383542]
-
RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Impact > Relatare > FĂCLII PE NIL (4) Autor: Viorel Darie Publicat în: Ediția nr. 1508 din 16 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Făclii pe Nil (4) Mai trecură câțiva ani, și băiatul stăpânului Asenath crescu mare, voinic și frumos, bun de însurat. Dar și copiii evreului Efraim crescură, devenind acum tineri de admirat în satul lor. Rameses, ori de câte ori trecea cu ambarcațiunea sa pe Nil, admira priveliștea satului de evrei, cu palmieri frumoși pe
FĂCLII PE NIL (4) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382316_a_383645]
-
des prin dreptul satului, și cât mai aproape de mal. Nu-și mai putea lua privirea de la fata de pe colină. Părea fata visurilor sale! Știa că nu avea voie să intre în satul evreilor, că nu l-ar fi lăsat slugile stăpânului, de teamă ca evreii să nu se răzbune pe Rameses, pentru multele nedreptăți pe care le făcuse Asenath sătenilor. Însă chipul fetei îl vrăjea, la fel ca și ținuta ei și părul negru ca abanosul. Astfel o urmărea Rameses de
FĂCLII PE NIL (4) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382316_a_383645]
-
în ochiurile dintre ostroave și eleșteiele lipsite de apă. Crocodilii se ascunseseră în mâl. Rezervele de cereale ale sătenilor evrei se terminaseră rând pe rând, iar foametea neagră coborâse printre vitele și locuitorii satului. Singurul care mai avea cereale era stăpânul Asenath. Prețul grâului în Delta urcase mult de tot. Săracii vânduseră tot ce aveau mai bun, și animalele, și lucrurile, dar tot nu scăpau de foamete. Atunci începură să vină la stăpânul egiptean cel bogat, la Asenath, să cumpere grâu
FĂCLII PE NIL (4) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382316_a_383645]
-
locuitorii satului. Singurul care mai avea cereale era stăpânul Asenath. Prețul grâului în Delta urcase mult de tot. Săracii vânduseră tot ce aveau mai bun, și animalele, și lucrurile, dar tot nu scăpau de foamete. Atunci începură să vină la stăpânul egiptean cel bogat, la Asenath, să cumpere grâu. Când nu mai avură nici argint, nici lucruri, nici vite, începură să ceară egipteanului grâu, cu împrumut. Dar acesta, văzând cât de strâmtorați erau evreii, își zise că acum era prilejul să
FĂCLII PE NIL (4) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382316_a_383645]
-
cer de bucurie. Doar că, fețele lui Efraim și a soției sale, Hannah, erau cam prelungi de îngrijorare. Văzând aceasta, Asenath întrebă : - Oare voi nu sunteți bucuroși de propunerea mea de a căsători pe fiica voastră cu fiul meu, Rameses ? - Stăpâne puternic, Asenath ! luă cuvântul Efraim. E o mare cinste să dăm fiica noastră pentru un tânăr atât de strălucit cum e Rameses ! Dar avem o mare rugăminte. Îndură-te, stăpâne, de sufletul nostru și de al acestei copile divine. Ea
FĂCLII PE NIL (4) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382316_a_383645]
-
de a căsători pe fiica voastră cu fiul meu, Rameses ? - Stăpâne puternic, Asenath ! luă cuvântul Efraim. E o mare cinste să dăm fiica noastră pentru un tânăr atât de strălucit cum e Rameses ! Dar avem o mare rugăminte. Îndură-te, stăpâne, de sufletul nostru și de al acestei copile divine. Ea a fost învățată să creadă numai în Iehova, și să nu se închine la niciun alt zeu ! Te rog, stăpâne Asenath, să lași libertatea fiicei noastre, Talya, să slujească mai
FĂCLII PE NIL (4) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382316_a_383645]
-
cum e Rameses ! Dar avem o mare rugăminte. Îndură-te, stăpâne, de sufletul nostru și de al acestei copile divine. Ea a fost învățată să creadă numai în Iehova, și să nu se închine la niciun alt zeu ! Te rog, stăpâne Asenath, să lași libertatea fiicei noastre, Talya, să slujească mai departe acestui Iehova atotputernic al nostru ! Asenath se gândi mirat o vreme apoi răspunse : - Efraim, să fie după dorința ta și a fiicei tale ! Puteți sluji oricât și oriunde către
FĂCLII PE NIL (4) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382316_a_383645]
-
malul uriașului fluviu al străvechiului Egipt, Rameses și Talya au trăit o viață frumoasă, plină de iubire și armonie. Iar evreii din ostrovul vecin au fost respectați și au trăit și ei în pace, ca buni și harnici vecini ai stăpânul lor. Așa răsplătește Iehova pe cei care fac fapte bune, și pentru care viața semenilor este la fel de prețioasă ca însăși viața lor! Sfârșit Referință Bibliografică: Făclii pe Nil (4) / Viorel Darie : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1508, Anul V
FĂCLII PE NIL (4) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382316_a_383645]
-
în cele din urmă!... Cugetând la activitatea și la personalitatea preacucerniciei sale, care a fost foarte bine conturată și cât se poate de autentică și de firească, mă gândesc la darul omului providențial cu care l-a înzestrat Creatorul și Stăpânul nostru al tuturor - Domnul Dumnezeu și Mântuitorul nostru Iisus Hristos - pe care sfinția sa l-a cinstit și l-a slujit cu toată sinceritatea, dragostea și abnegația!... M-aș bucura să știu că atât contemporanii cât și posteritatea îi vor acorda
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A TREI ANI DE LA NAŞTEREA ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A PREACUCERNICULUI PĂRINTE PROFESOR ILIE MOLDOVAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382315_a_383644]
-
are nevoie de Evanghelia după Ioan , de Noul Testament , de Sfintele Scripturi , ci are nevoie de ea însăși , pe sine însăși se pune în locul Lui Dumnezeu , susținând că omul e totul , că omul domină materia și că omul poate să fie stăpân , iar Dumnezeu e doar o halucinație bolnăvicioasă a unor oamenei inculți și fanatici . Pentru mine cea mai genială lucrare de literatură care mi s-a dat s-o întâlnesc în viața mea e Luceafărul lui Eminescu . Gingășia , arta literară cu
EVANGHELIA DUPĂ IOAN de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2007 din 29 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382268_a_383597]
-
un catharsis profund, atât ateului încercat de frumuseți păgâne, cât și profanului instruit în arta cuvântului. Sensibilizând legătura organică, ombilicală a Verbului creaționist cu Ființa, poetul excelează în reformularea poesisului sacru pe înțelesul omului modern, care-a pierdut comuniunea cu Stăpânul Absolut al cerurilor mute. Aprehensiunea lui Eugen Dorcescu pentru textele sacre, în speță pentru imnica psaltică, e cunoscută deja, din cărțile lui anterioare. Versificarea psalmilor biblici, la începuturile literaturii noastre culte de grafie slavonă, mult trudită de preacucernicul Dosoftei, cu
POEZIA CA INSPIRAŢIE DIVINĂ de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382432_a_383761]
-
care ar da decizii ? Savanții, aceia ce le știu pe toate, nu au răspunsuri încă la-ntrebare. Un creier nu-i condus de aparate iar „tema” e perpetuum în reluare. Să fie sufletul un piedestal pe care „EU”-l, ca stăpân tronează misterios, trecând printr-un portal cu sentimentele care contează ?! Un curios ce atâtea vrea să știe, în ăst „Palat” cine e rege-al minții... Dar însăși gândul poate-i utopie, sau victimă pe-altarul neștiinții. De Dorel Dănoiu Referință
PRIN „PALATUL MINȚII” de DOREL DĂNOIU în ediţia nr. 2106 din 06 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382471_a_383800]
-
toți răscumpărați. Înfășurați în dragostea Agape, Tu înălțat, eu tot mai mic să fiu, Să Te privesc cum calci Isus pe ape, Atunci când focul luptei este viu. Să nu mă las înfrânt în suferință, Știind că Tu în toate ești Stăpân, Când nu mai pot, să merg doar prin credință Și ancorat de Stâncă să rămân. De n-ai fi Tu, o, bunul meu Părinte, Cum aș putea pe Cale-a-nainta? Să-Ți mulțumesc nici nu găsesc cuvinte, Dar facă-se
DOAR VOIA TA de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382486_a_383815]
-
pacea deplină-n trăire, Pământ nou și cer, nemurire, E Alfa și-Omega, e totul, E moarte și viață, chivotul, În care stau frați pe vecie Și Lege și Har, o solie, A Celui ce-a fost și va fi Stăpân peste sori, galaxii, Peste vechi și noi constelații, Dumnezeul întregii creații. 15/09/2004, Deva - Lucica Boltasu Referință Bibliografică: Existență / Lucica Boltasu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1516, Anul V, 24 februarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Lucica
EXISTENȚĂ de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382576_a_383905]
-
fi aglomerată azi și... Mda! Este bine să fim la vedere, să prevenim... A proorocit bine agentul de poliție. După numai câteva minute, în jur de ora opt-opt și jumătate, încet-încet, ploaia a încetat. A rămas doar acel vânticel jucăuș stăpân peste locurile descoperite, dar, destul de curând, după o oră de joacă prin ganguri și prin piețe cu tarabele pline de mărfuri acoperite cu prelate, a obosit și el și s-a retras, nimeni știind unde anume, după cum nimeni nu știa
D ALE POLIŢIEI (9) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382583_a_383912]
-
vara, veștedă, în stepe, Cu foșnetul, din nou uscat, al ierbii, Când boncăne frenetic iarăși cerbii Și-un anotimp sfârșește, altu-ncepe. Sunt fericiți toți tinerii, imberbii, Iar bucuria le-o putem pricepe, Dar este greu, oricui, în a concepe: Suntem stăpânii sau suntem doar șerbii? Se-așează peste noi domnia sorții, Când dragostea e singura stăpână; Timizi și singuri stăm în fața porții, Dar sufletul închis o să rămână, Căci suntem rătăciți pe drumul morții Și nimeni nu ne mai întinde-o mână
STEPĂ de LEONTE PETRE în ediţia nr. 2064 din 25 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/383845_a_385174]
-
de un angajament, nu era altceva decât o mașină de făcut sex,insensibil și rece. Un animal fără sentimente, un mitoman, un iresponsabil, nici măcar numele femei nu-l reținuse. A plecat din fața vitrinei cu capul în jos, era mai puțin stăpân pe el, nici părul nu i se mai aranja impecabil. Era aproape de casă, din față se apropia o tânără frumoasă și cu privirea fixată pe el, a întors capul, nu a susținut privirea fetei, pentru prima dată a întors capul
DRACU* NU ESTE AȘA DE NEGRU II de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2064 din 25 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/383871_a_385200]
-
a poticnit de câteva ori în citirea textului conceput de ea însăși. Adevărat este că și propriile-i cascade de râs au pus-o în dificultate! La fel de puternică a fost emoția și în cazul domnului Dan Petrescu, în general calm, stăpân pe sine, care nu-și mai înțelegea versurile create și scrise de propria-i mână pe hârtia ce părea că este fugărită de un tsunami. Ar fi multe de spus în legătură cu acest frumos carnaval, dar toată strădania mea nu ar
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383818_a_385147]
-
și pertinent, uneori indirect, prin relatarea faptelor în desfășurare, contextul geo-politic caracterizat prin vecinătatea Regatului maghiar și interesul acestuia de a îndepărta cât mai mult de granițele sale pericolul invaziilor prădătoare ale tătarilor. Descrie, cu pana sclipitoare a unui scriitor stăpân pe arta cuvântului, dar și cu responsabilitatea adevărului, ținuturile acoperite de codri seculari cu fauna lor fabuloasă, trimițând din loc în loc săgeți la adresa prezentului iresponsabil față de o astfel de moștenire, care ar trebui sa fie sacră. Scriitorul Marian Malciu prezintă
ISTORIE, CREDINŢĂ ŞI CULTURĂ”, OPINII, PROF. ANICA TĂNASĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383940_a_385269]