4,708 matches
-
și simplu nu poți să crezi că această creatură va fi vreodată În stare să zboare. Nu seamănă cu o pasăre, mai mult cu o schiță chinuită care se vrea o pasăre. Zbârcit și chel, ca toate ființele nou-născute, pare străvechi, parcă ar avea o mie de ani. Chiar am Încercat să deschid fereastra și să ajung la ei, dar geamurile au atâtea rânduri că nu poți mișca nici una dintre ferestrele de lângă cuib: nu aveam ce să fac, a trebuit să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
Atunci la Corney and Barrow. Dar nu poți să știi până nu vezi. Candy se apleacă și-i miroase capul bebelușului. Un băiat, Kate. Am făcut un băiat. Ce tare, nu-i așa? Ca toate ființele nou-născute, Seymour Stratton pare străvechi, pare să aibă o mie de ani. Fruntea lui e Încrețită fie de Înțelepciune, fie de uimire. E imposibil de anticipat ce fel de bărbat va fi când va crește mare, dar pe moment e perfect fericit așa cum e, ținut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
unii au dedus că autorul și-ar fi propus să reimpună, ca remediu universal, vechea disciplină ecleziastică. Niciodată nu a avut acest gînd, ci a recunoscut în disciplina modernă lucrarea înțelepciunii divine înseși, care a dictat-o și pe cea străveche, fiind conștient că disciplina nu poate fi cu totul neschimbată, mai mult, că este mai bine să fie adaptată împrejurărilor vremurilor, ceea ce face ca Biserica să urmeze Sfîntul Spirit care o ajută în permanență și o îndrumă. Scopul lucrării a
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
decît învățătorul său"57, pînă ce Dumnezeu însuși nu trimite ajutor, luîndu-i din preaiubita sa Biserică cea plină de compasiune și mizericordie 58. 27. Cu siguranță, numai marii oameni pot forma alți mari oameni; iar acesta este un alt preț al străvechii învățături acordate Preoților, care venea prin intermediul celor mai mari oameni pe care îi avea Biserica. Prin opoziție, trebuie să repetăm a doua cauză a insuficientei pregătiri a preoților din ziua de azi. În primele secole, casa Episcopului era Seminarul pentru
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
rîndul Clerului, la fel cum catehismul a fost înțeles ca un remediu la lipsa totală de instruire în rîndul populației. Dacă ar fi existat curajul (și nu erau speranțe prea mari că ar fi existat) să se întoarcă la stilul străvechi, în care Episcopul personal își forma poporul și Clerul, ci s-a reținut procedeul prin care aceste sarcini reveneau Clerului inferior; iar Episcopii au devenit totuși mai vigilenți, disciplina cîștigînd imens, s-au reformat obiceiurile, s-a putut observa un
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
a fost prescurtată încă și într-o altă manieră, adică prin abandonarea totală a tot ceea ce așteptau inima 78 și celelalte facultăți umane și îngrijindu-se numai de satisfacerea minții. Așadar, aceste noi cărți nu mai vorbeau omului precum cele străvechi; vorbeau numai unei părți a omului, unei singure facultăți, care nu este omul: "teologia ca știință cîștigă, dar diminuează cunoașterea", iar școlile au căpătat astfel acel caracter îngust și restrîns care a format o clasă aparte din studioși, în comparație cu restul
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
politice care se formează într-o națiune, mai mult, toate sistemele care se succed la administrare, separă și desfac în bucăți corpul episcopal; bucăți care uneori aderă între ele, uneori la forme exterioare, în timpul perioadelor de liniște socială, fiindcă felul străvechi al vieții Bisericii proclamă numai frățietate și iubire. Dar, aceasta nu înseamnă că pe dedesubt acestea ar fi mai puțin fragmentate și rupte unele de altele; și încă și mai rău, sînt acoperite superficial cu mantia blîndeții pastorale. Ce să
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
credință deplină le încredințează nu numai tot ce au mai scump, ci și pe ei înșiși; oamenilor nu le pasă ce păstor le este dat dacă îndatoririle clericale se reduc la formalități sau la îndeplinirea ceremoniilor de cult, asemănîndu-se chiar străvechilor Sacerdoți ai păgînătății 140; cînd elementele acelei religii care te învață să-l cinstești pe Dumnezeu în spiritul adevărului au ajuns în acest stadiu nu este greu ca poporul să se supună la primirea cu indiferență a oricărui păstor care
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
prin ticăloșie și vinderea sufletului 155. Acest pericol a necesitat organizarea Conciliului al III-lea de la Paris, care a avut loc la patru ani după cel de la Orléans, deci în 553, și care a repus în drept printr-un canon străvechea libertate a alegerilor, fără a mai menționa acceptul regal. "Nici un Episcop, spune canonul al VIII-lea al acestui sinod, nu poate fi numit împotriva voinței poporului, ci numai prin alegeri libere și neprejudiciate, prin voia Clerului și a poporului. Nimeni
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
vin cuvintele Sfîntului Ciprian, care într-o scrisoare adresată lui Antonian vorbește despre alegerea Sfîntului Corneliu și scrie astfel: "Episcopul se alege prin judecata lui Dumnezeu și a lui Cristos, prin mărturisirea tuturor Clericilor, prin votul mulțimii și consensul între străvechii sacerdoți și cei mai buni oameni (bonorum virorum)". După care adaugă următoarele: Din aceste cuvinte ale fericitului Ciprian rezultă că, din vremea Apostolilor, deci de aproape patru sute de ani, toți Episcopii Bisericilor lui Dumnezeu au fost hirotoniți și au condus
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
care nu poate fi nici pe departe bănuit că ar favoriza nerespectarea ordinii de către popor, scria că "Papii au educat monarhia modernă a Europei" și că "natura acestei monarhii și ceea ce o înălța atît de mult deasupra conducerilor din vremurile străvechi era o lege fundamentală pe care o primise, faptul că monarhii, animați de acel spirit de justiție și iubire care îi cuprinde pe oamenii Evangheliei, au cedat dreptul de pedeapsă tribunalelor numite special în acest scop"212. Acest scriitor, care
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
concentrat asupra accesoriilor de procedură sau au uitat cauza pentru care s-a pornit lupta și toți erau prinși în aceste bătălii. Combatanții și conducătorii lor erau Papi și Suverani, dar cauza luptei era Clerul. Papii se luptau să redea străvechea virtute și demnitate a Clerului; conducătorii se luptau să sprijine viciul Clericilor. Suveranii se reduceau, astfel, la stadiul de mercenari în serviciul păturii ecleziastice care se ascundea, ca întotdeauna în spatele altora. 102. Ce trebuia să se întîmple mai departe? Să
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
dreptatea, demnitatea Bisericii, care se stinseseră precum o lumînare, s-au reaprins în toate inimile; iar diferitele Biserici și prelații care mai rămăseseră sfinți în cadrul Bisericii au răspuns apelului 231, au făcut front comun pentru o cauză comună, au reluat străvechile declarații, în scris și în canoane, și protestele împotriva uzurpărilor seculare care abia dacă apăreau în veacurile de dinainte 232. În mod evident, lucrarea a fost condusă de Dumnezeu. Ce sfat omenesc ar fi putut ajuta atît de mult Biserica
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
de credință, cînd inimile erau reci, iar ostilitatea, universală împotriva Scaunului apostolic? Unde se găsește în vremurile noastre adevărata libertate, și nu doar una de formă, în alegerea Episcopilor? Ce ar fi spus despre o astfel de stare a Bisericii străvechii ecleziaști? 111. Se pare, că eu nu măsor libertatea care a mai rămas în aceste vremuri ale Bisericii cu măsura primelor veacuri; mă mulțumesc de a face o comparație între modul de gîndire al primilor Prelați din secolul al IX
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
iar alteori mai puțin. Dar cum nici Domnul nu a interzis donațiile, ci le-a lăsat la voia totală a credincioșilor care încă din primele secole le-au acordat spontan, ținînd seama, în special aceia care proveneau de la sinagogă, de străvechea dispoziție 276. Și încă în secolul al VI-lea, Iustinian a interzis folosirea forței sau a pedepselor ecleziastice pentru obținerea de cîștiguri; decret care a fost publicat se pare la insistențele unor Episcopi care doreau să păstreze vechile obiceiuri 277
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
un principiu atît de salutar, iar enoriașii, conduși de acel simț creștinesc, care nu dă greș, s-au manifestat de atunci înainte ca fiind mai aplecați să acorde donații și daruri acelui Cler regular care păstra cu strășnicie acel principiu străvechi, mai mult decît Clerul secular; atunci cînd Conciliul al III-lea de la Laterano (1179) a reinstaurat zeciuielile din partea laici-lor, aceștia în marea lor majoritatea le-au trimis la Mănăstiri iar nu Bisericilor de care țineau, lucru care fusese permis chiar
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
ne vom mulțumi cu acestea"299. Astfel intrarea în rîndurile Clerului, în vremurile bune ale Bisericii, era echivalentă cu a profesa Evanghelia sărăciei 300. Atunci acest termen de Cler secular nu exista, ci a apărut numai atunci cînd a decăzut străvechea disciplină, cînd se părea că și veacul își avea Clerul său. De-a lungul vremii s-a păstrat profesarea sărăciei, acel ornament al slujbei sacerdotale, prin care cei care și-l asumau își abandonau averea sau o dădeau săracilor, dat
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
sfinte; dar, din păcate, fiindcă nu se mai făceau lucrări însuflețite de spirit ecleziastic și de știință ecleziastică, acestea au devenit prea omenești, și-au pierdut caracterul divin care le sublima și le îndrepta spre mîntuirea sufletelor; și aceasta este străvechea origine a filantropiei moderne al cărui bine pierdut se poate recupera totuși acum cînd Clerul redevine generos și mărinimos. Fiindcă în acele vremuri de dorit (care par că se apropie totuși) laicii nu vor mai vrea să se separe de
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
precise și sigure". Dat fiind că bunurile Bisericii au sporit, au apărut și abuzuri grave, deși accidentale și parțiale; Biserica și-a dat seama de acest lucru și a dorit ca bunurilor bisericești să li se stabilească între-buințări precise, după străvechea repartizare a lor: o parte pentru Episcop, o altă parte pentru Clerul inferior, o a treia parte săracilor, iar a patra parte pentru zidirea de Biserici și întreținerea cultului. Conciliile de la Agde din 506 și din Orléans din 511 stipulau
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
era liber, nelegat prin mii de obligații și, în special, prin protecție, cum o denumeau principii seculari. Căci un efect al acestei servituți a Bisericii este și împiedicarea unor astfel de fapte generoase care erau atît de ades făcute de străvechii Episcopi și care străluceau atît de mult. Despre Aureliu și despre Augustin și simțămintele lor în această argumentare am vorbit deja. Într-una din predicile pe care marele Părinte din Hippo a ținut-o înaintea poporului, acesta a trebuit să
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
159. 33 Scrisoare către Tommaseo, 6 ianuarie 1833, p. 475: "Pe scurt, numai Dumnezeu în toate lucrurile: et exaltabitur dominus solus". 34 La scuola cattolico-liberale, cit., p. 272 35 Imaginea celor cinci plăgi ale lui Hristos răstignit pe cruce, de străveche origine patristică, i-a fost dictată lui Rosmini de discursul Papei Inocențiu al IV-lea la Conciliul de la Lyon, după cum a mărturisit autorul în Risposta al P. Theiner. Referirea la Analele muratoriene este de mare importanță ca probă a unei
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
mănăstirile se înscriu printre principalele mijloace de care s-a servit Providența pentru a păstra Religia în cele mai frămîntate timpuri. Acestea erau refugiile doctrinei și ale pietății, în vreme ce ignoranța, viciul și barbariile inundau restul lumii. În cadrul lor se urma străvechea tradiție de oficiere a serviciilor divine, în practica virtuților creștine ale căror pilde îndemnau tinerii să ducă viața pe care o duceau și cei din vechime. Aici erau păstrate cărțile de secole și se scriau noi exemplare; iar aceasta era
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
cunoaște atît de bine faptul că a constrînge poporul să primească un Episcop pe care nu îl dorește este ca și cum ai supune poporul depravării, iar aceasta este una dintre rațiunile pentru care Sfîntul Pontif se manifesta ferm în menținerea disciplinei străvechi a Bisericii în privința alegerii Episcopilor prin intermediul Clerului, poporului și Episcopilor provinciali. 142 Pentru a observa cît de strînsă era uniunea și dependența, în vremurile vechi, a popoarelor față de Episcopii lor, este de ajuns se deducem acest lucru dintr-o împrejurare
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
COOPERAREA De-a lungul istoriei anumite activități omenești au fost desfășurate în grup, din simplul motiv că, uneori, era mai economic și mai bine ca acestea să fie efectuate astfel. Manifestările omenești sub forma asocierii și cooperării în agricultură sunt străvechi, prin urmare, putem afirma că ele coincid cu primele încercări ale oamenilor de a închega traiul în comun. Se poate afirma că economia colectivă a premers celei individuale, fapt demonstrat de apariția formelor primitive de asociații economice la diferite popoare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
la diferite popoare ale lumii. Astfel, la babilonieni existau forme de organizare a activităților agricole asemănătoare obștiilor de arendare, iar la popoarele germanice viața rurală s-a desfășurat încă de la începuturi pe baze cooperatiste. Alte mărturii istorice care atestă originile străvechi ale organizării activităților rurale pe baze asociative sunt lăptăriile din apropierea muntelui Ararat din Armenia. Femeile din comunitățile rurale din acea zonă prelucrau laptele în produse lactate într-o cooperativă în vederea economisirii combustibililor. Produsele obținute în urma prelucrării în comun a laptelui
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]