4,737 matches
-
articolul unic al legii de abilitare, ci și dispozițiile ordonanței care a fost supusă aprobării, ce constituie substanță legii. 3. Ideea supremației Constituției este o cucerire a gândirii juridice, care se leagă de voință politică de a garanta efectiv această supremație prin intermediul jurisdicției constituționale. Nu intimplator, deci, Constituția din anul 1991 a înființat în România Curtea Constituțională. Rolul său de garant al supremației Constituției este înscris în art. 1 alin. (3) al Legii nr. 47/1992, iar pentru a-i asigura
DECIZIE Nr. 1 din 17 ianuarie 1995 privind obligativitatea deciziilor sale pronunţate în cadrul controlului de constituţionalitate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111678_a_113007]
-
Constituției este o cucerire a gândirii juridice, care se leagă de voință politică de a garanta efectiv această supremație prin intermediul jurisdicției constituționale. Nu intimplator, deci, Constituția din anul 1991 a înființat în România Curtea Constituțională. Rolul său de garant al supremației Constituției este înscris în art. 1 alin. (3) al Legii nr. 47/1992, iar pentru a-i asigura acest rol Curtea Constituțională este definită de lege ca unică autoritate de jurisdicție constituțională în România, independentă față de orice altă autoritate publică
DECIZIE Nr. 1 din 17 ianuarie 1995 privind obligativitatea deciziilor sale pronunţate în cadrul controlului de constituţionalitate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111678_a_113007]
-
a) și declarată obligatorie de către art. 145 alin. (2) din Constituție. Constatind că, potrivit art. 1 alin. (1) și (3) din Legea nr. 48/1992, Curtea Constituțională este unică autoritate de jurisdicție constituțională din România, al cărei scop este garantarea supremației Constituției, precum și că, în conformitate cu art. 3 din aceeași lege, competența Curții Constituționale nu poate fi contestată de nici o autoritate publică, ea fiind singura în drept să hotărască asupra competenței sale, potrivit art. 144 din Constituție, Plenul Curții Constituționale, cu majoritate
DECIZIE Nr. 1 din 17 ianuarie 1995 privind obligativitatea deciziilor sale pronunţate în cadrul controlului de constituţionalitate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111678_a_113007]
-
1 alin. (3) din Constituție, autoritățile publice nu se bucură de nici o autonomie în raport cu dreptul. De altfel, Constituția stabilește în art. 16 alin. (2) că nimeni nu este mai presus de lege, iar în art. 51 că respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie. Față de aceste considerente și vazind și dispozițiile art. 1 alin. (3), art. 16 alin. (3), art. 51, art. 58 alin. (1), art. 73 alin. (1) și (3), art. 107, art. 114, art. 145 din
DECIZIE Nr. 1 din 17 ianuarie 1995 privind obligativitatea deciziilor sale pronunţate în cadrul controlului de constituţionalitate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111678_a_113007]
-
Curtea Constituțională fiind o autoritate constituită prin Constituție, atribuțiile sale, actele pe care le poate emite, ca și obligativitatea lor sunt de strictă interpretare. De aceea prevederile art. 1 din Legea nr. 47/1992, potrivit cărora Curtea Constituțională este garantul supremației Constituției nu pot constitui temei legal pentru emiterea unei decizii de interpretare obligatorie pentru autoritățile publice, întrucît Constituția nu poate fi apărată prin încălcarea ei. De asemenea, nu sunt aplicabile nici prevederile art. 3 alin. (1) din Legea nr. 47
DECIZIE Nr. 1 din 17 ianuarie 1995 privind obligativitatea deciziilor sale pronunţate în cadrul controlului de constituţionalitate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111678_a_113007]
-
Curtea Constituțională - este neconstituțională, nu numai fiindcă nu este prevăzută de Constituție dar și, mai ales, deoarece Curtea, depasindu-și statutul său, exercita astfel, o funcție specifică de legiuitor. Curtea ar însemna să nu mai fie doar un garant al supremației Constituției, ci și o Cameră legiuitoare, cu o putere mai mare chiar decît a Camerelor parlamentare, întrucît efectele - că legiuitor al deciziilor sale - nu ar mai fi supuse promulgării. Decizia de interpretare constituie și o impietate asupra competenței legislative a
DECIZIE Nr. 1 din 17 ianuarie 1995 privind obligativitatea deciziilor sale pronunţate în cadrul controlului de constituţionalitate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111678_a_113007]
-
4/1992 - este o măsură neconstituțională, singura posibilitate de trecere silită în proprietate publică a unor bunuri proprietate privată fiind exproprierea în condițiile art. 41 alin. (3) și (5) din Constituție, precum și confiscarea, în condițiile alin. (8) al aceluiași articol. Supremația dispozițiilor constituționale referitoare la regimul juridic al proprietății private, ca de altfel supremația legii fundamentale, prevăzută de art. 51 din Constituție, se aplică, însă, exclusiv legilor și altor reglementări adoptate sub imperiul Constituției actuale. Pe baza acestui criteriu, al supremației
DECIZIA nr. 3 din 2 februarie 1993 excepţia de neconstituţionalitate a Decretului nr. 92/1950 pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109044_a_110373]
-
publică a unor bunuri proprietate privată fiind exproprierea în condițiile art. 41 alin. (3) și (5) din Constituție, precum și confiscarea, în condițiile alin. (8) al aceluiași articol. Supremația dispozițiilor constituționale referitoare la regimul juridic al proprietății private, ca de altfel supremația legii fundamentale, prevăzută de art. 51 din Constituție, se aplică, însă, exclusiv legilor și altor reglementări adoptate sub imperiul Constituției actuale. Pe baza acestui criteriu, al supremației legii fundamentale, nu se poate constata violarea de către o lege anterioară Constituției din
DECIZIA nr. 3 din 2 februarie 1993 excepţia de neconstituţionalitate a Decretului nr. 92/1950 pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109044_a_110373]
-
Supremația dispozițiilor constituționale referitoare la regimul juridic al proprietății private, ca de altfel supremația legii fundamentale, prevăzută de art. 51 din Constituție, se aplică, însă, exclusiv legilor și altor reglementări adoptate sub imperiul Constituției actuale. Pe baza acestui criteriu, al supremației legii fundamentale, nu se poate constata violarea de către o lege anterioară Constituției din 1991 a unor reguli instituite de aceasta, întrucît ele nu existau la data când acea lege a fost adoptată. Aplicarea criteriului ierarhic al supremației Constituției față de o
DECIZIA nr. 3 din 2 februarie 1993 excepţia de neconstituţionalitate a Decretului nr. 92/1950 pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109044_a_110373]
-
acestui criteriu, al supremației legii fundamentale, nu se poate constata violarea de către o lege anterioară Constituției din 1991 a unor reguli instituite de aceasta, întrucît ele nu existau la data când acea lege a fost adoptată. Aplicarea criteriului ierarhic al supremației Constituției față de o lege anterioară ar însemna să confere regimului constituțional actual un efect retroactiv, cu încălcarea principiului neretroactivității legii, prevăzut de art. 15 alin. (2) din Constituție, si a art. 150 alin. (1), potrivit căruia legea anterioară contrară Constituției
DECIZIA nr. 3 din 2 februarie 1993 excepţia de neconstituţionalitate a Decretului nr. 92/1950 pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109044_a_110373]
-
actual un efect retroactiv, cu încălcarea principiului neretroactivității legii, prevăzut de art. 15 alin. (2) din Constituție, si a art. 150 alin. (1), potrivit căruia legea anterioară contrară Constituției este abrogata, ceea ce exclude de plano posibilitatea că ea să încalce supremația unei norme constituționale. Deci, față de legile anterioare Constituției, cum este și Decretul nr. 92/1950 , ținând seama de art. 150 alin. (1) din Constituție, se poate pune numai problema dacă acestea sunt sau nu în vigoare, după cum sunt conforme sau
DECIZIA nr. 3 din 2 februarie 1993 excepţia de neconstituţionalitate a Decretului nr. 92/1950 pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109044_a_110373]
-
pune numai problema dacă acestea sunt sau nu în vigoare, după cum sunt conforme sau încalcă o prevedere constituțională. Rezultă că motivele invocate de instanța spre a se constată neconstituționalitatea Decretului nr. 92/1950 fiind întemeiate exclusiv pe criteriul ierarhic, al supremației normei constituționale, nu pot fi reținute pentru soluționarea excepției. În considerarea supremației Constituției, o lege poate fi apreciată numai în funcție de regimul constituțional sub imperiul căruia a fost adoptată. Legea, în înțeles de act juridic, este supusă regulii "tempus regit actum
DECIZIA nr. 3 din 2 februarie 1993 excepţia de neconstituţionalitate a Decretului nr. 92/1950 pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109044_a_110373]
-
conforme sau încalcă o prevedere constituțională. Rezultă că motivele invocate de instanța spre a se constată neconstituționalitatea Decretului nr. 92/1950 fiind întemeiate exclusiv pe criteriul ierarhic, al supremației normei constituționale, nu pot fi reținute pentru soluționarea excepției. În considerarea supremației Constituției, o lege poate fi apreciată numai în funcție de regimul constituțional sub imperiul căruia a fost adoptată. Legea, în înțeles de act juridic, este supusă regulii "tempus regit actum", adică regimului constituțional din perioada când a fost adoptată, inclusiv în ce privește posibilitatea
DECIZIA nr. 3 din 2 februarie 1993 excepţia de neconstituţionalitate a Decretului nr. 92/1950 pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109044_a_110373]
-
temeiul art. 150 alin. (1) din Constituție, dar această virtute abrogativa a Constituției nu se impune prin ea însăși. Ea presupune confruntarea dintre Constituție și dispoziția legală anterioară, pentru a face aplicarea principiului "lex posterior derogat priori" și a asigura supremația Constituției asupra actelor inferioare. Iar aceasta confruntare nu reprezintă altceva decât o formă a controlului de constituționalitate. Desigur, fiind vorba și de o problemă a aplicării legii în timp, această formă a controlului de constituționalitate, și numai ea, este și
DECIZIE nr. 38 din 7 iulie 1993. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109193_a_110522]
-
elaborarea Constituției a fost un obiectiv prioritar, nu mai puțin în actuala etapă se impune reelaborarea legislației în baza noii Constituții, proces care, obiectiv, presupune o anumită perioadă de timp. Așa se explică de ce Curtea Constituțională, fiind chemată să garanteze supremația Constituției, pe calea controlului de constituționalitate, poate recurge la un apel către Parlament, supunându-i atenției necesitatea de a edifica noi norme sau de a le modifică pe cele existente, în spiritul Constituției, fără ca prin această să-și asume prerogativele
DECIZIE nr. 38 din 7 iulie 1993. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109193_a_110522]
-
s-au scurs aproape 2 ani de la intrarea în vigoare a Constituției, de durată vacanței parlamentare și a sesiunilor parlamentare care urmează, precum și de frecvență litigiilor în care se aplică dispozițiile legale atacate. În acest context, Curtea, în calitate de garant al supremației Constituției, semnalează din nou Parlamentului necesitatea de a adoptat cât mai urgent legea organică pentru înființarea, organizarea și funcționarea Consiliului Legislativ, prevăzută de art. 79 alin. (2) din Constituție, astfel încât acesta să-și poată îndeplini misiunea stabilită de art. 150
DECIZIE nr. 38 din 7 iulie 1993. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109193_a_110522]
-
soluția adoptată de Curte trebuie să contribuie la stoparea, iar nu la încurajarea lor. Cu toate acestea, soluția Curții nu-și găsește justificare numai în oportunitate, ci se întemeiază pe dispozițiile legale care stabilesc scopul Curții Constituționale de a garanta supremația Constituției. Este însă vorba de ansamblul constituțional și nu numai de o anumită normă, privită izolat, ruptă din acest ansamblu. Constituția formează un tot, este un ansamblu coerent de norme și de aceea preeminenta ei nu poate urmări crearea unor
DECIZIE nr. 38 din 7 iulie 1993. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109193_a_110522]
-
El iese din regimul tonurilor grele, care invocau precumpănitor energii telurice și revărsări clocotitoare, pentru a se așeza într-o zonă mai apropiată de regimul solar și de contemplația diurnă. întrepătrunderea tonurilor și lupta lor surdă pentru a-și dobîndi supremația sînt înlocuite acum cu gestul analitic, cu eliberarea geometriei intrinseci a culorii și cu relaxarea evidentă a compoziției. Pînă și obstinația de a construi forma plastică din purele virtualități ale pînzei și ale materiei cromatice, adică de a crea o
Teodor Moraru între pământ și lumină by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12568_a_13893]
-
de voiaj, șorț pentru sudură, colivie etc., obiectul este în primul rînd spațiul în care se rezolvă tensiunea majoră dintre ceea ce se știe deja și ceea ce se vede acum. între aceste date ale percepției se naște obiectul artistic, se impune supremația imaginii și se absolutizează gratuitatea formei. În spațiul artei românești, performanța absolută în ceea ce privește manipularea obiectului, cu întreaga lui aură de expresii și de virtualități, continuă să rămînă și, poate, va rămîne pentru încă multă vreme, Ion Bitzan. Rememorarea prezenței sale
Ambiguitatea obiectului by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12589_a_13914]
-
aceeași îmbrăcăminte le transportă corpurile din zi în noapte, din noapte în zi. Interesant este cum s-a speculat aici, emoțional, dialogul fără cuvinte, "joaca" dintre Leonida și Efimița. Dedesubturile gesturilor, ascunzișurile unuia față de celălalt (jocul cu sticla de țuică), supremația bărbatului în casă și ironia, lizibilă în ochii consoartei. De fapt, acest spectacol pare să fie un studiu al gesturilor dintre un soț și o soție, un cuplu singur, fără copii lîngă ei, un cuplu care așteaptă parcă doar derularea
Lăsata secului (II) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12587_a_13912]
-
Mann. Oficializarea semicentenarului Thomas Mann de către politicieni pare ea însăși cam suspectă, dă de înțeles ziarul berlinez Tageszeitung, care întrevede în zelosul omagiu adus scriitorului și, implicit, culturii, o modalitate de a umple vidul actual de sensuri morale creat de supremația economicului. Și totuși, întrebîndu-se în ce calitate i-a fost dat să rostească tocmai el elogiul protagonistului acestui jubileu ,național", Marcel Reich-Ranicki afla răspunsul cel mai simplu, mai adevărat, mai convingător: în calitatea unui cititor care și-a regăsit în
Comemorare - Posteritatea lui Thomas Mann by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11375_a_12700]
-
pe structura ei se vor manifesta marile tendințe din perioada care urmează anului 1990. Segmentul de mijloc, cel oficial, a continuat să se manifeste constant, egal cu sine și cu așteptarea publicului său, iar segmentul spiritualist a început lupta pentru supremație în condiții destul de bizare. Imediat după canonada din decembrie, pictura românească, de la amatorii halucinați și pînă la personaje cu anumite pretenții de sobrietate, a descoperit, de multe ori cu o vehemență suspectă, valorile creștine și marile promisiuni ale artei religioase
Arta românească de astăzi (o privire sumară) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11392_a_12717]
-
Ceea ce trebuie remarcat, înainte de toate, este un anume paradox al poziției cerchiste. Pe deoparte, cei ce aveau să fie porecliți, huliți sau mai rareori elogiați drept «esteții de la Sibiu» pledau pentru o critică estetică ce descindea din Maiorescu via Lovinescu. Supremația esteticului, într-o ierarhie axiologică cerchistă, era manifestă. Bătălia Manifestului se dădea întru apărarea autonomiei artei împotriva unei arte înfeudate politicului, socialului, moralei. «Pășuniștii», apologeții «plaiurilor străbune», militanții naționalismului extremist, ai «războiului sfânt», ca și, ceva mai târziu, militanții comunismului
Cercul poeților dispăruți by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13676_a_15001]
-
descoperit ce imensă forță generatoare poartă în sine însăși. Între linie și imagine se naște acum, mai mult decît o simplă solidaritate, o absolută identitate. Și tot acum, Vasile Kazar descoperă, compozițional, ceea ce s-ar putea numi imagocentrie, adică acea supremație a imaginii în raport cu neantul din jur și acea capacitate a aceleiași imagini de a se autogenera, de a se înmulți prin înmugurire asemenea drojdiei de bere. Și asta fără ca imaginea și compoziția să-și piardă coeziunea și fără ca natura lor
Desenul ca mistică by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13696_a_15021]
-
țările de democrație populară deveniseră în același timp avanposturi de apărare, dar și bazele de lansare pentru acțiunile ofensive ale imperiului. Moscova își exercita un control absolut și nu tolera nici-o manifestare care i-ar fi putut pune în pericol supremația. Încercările făcute în țări cu autentică și lungă vocație europeană de salvare măcar parțială a suveranității au fost zdrobite cu brutalitate. Simultan, Stalin lansa acțiuni ofensive menite să ducă la bun sfârșit revoluția mondială: blocada Berlinului, susținerea comuniștilor în războiul
Gândurile unui „incult politic“ by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/13104_a_14429]