17,770 matches
-
cele mai complexe.În acest context nivelul de instruire la care se află elevii permite accesul lor la unele tehnologii și nu la altele.De aceea se consideră că în utilizarea TIC în procesul de învățământ se impune stabilirea unei succesiuni gradate a acestor tehnologii în raport cu nivelul de instruire al elevilor și deci,corelarea,organizarea și punerea în același flux a tuturor educatorilor ca la un anumit nivel de instruire să folosească aceeași grupă de tehnologii. Dar,știu profesorii cum să
O ÎNVĂŢARE ACTIVĂ PRIN METODE MODERNE. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Coman Vasile () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_901]
-
terapeutic pentru tulburările de limbaj 1. Principiile și metodologia generală Principiile urmărite de programul terapeutic logopedic sunt următoarele: respectarea: particularităților de vârstă ale copilului; particularităților psihice ale copilului; specificul dislaliei și gradul de deficiență; nivelul de școlarizare al copilului. realizarea succesiunii etapelor de corectare: impostarea sunetului; consolidarea sunetului; automatizarea sunetului; continuarea activităților terapeutice: în grădiniță sau școală; în familie. parcurgerea terapiei în planuri evolutive: imagine fonem grafem și invers; adaptarea procedeelor și tehnicilor terapeutice la forma jocului pentru accesibilitatea copiilor mici
Logopedie : modele de programe logoterapeutice : caiet de lucrări practice by Iolanda Tobolcea () [Corola-publishinghouse/Science/474_a_733]
-
Exerciții de încadrare în pagină inițial prin utilizarea unor figuri /desene și apoi a unor cuvinte. Exerciții de scriere după dictare a unor cuvinte cu sens /propoziții simple Povestiri orale după imagini /exerciții de ordonare a unor imagini pentru identificarea succesiunii evenimentelor și construirea orală a unor propoziții. Exerciții de scris - citit a unor propoziții scurte realizate după imagini (utilizarea unor cuvinte cu sens este obligatorie). Ordonarea unor propoziții simple pentru a obține un text foarte scurt (după imagini). Exerciții de
Logopedie : modele de programe logoterapeutice : caiet de lucrări practice by Iolanda Tobolcea () [Corola-publishinghouse/Science/474_a_733]
-
ciclurilor periodice; învață poezioare și cântece; consolidează informațiile acumulate; OBSERVAȚII: Obiectivele privind orientarea temporală sunt mai greu de atins. Copilul ajunge să identifice momentele zilei, să facă diferența între zi și noapte, se descurcă mai greu în ce privește diferențele dintre anotimpuri, succesiunea lor, iar lunile anului și zilele săptămânii tot mecanic le știe. Luna iunie OBIECTIVE: se continuă exercițiile de orientare temporală; se familiarizează cu noțiunile de dreptunghi și romb pornind de la noțiunile pe care deja le cunoaște; pornind de la culorile pe
Logopedie : modele de programe logoterapeutice : caiet de lucrări practice by Iolanda Tobolcea () [Corola-publishinghouse/Science/474_a_733]
-
Drept, istorie și cultură, Iași, 2005, p. 355-364; Idem, Contribuții la istoricul Constituției române din 1866, În Ibidem, p. 365-370; Idem, Noi contribuții la istoricul Constituției din 1866, În Ibidem, p. 371 386. </ref>. Denumirea și statutul țării, prerogativele domnitorului, succesiunea ereditară, separarea puterilor făceau din Constituția anului 1866 un document fundamental atât pentru reglementarea raporturilor dintre puterile statului, cât și Între stat și societatea românească. Cea mai importantă instituție a statului român, domnia, În conformitate cu prevederile Constituției din 1866, avea prerogativele
IDEEA „PRINȚULUI STRĂIN” ÎN DECENIUL PREMERGĂTOR INSTAURĂRII MONARHIEI CONSTITUȚIONALE (1856-1866). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]
-
footnote Ghid metodologic de aplicare a programelor școlare de științe ale naturii la clasele a III-a și a IV-a, CNC, 2001, p. 51 footnote> Metodă de evaluare și de învățare în același timp, demersul investigativ presupune parcurgerea unei succesiuni de pași: 1. Fixarea problemei de investigat; 2. Formularea ipotezei / ipotezelor ce urmează a fi verificate prin actul investigativ; 3. Stabilirea resurselor materiale necesare; 4. Identificarea modului de lucru; 5. Colectarea și înregistrarea datelor (acțiunea practică propriu-zisă); 6. Formularea concluziilor
CÂNTĂM ŞI COMUNICĂM by ELENA SIMINA () [Corola-publishinghouse/Science/493_a_864]
-
să conțină și lucrări de grup, însoțite de specificații asupra rolului asumat de posesorul său în cadrul grupului și, pe cât posibil, de o evaluare sau autoevaluare a modului în care și-a îndeplinit rolul, în activitatea respectivă. Fără a oferi o succesiune strictă și obligatorie a etapelor de parcurs în alcătuirea unui portofoliu, numărul, natura și ordinea acestor etape fiind stabilite de fiecare învățător astfel încât să-i servească scopului propus, considerăm util a fi parcurși următorii pași: A. Alegerea, de comun acord
CÂNTĂM ŞI COMUNICĂM by ELENA SIMINA () [Corola-publishinghouse/Science/493_a_864]
-
o logică internă a sa. El este dat de cultură, dar se înregistrează și dacă dorești să devii om cult. Afirm acest lucru deoarece , cu vârsta , escaladăm noi trepte pe scara valorilor: dorim și devenim cadre didactice, scriitori, etc. Cu succesiunea anilor, procesul de educație se complică, evoluează în conținut, în structură, în sensuri și semnificații, făcând din om, creatorul propriei culturi. Izbânda pe care o așteaptă cuplul cadru didactic elevi, se înregistrează numai într-o competiție, situație în care intervine
CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL GHID EDUCATIONAL. In: CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL:GHID EDUCATIONAL by MARIA GEANGU () [Corola-publishinghouse/Science/480_a_848]
-
de apreciere datorate stresului sau oboselii examinatorului; 8. are loc diminuarea stărilor emoționale ale elevului, a timidității sau a emotivității; 9. se reactualizează cunoștințele predate anterior pentru a asigura continuitatea logică a învățării; 10. materialul de învățat este introdus în succesiunea: prezentarea informațiilor și procedeelor de lucru, exemple de sarcini rezolvate, sarcini de lucru pentru elev; 11. calculatorul reacționează la fiecare răspuns al elevului; 12. fiecare temă abordată este compusă dintr-un ansamblu de unități de interacțiune, grație cărora activitatea elevului
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Vranceanu Aurelia () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_895]
-
sensul că se generează și se influențează reciproc. Acest fapt conduce la noțiunea de cauzalitate, care exprimă interacțiunea dintre cauză și efect astfel încât întotdeauna cauza să preceadă efectul. Desfășurarea fenomenelor constă astfel într-un șir neîntrerupt de momente, într-o succesiune cauză-efect, efectul fiind la rîndul lui cauză pentru un alt efect ș.a.m.d. Astfel se formează un lanț cauzal. Orice întrerupere a lanțului cauzal înseamnă de fapt existența unui efect care să nu aibă cauză. Nici un fenomen nu se
Aplicaţii ale statisticii matematice. In: Aplicaţii ale statisticii matematice by Elena Nechita () [Corola-publishinghouse/Science/323_a_639]
-
politica ei (a se vedea, de asemenea, maniera În care a recunoscut dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza și unificarea deplină a Principatelor). Atitudinea Curții de la Viena nu este deloc Întâmplătoare, deoarece Carol nu avea urmaș la tron, iar succesiunea nu era Încă reglementată. Mai dură este poziția Germaniei. Ea urmărea să primească satisfacție În „problema evreiască” și În „afacerea Strousberg” și, În consecință, Încearcă să forțeze guvernul român. Mai Întâi, Întârzie recunoașterea, pe motiv că Bismarck e la Köln
PROCLAMAREA REGATULUI ROMÂNIEI ÎN ACTELE DIPLOMATICE EXTERNE DIN ANII 1866-1881. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
White c. Salisbury, București, 13 octombrie 1879, Pub.Rec.Off.-L, Foreign Office, Turkey, vol. 8, f. 26v., la ANIC, colecția Microfilme Anglia, rola 123. </ref>. Ministrul român a negat, adăugând, Însă, că s-a discutat, În schimb, despre problema succesiunii, care va trebui reglementată de viitoarea Constituantă <ref id="63"> 63 Ibidem, vol. 8, f. 27. </ref>. Același Boerescu a mai declarat că, deocamdată, Rusia se opune ideii regatului <ref id="64">64 Ibidem. </ref>, date fiind relațiile foarte reci
PROCLAMAREA REGATULUI ROMÂNIEI ÎN ACTELE DIPLOMATICE EXTERNE DIN ANII 1866-1881. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
ref id="64">64 Ibidem. </ref>, date fiind relațiile foarte reci de la acel moment, și că este posibil ca și celelalte puteri să respecte această atitudine. Important de reținut este faptul că Încep să se contureze atitudini oficiale referitoare la succesiune, care era, după cum se știe, o problemă mai veche, reglementată doar la nivel de principiu În Constituție. Boerescu Își etalează, din nou, stilul binecunoscut, al obținerii unor rezultate prin negocieri cu „pași mărunți”, fiind evident că lămurirea problemei succesiunii ar
PROCLAMAREA REGATULUI ROMÂNIEI ÎN ACTELE DIPLOMATICE EXTERNE DIN ANII 1866-1881. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
la succesiune, care era, după cum se știe, o problemă mai veche, reglementată doar la nivel de principiu În Constituție. Boerescu Își etalează, din nou, stilul binecunoscut, al obținerii unor rezultate prin negocieri cu „pași mărunți”, fiind evident că lămurirea problemei succesiunii ar Întări poziția dinastiei de Hohenzollern și că ar servi idealului proclamării regatului. Sfârșitul anului 1879 aduce o atitudine mai binevoitoare și din partea Germaniei, Radowitz sfătuindu-l pe Liteanu să-i recomande lui I. C. Brătianu un voiaj diplomatic la Berlin
PROCLAMAREA REGATULUI ROMÂNIEI ÎN ACTELE DIPLOMATICE EXTERNE DIN ANII 1866-1881. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
româno-austriece, așa cum se declarase oficial. Inițial, ambasadorii au fost convinși că pe lângă discuțiile menite să concretizeze, pe de o parte, relațiile dintre România și Austro-Ungaria, iar pe de altă parte, cele dintre România și Germania, se vor atinge și chestiunile succesiunii și ale regatului. Însă, după Întoarcerea În țară, În urma confirmărilor venite de la sursele lor de Încredere, oficialii au Înțeles că s-a abordat doar problema succesiunii. Această informație este adevărată, fapt confirmat de Ion Bălăceanu <ref id="66"> 66 Bălăceanu
PROCLAMAREA REGATULUI ROMÂNIEI ÎN ACTELE DIPLOMATICE EXTERNE DIN ANII 1866-1881. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
pe de altă parte, cele dintre România și Germania, se vor atinge și chestiunile succesiunii și ale regatului. Însă, după Întoarcerea În țară, În urma confirmărilor venite de la sursele lor de Încredere, oficialii au Înțeles că s-a abordat doar problema succesiunii. Această informație este adevărată, fapt confirmat de Ion Bălăceanu <ref id="66"> 66 Bălăceanu c. Carol, Viena, 28 aprilie 1879, În ANIC, fond Casa Regală, dosar 34/1879, f. 1. </ref>, iar renunțarea s-a produs din cauza atitudinii prințului Reuss
PROCLAMAREA REGATULUI ROMÂNIEI ÎN ACTELE DIPLOMATICE EXTERNE DIN ANII 1866-1881. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
În punctele „nevralgice”. Oricum, marele câștig este că Haymerle conștientizează că, În curând, va trebui să mediteze, să ia poziție oficială față de problema românilor. Așadar, anul 1880 nu aduce decât tatonări diplomatice În problema regalității. Singura realizare concretă este reglarea succesiunii la tron, fapt asupra căruia guvernul a insistat foarte mult, considerându-l ca fiind chiar mai important decât chestiunea titlului În sine. Cea care a deschis calea unei rezolvări atât de elegante a situației succesorale a fost vizita lui Carol
PROCLAMAREA REGATULUI ROMÂNIEI ÎN ACTELE DIPLOMATICE EXTERNE DIN ANII 1866-1881. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
diferitele curți europene <ref id="72"> 72 Ducros c. Aubert-St. Hilaire, București, 8 decembrie 1880 MAE - AD Turquie-Bucharest, vol. 3, f. 129, la ANIC, Microfilme Franța, r. 47.</ref> și evită abordarea directă a problemei coroanei regale. În schimb, problema succesiunii era considerată una personală și, În consecință, a fost abordată cu Împăratul Wilhelm, șeful Casei de Hohenzollern, cu prințul Carol Anton, șeful ramurii Sigmaringen și cu Leopold, moștenitorul domeniului Sigmaringen. Așa cum a estimat și guvernul, era o „problemă Între prinți
PROCLAMAREA REGATULUI ROMÂNIEI ÎN ACTELE DIPLOMATICE EXTERNE DIN ANII 1866-1881. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
Între prinți” <ref id="73">73 Hoyös c. Haymerle, București, 14 iulie 1880, la ANIC, fond Casa Regală, dosar 29/1880, f. 99. </ref>, care nu avea nevoie de nici o intervenție pe linie administrativă. Așadar, s-a decis ca reglementarea succesiunii să se facă prin intermediul scrisorilor de familie. Mai Întâi, Carol s-a adresat prințului Carol Anton (23 octombrie 1880), scriindu-i că are nevoie de un act formal, de o scrisoare semnată de toți membrii Casei, prin care să se
PROCLAMAREA REGATULUI ROMÂNIEI ÎN ACTELE DIPLOMATICE EXTERNE DIN ANII 1866-1881. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
se facă prin intermediul scrisorilor de familie. Mai Întâi, Carol s-a adresat prințului Carol Anton (23 octombrie 1880), scriindu-i că are nevoie de un act formal, de o scrisoare semnată de toți membrii Casei, prin care să se accepte succesiunea la tron a unuia dintre ei. Și Carol Anton și Leopold Îi răspund, pe 21 noiembrie, că sunt de acord, că Leopold renunță În favoarea fiului său Ferdinand, dar că Încă mai speră la apariția unui moștenitor direct. Cel mai important
PROCLAMAREA REGATULUI ROMÂNIEI ÎN ACTELE DIPLOMATICE EXTERNE DIN ANII 1866-1881. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
trece peste poziția Austriei și peste decizia marilor puteri. Consulul austriac Hoyös observa, Încă de la mijlocul lunii februarie 1881, că I. C. Brătianu este din ce În ce mai interesat de această problemă și că este posibil ca ea să fie considerată un „complement al succesiunii la tron și doar din aceste motive să se revină insistent asupra chestiunii” <ref id="87"> 87 Hoyös c. Haymerle, București, 16 februarie 1881, la ANIC, fond Casa Regală, dosar 12/ 1881, f. 4. </ref>, deși premierul român a insistat
PROCLAMAREA REGATULUI ROMÂNIEI ÎN ACTELE DIPLOMATICE EXTERNE DIN ANII 1866-1881. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
fi fost o consecință logică a obținerii independenței. Oricum, titlul de „Alteță Regală” ne apropia de acest ideal. Revenirea lui Boerescu la Externe este una benefică, deoarece În urma turneului său diplomatic din 1879 s-au făcut pași importanți În problema succesiunii, care s-a reglementat onorabil, la sfârșitul anului 1880, cu acordul Împăratului Wilhelm și prin schimbul de scrisori de familie, Ferdinand devenind noul moștenitor. Pe lângă importanța În sine a stabilirii ordinii succesorale, nu se poate să nu observăm că momentul
PROCLAMAREA REGATULUI ROMÂNIEI ÎN ACTELE DIPLOMATICE EXTERNE DIN ANII 1866-1881. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
pe tablă/caiete adjectivele găsite de elevi, potrivite celor două substantive( se scriu folosind antinimia). INVESTIGAȚIA Este o metodă ce oferă posibilitate elevului de a aplica in mod creativ cunoștințele însușite, in situații noi și variate, pe parcursul unei ore sau succesiuni de ore. Elevul se implică activ in procesul de învățare , ceea ce conferă cunoștințelor un caracter operațional. Oferă un nivel de înțelegere mai profundă a evenimentelor și fenomenelor studiate. APLICAȚIE: Obiectul: Științe ale naturii( clasa a III a) Subiectul: Factorii de
Metodologia aplicării metodelor moderne de predare, învăţare şi evaluare în învăţământul primar. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Asăvoae Elena () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1134]
-
am reușit să-i cunosc mai bine, sub diferite aspecte. Orice produs realizat de elevi l-am considerat obiect de investigație psihologică. De exemplu, analiza compunerilor școlare a permis diferențierea câtorva tipuri de elevi: tipul narativ (se străduiește să creeze succesiune în povestiri prin diferite mijloace); tipul explicativ (caută să creeze sens, logică unică situațiilor statice sau dinamice); tipul verbal neglijent (poate fi parțial incoerent, chiar dacă posedă o cultură relativ bogată, cunoștințe). Astfel, am corectat sistematic caietele elevilor și am ținut
CERCETARE APLICATIVĂ PRIVIND CUNOAŞTEREA ŞI DEZVOLTAREA POTENŢIALULUI CREATIV AL ELEVILOR by LUPAŞCU ANDREEA MILENA, NEAGU NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/407_a_744]
-
și apoi să se regrupeze toate componentele pentru a reface imaginea. Accesul la un obiect se obține după selectarea obiectului. Selecția se obține prin click pe obiect și există posibilitatea de selecție multiplă prin menținerea tastei SHIFT apăsată în timpul unei succesiuni de click-uri. O unealtă de selecție multiplă este disponibilă de asemenea (prin încadrarea obiectelor care se doresc selectate într-un cadru de selecție). După selectarea unui obiect este posibilă afișarea meniului contextual prin click dreapta. Meniul afișat conține majoritatea comenzilor
Microsoft Word. Lecţii de editare by ARIADNA - CRISTINA MAXIMIUC () [Corola-publishinghouse/Science/386_a_574]