7,943 matches
-
situațional și produc efecte diferite de la o situație la alta (N-am fost pe fază de data asta!). 3.4. Relația dintre vorbitor și ascultător Relația dintre interactanți poate fi conceptualizată de-a lungul a trei dimensiuni: formal/informal, intens/superficial, egalitate/inegalitate de putere, competitiv, ostil/cooperant, prietenos. Comunicarea informală are ca scop principal relaționarea, stabilirea de contacte sociale în situații de rutină, în care vorbitorii se cunosc și recurg la structuri gramaticale laxe și un lexic simplu. Comunicarea formală
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
constitutiv pentru anumite genuri și specii literare/jurnalistice (memorialistica, interviurile, cv-urile etc.), autodezvăluirea este o parte constitutivă a relațiilor sociale în măsura în care definește stadiul unei relații (stadiu inițial, stadiu avansat, stadiu final; relație pozitivă/negativă), gradul de intensitate al relației (relație superficială/relație intimă) sau dă indicii asupra direcției pe care o va urma relația (constituire, continuare, disoluție, repararea relației). Autodezvăluirile au funcție strategică în comunicare: vorbitorul îi propune interlocutorului o imagine despre sine pentru a o negocia pe parcursul interacțiunii verbale. Vorbitorul
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
adapta diferențelor culturale. SHAPE \* MERGEFORMAT Fig. 11 (Sursa: HYPERLINK "http://www.culture-at-work.com/concept 2.html" \t " top" www.culture-at-work.com/concept 2.html) • O ceapă. Cultura este ca foile de ceapă, una peste alta, închizând în centru miezul. Aspectele superficiale sunt vizibile, cele profunde sunt în interior, mascate de numeroasele foi, pe care, dacă le dai la o parte, poți ajunge să vezi și miezul ascuns. HYPERLINK "http://images.google.ro/imgres?imgurl=http://www.mcpasd.k12.wi.us/kms
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
2.1. Culturi monocronice/culturi policronice Culturile monocronice cultivă secvențialitatea evenimentelor (activitățile se desfășoară pe rând, una după alta), concentrarea profundă asupra evenimentului; culturile policronice cultivă simultaneitatea evenimentelor (există mai multe evenimente care se desfășoară simultan), atenția distributivă și concentrarea superficială asupra evenimentului. Studii ulterioare în domeniu au corelat tipul de cultură - monocronică/policronică - cu conceptul de punctualitate. În culturile monocronice, atitudinea față de timp este rigidă: în cultura chineză sau în Germania punctualitatea este extrem de importantă; a întârzia la o întâlnire
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
de structurare, informația este bine focalizată. Elementele nonverbale sunt puțin importante, iar cuvântul joacă un rol decisiv în constituirea relațiilor interpersonale și sociale. În aceste culturi este valorizat individul, nu grupul, prezentul și viitorul, nu trecutul, relațiile dintre indivizi sunt superficiale și tranzitorii, indivizii manifestă receptivitate la nou și la schimbare. Granița in-grup/out-grup este superficială, ușor de trecut. Aceasta este tendința culturilor occidentale. Fig. 16 (Sursa: http://www.culture-at-work.com/highlow.html) Pe continuumul dependență mare față de context - dependență mică
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
rol decisiv în constituirea relațiilor interpersonale și sociale. În aceste culturi este valorizat individul, nu grupul, prezentul și viitorul, nu trecutul, relațiile dintre indivizi sunt superficiale și tranzitorii, indivizii manifestă receptivitate la nou și la schimbare. Granița in-grup/out-grup este superficială, ușor de trecut. Aceasta este tendința culturilor occidentale. Fig. 16 (Sursa: http://www.culture-at-work.com/highlow.html) Pe continuumul dependență mare față de context - dependență mică față de context, câteva dintre culturile lumii se dispun astfel: China, Japonia, Coreea de Sud, Lumea Arabă, America Latină
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
identitatea personală și identitatea de grup. Termenii se raportează exclusiv la relațiile din cadrul grupului social, fără nici o conotație politică. În culturile individualiste accentul cade asupra individului, asupra eu-ului. Sistemul relațiilor sociale este lax: membrii colectivității se angajează în relații superficiale, puțin durabile, bazate pe avantajul reciproc, este promovat un mod solitar de viață și conceptul de familie restrânsă, spațiul personal este bine protejat, iar necesitatea de intimitate (privacy) este foarte puternică. Sunt valorizate competiția și independența individului față de grup: independența
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
în Statele Unite, dar frecvent în Japonia; teama generată de relațiile interumane este frecventă în Japonia, puțin frecventă în Statele Unite; intensitatea emoției (perioada de timp cât este trăită o emoție) pare mai mare în Statele Unite, în timp ce în Japonia emoțiile par mai superficiale, de scurtă durată; americanii au tendința de a căuta și înțelege cauzele emoțiilor pe care le trăiesc, în timp ce japonezii manifestă pasivitate în fața trăirilor interioare; verbalizarea emoției este semnificativă în Statele Unite, puțin semnificativă în Japonia; furia este generată de nedreptatea socială
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
parte înnăscută a ființei. Fiecare cultură are propriile stereotipuri asupra membrilor altor culturi. Astfel, românii au următoarele stereotipuri: germanii se caracterizează prin corectitudine, disciplină, rigoare; italienii sunt petrecăreți și vorbăreți; francezii - romantici, orgolioși și naționaliști; americanii - grași, nu prea inteligenți, superficiali, deschiși, pragmatici; rușii sunt alcoolici, duri, puternici, războinici (Ultima oră, 29.05.2006). De asemenea, fiecare cultură are propriile-i vederi stereotipe asupra membrilor ei. Într-un studiu realizat de studenții Universității din București, secția de Comunicare și Relații Publice
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
ale limbii-culturii materne, având expectații comunicative diferite de ale interlocutorului. Acest transfer poate fi pozitiv (în măsura în care cele două limbi-culturi se aseamănă) sau negativ (acolo unde cele două limbi-culturi se deosebesc). Transferul negativ dă naștere neînțelegerilor dintre interlocutori. Acestea pot fi superficiale, interlocutorii rezolvându-le ușor sau acordându-le atenție minimă; pot conduce la probleme de adaptare reciprocă între interlocutori (stres intercultural); pot produce grave conflicte de comunicare. Studiile au pus în evidență faptul că nativii tolerează greșelile de limbă (lexicale și
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
nu a deosebirilor față de acesta, promovarea unor atitudini și comportamente pozitive față de celălalt, gestionarea anxietății și incertitudinii prin dezvoltarea unor strategii personale de reducere a incertitudinii, empatizarea cu celălalt, stabilirea unor contacte de durată, profunde cu membrii altor culturi (nu superficiale), formarea unor atitudini noncritice. În concluzie, comunicarea interculturală este un proces prin care se creează și se mențin granițe culturale sau prin care se fac punți peste granițele dintre diverse grupuri culturale (Yum, 1984, apud Gudykunst 2003, p. 264). Prezintă
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
la rezistența temporală, din duhul intermitenței sezoniere. Casele și bisericile cresc și dispar, dispar și cresc, ca spicul secerat, ca grâul semănat, ca frunza, care căzând a lăsat în locul ei latența altei frunze. Graba românului de a isprăvi, găsind soluții superficiale, de moment, netrainice este justificată pe de o parte prin incertitudinea viitorului, iar pe de altă parte prin dorința de a reveni cât mai curând la ritmurile cosmice, naturale, pe care acțiunea pare să le tulbure. Românul „face să fie
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
și prudența se pare că au distras atenția românului de la lumea interioară a emoțiilor. Preocupat să-i cunoască pe alții, pe el s-a cunoscut mai puțin. De aceea, el nu își exprimă emoția: fie pentru că trăirea lui interioară este superficială, fie pentru că nu își reprimă emoția din prudență. Dintre emoțiile negative, cel mai adeseori își exprimă supărarea (în forme arhaice, jalea și urâtul), un sentiment vag, cu surse și manifestări multiple. Dintre emoțiile pozitive, bucuria este adeseori exprimată prin forme
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
lăsând implicită concluzia. Înțelegerea mesajului pare să fie o problemă de adaptare la vorbitor. Progresia tematică nu este de obicei liniară: pauzele, repetițiile, revenirile, anticipările rup coerența internă a textului. Gradul de focalizare a informației este scăzut: temele se tratează superficial, în termeni vagi, se fac afirmații generale fără a fi detaliate, se presupune existența unei cantități mari de informație împărtășite cu interlocutorul; nu există de obicei o idee centrală formulată explicit, ci mai multe idei neierarhizate, juxtapuse, aflate pe același
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
fatică are un rol important în cultura română. Socializarea, întreținerea canalelor de comunicare deschise se realizează prin flecăreală, bârfă, gargară, șuetă. În spațiile publice necunoscuții intră ușor în vorbă (la coadă, la policlinică, în stația de autobuz, în tren) abordând superficial teme impuse de situația de comunicare (sănătate, orarul autobuzelor) sau generale, legate de vreme, politică, familie; temele sunt, de obicei, abordate superficial și conțin supraordonate acte de vorbire de tipul sfaturi, atenționări, nemulțumiri legate de diverse aspecte ale vieții sociale
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
spațiile publice necunoscuții intră ușor în vorbă (la coadă, la policlinică, în stația de autobuz, în tren) abordând superficial teme impuse de situația de comunicare (sănătate, orarul autobuzelor) sau generale, legate de vreme, politică, familie; temele sunt, de obicei, abordate superficial și conțin supraordonate acte de vorbire de tipul sfaturi, atenționări, nemulțumiri legate de diverse aspecte ale vieții sociale. Ca secvențe introductive în cadrul dialogului, secvențele fatice sunt reduse, uneori pot lipsi, datorită sentimentului comunitar existent între vorbitori și datorită poziției de
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
putând fi negociate de interlocutori în funcție de situația de comunicare. Empatizarea cu interlocutorul este direct proporțională cu gradul de intimitate discursivă. În relațiile instituționale, în cele cu străinii sau cu membri ai ingrupului puțin cunoscuți, vorbitorul tinde să empatizeze puțin și superficial. Relațiile bazate pe intimitate, presupun afecțiune și obligații decurgând de aici; expresiile empatizării nu sunt multe, de obicei succinte (înțeleg, te înțeleg, cred, sigur-sigur, vai), rolul principal revenind elementelor paraverbale și nonverbale (de pildă, confesiunea tristă a vorbitorului îl poate
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
ce altceva), prin completarea ideilor vorbitorului cu mărturii suplimentare ale interlocutorului în același sens, ca formă de sprijin comunicativ. În planul emoțiilor, cultura română se manifestă prin „vag emoțional”, în sensul că indivizii își analizează puțin emoțiile, și le exteriorizează superficial și imprecis, trăiesc emoții de nuanță (dor, supărare, bucurie), de obicei de scurtă durată și fluctuante. În schimb, joacă un rol crescut în cizelarea relațiilor interpersonale. Emoția de grup prevalează asupra emoției individuale. Românii tind să își exteriorizeze în special
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
scurtă durată și fluctuante. În schimb, joacă un rol crescut în cizelarea relațiilor interpersonale. Emoția de grup prevalează asupra emoției individuale. Românii tind să își exteriorizeze în special emoțiile negative (nemulțumire, indignare, frustrare, dispreț), în timp ce emoțiile pozitive sunt exprimate mai superficial și mai succint. Mărcile în limbă ale emoției sunt preponderent nonverbale și paraverbale. Există două structuri sintactice tipice pentru exprimarea emoției, în care experimentatorul nu apare ca subiect sintactic, ci în poziția de complement direct sau indirect: Mă înspăimântă, Mă
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
cu el”, „Nu meritam asta”), în timp ce realizările/beneficiile personale concrete și de circumstanță par să fie sursa frecventă a emoțiilor pozitive. Pe axa consens - conflict, în linii generale, cultura română este o cultură consensuală, care caută restabilirea echilibrului prin conflicte superficiale, de scurtă durată. Conflictele sunt orientate în special spre relație, mai puțin spre probleme. Se realizează mai ales ca atacuri la imaginea publică a interlocutorului și au o mare încărcătură emoțională, care face ca expresia să fie directă, frustă. Antifraza
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
Școală oferă informații cu privire la perioada în discuție, dar prezintă și alte nuanțe simbolice: - grădinița este în relație cu prima copilărie și cu dorința de a fi «în grija mameiă, protejat; - școala primară se referă la baze: problemele nu trebuie rezolvate superficial; - gimnaziul este legat de perioada dificilă a pubertății: cel ce visează simte că trece prin transformări profunde (interioare sau referitoare la situația sa afectivă, profesională ori materială) pe care le gestionează cu greu; - liceul indică accesul la un alt nivel
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
theory; Prăbușirea regimului comunist în România în anul 1989 a fost punctul de pornire pentru numeroase transformări în societatea românească sub toate aspectele: politic, economic, social. Din 1989 până în prezent, aceste transformări au fost mai lente sau mai rapide, măi superficiale sau mai profunde. Notă definitorie a acestor schimbări a fost în general orientarea spre caracteristicile societăților europene occidentale: democrație în plan politic și economie de piață în plan economic. Se poate afirma că fenomenul caracteristic în toate planurile societății * Ministerul
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
Liberal (Modernă Nu-i pasă de altii Neprietenos Intolerant Egoist Individualist Agresiv Rece, distant Autoritar Nepoliticos Nu are încredere în sine Părere proastă despre sine Neinteligent Incompetent Inactiv Executant Timid Dependent Încrezut Încordat Rezervat Imoral Necinstit Leneș Dezorganizat Nedisciplinat Visător Superficial Conservator Românul Distribuția după vârsta Distribuția pe sexe Distribuția după numărul de copii Distribuția după starea civilă Mediile variabilelor QE Recunoașterea nevoii Căutarea informațiilor Evaluarea alternativelor/ variantelor Alegerea/ decizia de cumpărare Comportamentul post-cumpărare Reprezentarea generica a procesului de luare a
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
2); bronz (2); cercel (2); comoară (2); curat (2); greu (2); lănțișor (2); lux (2); material (2); metal prețios (2); mină (2); mînă (2); monedă (2); negru (2); nimic (2); podoabă (2); prețuit (2); sclipitor (2); strălucește (2); suflet (2); superficial (2); tezaur (2); viață (2); atenție; avar; ban; bătrîn; blestem; bogatul; brățări; bucurie; bulibașa; bun; bunăstare; cadou; calitate; copilul; cruce; cufăr; culoare; cuvînt; dăinuire; decadență; dorință; electron; eleganță; exploatare; fățărnicie; fericire cu durere; fericire; fier; fin; floare; frică; fudulie; galben
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
parlamentarii; parșiv; pădure; pămînt; perfid; perioadă; persoană; plictisitor; politicieni; popă; posibilități; prieten; probleme; proprietar; proprietăți; prostie; cu punga plină; pustiu; răposat; rău; responsabil; Richard; sănătate; fără scrupule; singurătate; situație; snob; spirit; spiritual; stare; cu stare; statut; străinătate; suferință; la suflet; superficial; șmecheri; șofer; tati; toamna; trecător; tristețe; u-la-la; urît; valoare; vecin; vedete; voievod (1); 808/228/56/172/3 boier: bogat (189); bani (52); bogăție (42); șef (31); avere (27); avut (21); stăpîn (13); bogătaș (12); avar (10); avuție (10); istorie
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]