4,267 matches
-
din încercuire, compania a trecut în refacere. PRĂBUȘIREA. Între timp au ajuns armatele sovcietice, iar noi am fost scoși din luptă. Ne-am întors la cazarma din Ineu, am reluat instrucția, dar totul mi se părea acum fără rost. îmi stăruia în minte întrebarea: „Pentru cine și pentru ce se mai face instrucție de luptă dacă nu mai avem țară, dacă nu mai stăm pe picioarele noastre? Toată disciplina care se cerea în cazarmă, toată dotarea pe care învățam să o
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
pot înălța sufletește în mirosul de tămâie și în cadența ecteniilor. Ei simt nevoia de a cânta, pentru a uita de ei și de sufletele lor. Ei nu simt nevoia de a se interioriza, de a adânci credința, de a stărui în rugăciune, și, lucrul cel mai trist; pentru ei o predică nervoasă, țipată, terorizantă, cu o înlănțuire de citate biblice, e „o predică bună” și mai de preț decât participarea la jertfa euharistică. Le-am vorbit mult. Am încercat să
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
de frunze vestejite, uscate, e tristețe, nostalgie. Parcă nu mai sunt eu. Nu-mi pot stăpâni gândurile. Socoteam un timp că instinctul mă determină să îndrept toate gândurile spre Marta, dar acum instinctul îmi este complet mortificat; de ce totuși gândurile stăruiesc în același loc.? Fapt este că Marta a ocupat complet centrul vieții mele, și a o scoate presupune smulgerea unor rădăcini care rup bucăți din pământul în care sunt ancorate și este dureros pentru că sufletul și viața mea fără Marta
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
spunându mi: „Cui poate folosi așa ceva”? Am apreciat că întrebarea Ierarhului se referea numai la momentul prezent atunci, și am lucrat mai departe, pentru viitor. Între timp părintele Vicar al Mitropoliei Iașilor Scarlat Porcescu și părintele consilier Costache Buzdugan au stăruit pentru publicarea în Revista Mitropolia Moldovei a unor texte biblice extrase de subsemnatul pentru combaterea fenomenului sectar. A fost un început care a fost repede sugrumat. Un articol despre „Cultul Maicii Domnului” publicat în „Mitropolia Moldovei” a fost reluat și
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
că va fi ucis de dușmanii să i, dar și că va birui prin moartea lui, adevărul cauzei pentru care a acceptat moartea. Codreanu, cu credința sa nelimitată, știa că după moarte va avea parte de învierea lui Hristos. Îmi stăruie în minte un discurs al lui C. Z. Codreanu în care vorbea despre învierea morților, act în care el își punea toată încrederea, toată convingerea, și pe care îl numea nu„ act final”, ci trecerea spre înviere. Trebuie să fie
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
mustață îmbelșugată ce făcea gurii streașină stufoasă, îndemnat să urce într-o birjă. Privirea îi era febrilă, dar trupul părea istovit, fără împotrivire, într-o totală renunțare. Un civil căruia vardistul însoțitor i se adresa deferent cu titulatura „domnule doctor” stăruia cu menajamente, chiar cu înțelegere duioasă, pe lângă omul voinic, aflat numai în cămașă albă și în pantaloni, fără de surtuc și fără bretele sau brăcinar, să se urce în trăsură. Mulțimea curiosă să afle și să vadă ce se pe trece
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
chiar articole de ziar, nu e cale prea lungă, pentru că imediat în apropierea Bisericii Sfântul Anton, după Cafeneaua Curtea veche, pe str. Covaci la nr. 4, se află și azi o clădire care găzduia redacțiile unor ziare: la intrare mai stăruie o placă de marmură pe care scrie că aici și-a avut și ziarul „Timpul” redacția prin 1881. Mai sus de Piața de flori, în Pasajul Român, se afla redacția României libere, alături era Pasajul Blandusiei iar revista își avea
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
numărul 6 și am mers foarte bine. De la acest număr Eminescu n-a mai scris nimic la Fântâna Blandusiei. Dânsul se găsea mai totdeauna în stare de nervozitate și de aceea am crezut cu toții că ar fi bine să nu stăruim pe lângă el să mai scrie ceva și pentru Fântâna Blandusiei. Nu mult în urmă Eminescu a fost izbit de crunta boală, îndeobște cunoscută, care i-a pricinuit moartea. Așadar, de la numărul 6 ziarul nostru a fost lăsat pe proprii noștri
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
a făcut doctorul Isac cu el.(...) B. iarăși a scris o minciună în Curier venind îndată și rugându mă să nu mă supăr că el priește lui Mihai și numai cu minciuni va putea face pe Domnii din Botoșani să stăruie la Ministeriu. Doctorul Isac s-a înfuriat de minciuna lui, zicându-i că, de nu va reuși, apoi are să-l compromiță de fața tuturora. Mihai nu numai că urmă de rană n-are nicăieri, dară este cu totul bine, veți
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
mi-este îndemână. În ce scop sunt transferat aici, la Iași? Peste puțin timp mă ridic și încep să mă plimb. Pasul mi-i ușor dar fruntea tot mai grea. Nu știu pentru ce sunt adus, aceasta-i întrebarea ce stăruie și năruie liniștea mea. Deodată, se aud mișcări la lacăt. Se trag zăvoarele. Era pe la cântatul cocoșilor. Eu tresar și îmi îndrept privirea către ușă. Ușa se deschide! În prag îmi apare un sfânt aureolat de contrastul luminii de pe sală
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
De opt ani trăim împreună ca frații, și nici un minut n-am găsit la omul ăsta măcar atitica rău... Credeți d-voastră că ar fi rămas el prefect aici și nu s-ar fi dus director la București, dacă nu stăruiam eu și cu Joițica... și la dreptul vorbind, Joițica a stăruit mai mult... Farfuridi: Ei! Se-nțelege, damele sunt mai ambițioase... Trahanache: (și mai indignat) Ai puțintică răbdare... Nu de ambiț că ni era prieten, pentru enteresul partidului. Cine altul
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
am găsit la omul ăsta măcar atitica rău... Credeți d-voastră că ar fi rămas el prefect aici și nu s-ar fi dus director la București, dacă nu stăruiam eu și cu Joițica... și la dreptul vorbind, Joițica a stăruit mai mult... Farfuridi: Ei! Se-nțelege, damele sunt mai ambițioase... Trahanache: (și mai indignat) Ai puțintică răbdare... Nu de ambiț că ni era prieten, pentru enteresul partidului. Cine altul ar fi putut fi prefect al nostru? Farfuridi: S-ar mai
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
să se petreacă cu bine și cu liniște?... Cum o să mai poată rămâne Fănică prefect? Pristanda: Coană Joițico, am uitat să vă spui: după câte făgăduieli și amenințări i-am făcut lui Cațavencu, mi-a răspuns că în zadar mai stăruiesc și că la urma urmelor nici nu mai vrea să stea de vorbă cu nimini, dar cu nimini, decât numai cu d-voastră. Zoe: Cu mine?... Du-te, Ghiță, du-te degrabă, dă-i drumul și roagă-l din partea mea
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
știți mai bine ca mine... așa e polițaiul: tată să-ți fie -trebuie să-l ridici? Îl ridici! N-ai ce-i face: e misie. De aiai (foarte rugător) mă rog să pardonați... Cațavencu: Îmi pare rău, Ghiță, că mai stăruiești cu scuzele tale... Adică noi nu știm cum merge poliția? (sentențios.) Întrun stat constituțional un polițai nu e nici mai mult nici mai puțin decât un instrument! Pristanda: Curat instrument! Cațavencu: Nu brațul care lovește, voința care ordonă e de
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
gânduri pe fotoliu) Și înțelegi că atunci, când, luptând cu tine, voi căpăta scrisoarea,... tot,... tot,... Fănică, va fi isprăvit între noi (tare). Suntem deplin înțeleși, domnule Cațavencu... Cațavencu: Da, madam, pe deplin... dar... (îi face semn cătră Tipătescu.) Zoe: (stăruind lângă Tipătescu) Fănică! Fănică! Hotărăște-te! Poți fi tu dușmanul liniștii mele?... Spune!... (rugându-l frumos) Fănică!... Tipătescu: (nemaiputând lupta și sculându-se) În sfârșit, dacă vrei tu... fie!... Întâmple-se orice s-ar întâmpla... (cu hotărâre.) Domnule Cațavencu, ești
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
gurile Dunării ar fi fost nimicit în primele lui zile de existență de către puterile vecine. Cucerirea indepen denței depline a României în 1877-1878 este, evident, cel mai important eve niment pe care Bacalbașa îl consemnează în amintirile sale și, desigur, stăruind asupra ideii că acest act istoric este opera întregului popor român, a miilor de ostași care au căzut pe câm piile însângerate ale Bulgariei, nu se putea să nu se refere și la principalele personalități politice care - înțelegând în acel
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
măsură, însuși Mihail Kogălniceanu în ședința amintită a Adunării Deputaților La sfârșitul lui 1870, când am sosit în București, situația nu mai era ace eași. Luptele mari dintre partide canalizase toate nemulțumirile împotriva guvernului Lascăr Catargiu 75, însă sentimentul anti-evreu stăruie. Românii nu puteau să uite amestecul arogant al streinilor care rănea demnitatea națională! finanțele Situația financiară a țării era foarte rea. Veniturile nu mai acopereau cheltuielile, datoria flotantă creștea, serviciile publice nu mai puteau fi întreținute decât cu emisiuni repetate
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
concesiunea vămilor și ocnelor la străini sau la pământeni, precum și monopolul tutunului. V Presa va lupta pentru neatârnarea învățământului public de puterea minis terială și administrarea lui de către un corp separat și ales, persoană juridică, dotat cu fonduri speciale. Va stărui ca învățământul general, gratuit și obli gatoriu să devină o realitate și să fie distribuit într-un mod proporțional și prac tic, astfel încât să răspunză la toate trebuințele noastre politice, sociale și economice. Presa va cere desființarea institutelor de educațiune
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
VIII Presa va cere cu stăruință aplicarea legii rurale, relativă la împro prie tărirea însurățeilor, protestând în contra oricărei vânzări a moșiilor statului, mai înainte de îndeplinirea prescripțiunilor menționatei legi. IX Apărarea țării este iluzorie fără înarmarea generală a poporului. Presa va stărui pentru realizarea ei: ea va cere asemenea și introducerea exercițiilor militare în toate școlile. X Pentru asigurarea justiției, presa va cere introducerea unei sisteme mixte de numirea și de alegerea judecătorilor, pe un termen hotărât, după principiul dominant în organizațiunea
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
și generalmente recunoscute; va respinge taxele de timbru și de înregistrare, pentru că nimicesc cu totul principiul gra tuității justiției și lovesc mai mult în acele stări ale societății, cari, fiind mai lipsite de instrucțiune, sunt mai lesne împilate. Ea va stărui încă pentru desființarea legii băuturilor spirtoase. În fine, presa va cere revizuirea sistemei existente de dări, din punctul de vedere al justiției, al echității și al egalității. XII Presa va apăra naționalitatea și autocefalia bisericii noastre contra în cercărilor d-
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
justiției, al echității și al egalității. XII Presa va apăra naționalitatea și autocefalia bisericii noastre contra în cercărilor d-a o subordona supremației patriarhului de la Constantinopole. Ea va cere îmbunătățirea pozițiunii materiale și morale a clerului mirean. XIII Presa va stărui pentru conservarea bunelor relațiuni cu Înalta Poartă, pe baza tratatelor noastre. Ea va denunța ingerința ce se simte în afacerile noastre din partea Prusiei. Noi datorim tuturor puterilor o egală considerațiune și, spre a proba respectul nostru pentru toate deopotrivă, nu
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
țării d-a legifera.72 În zilele de la 29 la 30 iuniu 1866, națiunea toată s-a învestmântat în haine de serbare și din inimă a strigat: anul 1875 271 68. Am spus în alt loc cum că Turcia a stăruit multă vreme în opoziția ei ca România să încheie convențiuni comerciale ca orice stat autonom (n.a.). 69. Vineri 27 iunie/9 iulie și sâmbătă 28 iunie/10 iulie 1875, Kogălniceanu a cerut ca ra tificarea convenției cu Austro-Ungaria să se
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
ajunge să fie o realitate, va forma garanția cea mai puternică a existenței noastre naționale. Dacă vreodată revizuirea Constituției va fi în cestiune, vom lupta ca modificările ce i se vor face să fie conforme principiilor democratice și naționale. Vom stărui ca dreptul electoral să înceteze de a admite altă distincțiune decât a inteligenții și a luminilor; vom susține orice îmbunătățiri în legea electorală, care vor avea de scop să asigure independența corpului electoral etc. Vom cere ca oricine știe ceti
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Colegiul I, vă faceți forte a reuși. Ministru, Lascăr Catargiu“ [7 februarie 1876] „D-lui Chintescu, prefect la Măgurele. Mi se raportă că alegerea d-lui Efrem Gherman n-ar fi sigură și că se fac dificultăți. Vă invit a stărui ca dl. Efrem Ghermani să se aleagă negreșit. Ministru, Lascăr Catargiu“74 Se cere darea în judecată și a generalului Tell, fost ministru de Instrucție, dar cererea e respinsă cu 46 bile albe contra 36 negre. Propunerea n-a întrunit
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
contra 29 următoarea Moțiune care însemna, de fapt - dacă nu și în formă - proclamarea independenței României.49 346 bucureștii de altădată românești. În acest sens, C.A. Rosetti l-a vizitat pe principele Carol la 25 aprilie/7 mai 1877 stăruind - după mărturisirile acestuia - „pentru proclamarea Independenței“ (Memoriile, vol. IX, p. 72). Două zile mai târziu au avut loc „întruniri intime“ ale liberalilor în care s-a discutat aceeași problemă, iar la 28 aprilie/10 mai 1877 parlamentarii liberali-radicali au hotărât
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]