4,310 matches
-
fapte de stil", ci "fapte de poezie care presupun "o acută conștiință a naturii lor semiotice", "un element intențional de ordin estetic și un cod literar precis"150. Ca urmare, autoarea observă că în textele cu un grad înalt de structurare formală "câtă formă reușim să recuperăm hermeneutic, atâta sens (poetic) vom face să existe"151. Pe lângă motivarea internă a numelui propriu, din interiorul sistemului lingvistic, care nu se produce între lucrul semnificat și forma semnificantă, ci prin trimitere la monemele
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
din perspectiva istoriei moderne, ci prelungirea și completarea mitologiei antice "prin tot ce omul occidental a învățat în ultima sută de ani"). Imaginația creatoare fundează universurile paralele prin această poveste exemplară a arhetipului (personaje, teme, situații, imagini/simboluri arhetipale), iar structurarea realului pe mai multe niveluri permite existența pluralității lumilor: "În toate povestirile mele, narațiunea se desfășoară pe mai multe planuri ca să dezvăluie în mod progresiv "fantasticul" ascuns în banalitatea cotidiană. Așa cum o nouă axiomă revelează o structură a realului, necunoscută
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
și cel nefilosofic (mitic, literar, religios etc)6. Miza cercetării pe care o voi desfășura nu stă în întregime în ideea de mai sus, cum sugerează titlul. Desigur, voi începe prin a pune în evidență, într-o manieră mai sistematică, structurarea gândirii filosofice blagiene în jurul antinomicului. Însă, mai apoi, voi încerca să arăt că această asumare tematică, pe care Lucian Blaga o realizează în cuprinsul operei sale filosofice, dobândește semnificație și valoare în contextul istoriei filosofiei și mai ales în cel
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
de legătură, cum ar fi cele de coeziune, de valență, de schimb, tocmai această rezistență dând reprezentării sensibile impresia de realitate fizică consistentă, numită de obicei "materie". De fapt, ceea ce ne apare ca materie este energie structurată, prinsă în sisteme. Structurarea acestei energii, sistematizarea ei, se realizează în baza unei alte logici decât cea care domina modelul ontologic clasic. În acest punct intervine "intuiția contradictoriului"461 a lui Ștefan Lupașcu: "dincolo de reprezentarea fizico-matematică a fenomenelor naturale, bazată pe datele macroscopice ale
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
compune universul. Pentru a obține această sistematizare, Lupașcu reduce varietatea forțelor la antagonismul dintre forțele omogenizante și cele eterogenizante, care se manifestă peste tot la nivelul energiei. Plecând de aici, el dezvăluie 499 "trei orientări privilegiate" ale sistematizării energiei, trei structurări diferite, care conduc la trei tipuri de materii (sau coagulări energetice): o structurare cu antagonism simetric, în care forțele sau sistemele antagoniste se echilibrează la același nivel de actualizare și potențializare, și două structurări cu antagonism disimetric, în dezechilibru, inverse
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
dintre forțele omogenizante și cele eterogenizante, care se manifestă peste tot la nivelul energiei. Plecând de aici, el dezvăluie 499 "trei orientări privilegiate" ale sistematizării energiei, trei structurări diferite, care conduc la trei tipuri de materii (sau coagulări energetice): o structurare cu antagonism simetric, în care forțele sau sistemele antagoniste se echilibrează la același nivel de actualizare și potențializare, și două structurări cu antagonism disimetric, în dezechilibru, inverse una celeilalte. În una dintre direcții, antagonismul sistematizator este dezechilibrat în favoarea factorilor dinamici
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
orientări privilegiate" ale sistematizării energiei, trei structurări diferite, care conduc la trei tipuri de materii (sau coagulări energetice): o structurare cu antagonism simetric, în care forțele sau sistemele antagoniste se echilibrează la același nivel de actualizare și potențializare, și două structurări cu antagonism disimetric, în dezechilibru, inverse una celeilalte. În una dintre direcții, antagonismul sistematizator este dezechilibrat în favoarea factorilor dinamici omogenizanți, care potențializează progresiv, cu fiecare transfer de energie, factorii diversificării. Aceasta este situația în ceea ce numim materie fizică sau macrofizică
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
profundă, o energie primordială, sursa substanței sau energiei din univers, numită lumatie, și o substanță de ordinul informației, care o structurează și dinamizează pe prima, numită materie informațională sau informaterie, sursa legilor universului 600. "Lumatia este o substanță unitară, prin structurarea căreia se pot naște universuri, iar în fiecare univers structurarea ei dă naștere la spațiu, particule, câmpuri și timp"601. Structurarea este produsă de informaterie. Ea este sediul structurilor, al formelor, al limbajelor. Universul nostru este conectat cu ortoexistența printr-
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
numită lumatie, și o substanță de ordinul informației, care o structurează și dinamizează pe prima, numită materie informațională sau informaterie, sursa legilor universului 600. "Lumatia este o substanță unitară, prin structurarea căreia se pot naște universuri, iar în fiecare univers structurarea ei dă naștere la spațiu, particule, câmpuri și timp"601. Structurarea este produsă de informaterie. Ea este sediul structurilor, al formelor, al limbajelor. Universul nostru este conectat cu ortoexistența printr-o legătură de plecare și alta de întoarcere, formând un
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
și dinamizează pe prima, numită materie informațională sau informaterie, sursa legilor universului 600. "Lumatia este o substanță unitară, prin structurarea căreia se pot naște universuri, iar în fiecare univers structurarea ei dă naștere la spațiu, particule, câmpuri și timp"601. Structurarea este produsă de informaterie. Ea este sediul structurilor, al formelor, al limbajelor. Universul nostru este conectat cu ortoexistența printr-o legătură de plecare și alta de întoarcere, formând un fel de inel, fapt care îl determină pe autor să denumească
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
există o discontinuitate. Basarab Nicolescu atrage atenția de a nu confunda nivelurile de Realitate cu nivelurile de organizare, așa cum au fost acestea definite în teoriile sistemice. Nivelurile de organizare nu presupun legi și concepte fundamentale diferite, ci doar "corespund unor structurări diferite ale acelorași legi fundamentale"635. De exemplu, economia marxistă și fizica clasică sunt niveluri de organizare aflate la același nivel de realitate. Ideea nivelurilor de realitate îi permite lui Basarab Nicolescu o altă interpretare a "cuplurilor de contradictorii mutual
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
structură, sau altceva asemănător, și relațiile sale de determinare ori de indeterminare trebuiesc intuite"14. Structura aceasta e chiar cea pe care sensul o "leagă", o încheagă în actul prin care deschide potențele; e vorba mai curând de intuiția unei structurări dinamice căreia îi dă un sens, posibilitatea actualizării. Dacă lucrurile stau astfel, deschiderea operată de actul poetic reprezintă nu atât transcenderea realului deja actual, ci intuirea potențelor transcendente actului, deschiderea unui dincolo subzistent, dintotdeauna existent, al realului însuși. Într-adevăr
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
deschiderea unui dincolo subzistent, dintotdeauna existent, al realului însuși. Într-adevăr, "fără deschiderea într-un "dincolo" dintotdeauna, aripile spiritului s-ar atrofia"15. Or transcendența imemorială a posibilului este inaparentul intuit pe verticala trans-ascendenței, la altitudinea unui alt nivel de structurare a realului. Esența poeziei este, prin excelență, verticalitatea", rupturile de nivel, "treceri fulgerătoare de la un palier al realului la altul"16. O trecere prin spațiul imaginal al unei necurmate restructurări, de la Același la Altul, al unei prefaceri în care lucrurile
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
este considerată patognomonică. Cercetări de detaliu au fost direcționate și asupra rolului agoniștilor asociați în formarea chiștilor, apreciindu-se rata de expansiune. Agoniștii AMPc (PGE1, PGE2, AVP, VIP, PTH, forskolin, toxina holerică, metilizobutilxantin), deși individual incapabili de formarea chiștilor, accelerează structurarea și expansiunea lor, potențând acțiunea EGF. în schimb, TGFb1 și 2-cloroadenozina inhibă formarea chiștilor și încetinesc rata de expansiune, având deci acțiune antagonistă EGF (9). Studii experimentale in vitro (19) pe aceeași linie de șobolani Han: SPRD, utilizând celule renale
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
precum și interpretările acestuia asupra celor întâmplate. * Scara de clasificare - însumează un set de caracteristici (comportamentale) ce trebuie supuse evaluării însoțite de un anumit tip de scară. * Lista de control/verificare - deși pare asemănătoare cu scara de clasificare ca manieră de structurare se deosebește de aceasta prin faptul că prin intermediul ei doar se constată prezența sau absența unui comportament, fără a emite o judecată de valoare oricât de simplă. Pentru evaluarea achizițiilor ce vizează capacități superioare, precum și a calităților de ordin atitudinal
NOŢIUNI DE DIDACTICA CHIMIEI SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by MARICICA AȘTEFĂNOAEI ELENA IULIANA MANDIUC VASILE SOROHAN () [Corola-publishinghouse/Science/91826_a_107357]
-
anumită temă sau problemă, prin consultarea și prelucrarea informațiilor din una sau mai multe surse de documentare. Se deosebește de rezumat sau conspect prin: * Prezentarea critică analitică largă * Exprimarea de puncte de vedere personale * Aprecieri valorice, soluții, propuneri. Reprezintă o structurare a cunoștințelor și a informațiilor, sinteza și reformularea lor prin prisma personalității, a concepției, puterii creatoare, convingerilor și experienței celui care îl elaborează. Tipuri de referate: * Analitic - cu exprimarea amănunțită a conținutului * Indicativ - cu exprimarea sumară a conținutului * Evaluativ - cu
NOŢIUNI DE DIDACTICA CHIMIEI SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by MARICICA AȘTEFĂNOAEI ELENA IULIANA MANDIUC VASILE SOROHAN () [Corola-publishinghouse/Science/91826_a_107357]
-
Cabré, 1998: 27-28) distinge patru perioade în dezvoltarea terminologiei moderne, pe care le explică pe larg, poziție reluată și susținută de Ludmila Hometkovski (L. Hometkovski 2012, Chișinău), de cercetătorii români în domeniu: 1) originile disciplinei(de la 1930 la 1960); 2) structurarea/ organizarea (de la 1960 la 1975); 3) perioada de avânt (de la 1975 la 1985); 4) perioada de maximă deschidere și expansiune (după 1985). Prima perioadă ("originile") este aceea a sistematizării, a stabilirii principiilor și coincide cu apariția primelor texte teoretice ale
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
de a creea imagini poetice reprezintă doar una dintre caracteristicile metaforei, statutul real al acesteia fiind cu totul altul - consideră G. Lakoff. Se produce detașarea ireversibilă de metafora - figură de stil. Pentru Lakoff și Johnson metafora este instrumentul fundamental de structurare a sistemelor cognitive. Argumentele aduse se bazează pe expresii, prin excelență metaforice, pe care uzajul le-a transformat în metafore comune. Metaforele reconstruiesc un model de gândire, o corespondență conceptuală între două domenii diferite: domeniul-sursă (DS) și domeniul-țintă (DȚ). Acest
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
receptorului i se propun anumite tipuri de metaforizare care, în timp, devin canonice sau nu..." (idem). Rolul metaforelor științifice este de a asigura în plan textual "unitatea și coerența expunerii științifice", de a reflecta "tipul de secvență discursivă" (idem) la structurarea căreia metafora participă. Metafora arborelui este unul dintre exemplele edificatoare pe care autorul le oferă, citând un fragment din Pietsch: "Complexitatea structurală a arborelui - cu rădăcinile, trunchiul, ramurile bifurcate și frunzele sale - a fost considerată de-a lungul secolelor simbolul
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
resursele inconștientului. Regăsim în construcția metaforei terapeutice legături profunde cu semnificațiile și trăirile umane, fie de natură experiențială, fie de natură spirituală etc. Spre deosebire de metafora terminologică/ conceptuală, în construirea metaforei terapeutice, medicul selectează, adapteză în baza cazuisticii, respectând algoritmi specifici structurării conținuturilor: selectarea contextului; selectarea tipului de personaj/ de simbol etc. cu respectarea principiului izomorfismului și a problematicii pacientului; programarea soluției; resemantizarea problematicii asigurată de strategiile de reechlibrare. Metafora terapeutică este o temă deosebit de vastă a cărei complexitate este dată de
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
al voinței politice, prin care se subminează poziția deținută de "Celalalt". 4) Băieții deștepți"au început contraatacul la Hidroelectrica" (Capital, octombrie 2012). În limbajul jurnalistic, textul este orientat de două principii ale comunicării: referențialitatea și credibilitatea informațională. Primul principiu orientează structurarea textului în funcție de capacitatea de monoreferențializare dată de instrumentele limbajului utilizat. Ambiguitatea semantică devine în multe dintre situațiile de comunicare una dintre strategiile de convingere. ,,Inima României" (care inimă? unde este localizată?) din exemplul de sub 3, ca și "Băieții deștepți" (cine
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
1979: R. Kočourek, Lexical Phrases in Terminology, in Travaux de terminologie, Caietul nr. 1, GISTERM,Universitatea Laval, Quebec. KRISTEVA, J., 1969: Kristeva, Julia, Le mot, le dialogue et le roman în "Semeiotike", Seuil, Paris. KRISTEVA, J., 1980: Kristeva, Julia, "Problemele structurării textului", în Pentru o teorie a textului. Antologie Tel-Quel 1960-1971, Adriana Babeți (ed.), Editura Univers, București. LAKOFF, G. & Johnson, 1980: Lakoff, G. & Johnson, M. Metaphors We Live By, Chicago University of Chicago Press. LAKOFF, G. & M. Johnson, 1980 - Lakoff, G.
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
Lumea Nouă, care procură statelor noi surse de plată. Influențată de aceste condiții favorabile, agricultura se dezvoltă din punct de vedere cantitativ, artizanatul din orașe înflorește, progresează mai ales producția de textile, industriile extractive și metalurgice. De aici rezultă o structurare a spațiului economic european în jurul marilor căi comerciale fluviale și maritime. Se pot astfel distinge patru zone: lumea mediteraneană, în care băncile și industria se dezvoltă de pe urma activităților comerciale; zona continentală delimitată de orașul Lyon și orașele Bavariei, placă turnantă
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
în progresele tehnicii, nici în transformarea structurilor. În schimb, se observă că noile condiții ale schimburilor comerciale și extinderea pieței de desfacere conferă negustorilor, care dețin capitalurile necesare cumpărării materiilor prime și stăpînesc căile comerciale, un rol din ce în ce mai important. Prima structurare a unui spațiu economic european Economia europeană a secolului al XVI-lea rămîne în esență o economie închisă. Aria geografică a schimburilor comerciale se limitează în marea majoritate a timpului la un oraș și la satele din jur. Impunîndu-se acestei
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
domină lumea: nașterea imperiilor..............................92 Șocul deschiderii spre lume.....................................................97 Capitolul 5 Avîntul economic al Europei și nașterea capitalismului (1492-1560)............................. 101 Structurile economice rămîn tradiționale.............................. 102 Factorii dezvoltării.................................................................104 Spre o economie monetară de stat........................................ 107 Creșterea producției...............................................................110 Prima structurare a unui spațiu economic european...........................................................113 Epoca marilor negustori și nașterea capitalismului în Europa.................................................. 118 Partea a II-a (1492-1660) Apariția unei noi epoci.................................................. 121 Capitolul 6 Secolului al XVI-lea........................................ 123 Umanismul....................................................................... 124 Răspîndirea și diversitatea umanismului.............................. 128 Epoca
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]