4,234 matches
-
ul interfonemic se poate obține articulând un m prelungit cu maxilarele puternic închise, cu condiția sonorizării și rezonanței indispensabile. (22, 184, 228) Demutizarea consoanei S - SigmatismulParasigmatismul Fonemul s este o consoană constrictivă, produsă la nivel dental-alveolar și de asemenea este surdă. Constricția la acest nivel contribuie la formarea și a altor consoane fricative: z, ș, j, ț, ce, ci, ge, gi, dar fonemul s este sunetul de bază. Poziția sistemului articulator pentru articularea fonemului s Canalul constrictor se formează din vârful
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
corectarea respirației și poziției sistemului articulator în oglindă pentru ca zona constrictivă să fie mutată anterior. Demutizarea consoanei Z - Zitacismul — parazitacismul Fonemul z este o consoană fricativă a cărei articulare impune constricția anterolinguală la nivel alveolar, la fel ca perechea sa surdă s, dar spre deosebire de aceasta din urmă, z este sonoră prin fonația laringeană. Poziția sistemului articulator nu diferă de cea a articulării omorganicei sale s, dar emiterea fonemului antrenează o vibrație puternică care se transmite limbii, mandibulei până în dinți, care poate
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
a precursor, pronunțându-se prelungit și scurt, repetitiv, într-o singură expirație, sunetele szsz, apoi sazasaza. (22, 184, 228) Demutizarea consoanei Ș - Sigmatismul pentru Ș Fonemul ș este o consoană fricativă, obținută prin constricția canalului vocal, articulată prepalatal și este surdă fiind lipsită de sonorizarea laringeană. Poziția sistemului articulator Mandibula se află într-o poziție mai coborâtă decât cea necesară emiterii fonemului s și fără să realizeze o suprapunere exactă a dinților superiori pe cei inferiori, ca la articularea aceluiași fonem
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
joi, jar, jeton, ulterior în cuvinte în cele trei poziții: joacă, lejer, montaj, și în final în propoziții cu voce normală, șoptită și tare. (22, 184, 228) Demutizarea consoanei Ț - Corectarea africatei Ț (TS) Fonemul ț este o consoană africată surdă articulată printr-o semiocluzie dentală, realizată printr-o foarte scurtă ocluzie urmată de o constricție ce determină contopirea sunetelor t, s într-un singur fonem: ț. Poziția sistemului articulator Maxilarele ocupă o poziție relativ fixă la 2-3 mm distanță, iar
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
cuvintele: marți, lați, hoți, toți etc. î22, 184, 228) Se fac propoziții diverse folosind cuvinte ce conțin fonemul ț achiziționat corect. Demutizarea semiocluzivelor CE, CI și GE, GI Demutizarea și corectarea africatelor CE, CI Fonemele ce, ci sunt semiocluzive prepalatale, surde și mixte, formate prin fuzionarea sunetelor t, ș, e sau t, ș, i, rostite îngemănat. Sunetele sunt ocluzive prin poziția de plasare a limbii, similară cu cea adoptată la articularea fonemului t, dar explozia este înlocuită de o fricțiune nesonoră
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
sunetelor t, ș, e sau t, ș, i, rostite îngemănat. Sunetele sunt ocluzive prin poziția de plasare a limbii, similară cu cea adoptată la articularea fonemului t, dar explozia este înlocuită de o fricțiune nesonoră, similară articulării consoanei ș. Caracterul surd este conferit prin sunetele t, ș. Complexul sonor se termină cu o vocalizare în e, respectiv i, care îi conferă caracterul unui sunet mixt. Poziția sistemului articulator și emisia fonemelor ce, ci Limba realizează ocluzia pe o arie largă, plasată
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
ritmului pronunției se ajunge la sinteza sunetelor: ce, ci. Desfășurăm obținerea activitații de emitere ca la început. (22, 184, 228) - Sonorizarea sunetelor ce, ci în grupurile ge, gi reprezintă o realizare de mare importanță pentru demutizare. Apărută întâmplător, sonorizarea fonemelor surde impune consolidarea ei și explicarea diferențelor de transcriere grafică a sunetului apărut. Obținerea perechilor sonore ge, gi se realizează cu un efort deosebit din partea logopatului hipoacuzic, încât consolidarea acestora prin exerciții analitice și sintetice în cadrul cuvintelor: geam, girafa, ajunge, fuge
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
sintetice în cadrul cuvintelor: geam, girafa, ajunge, fuge și apoi în cadrul propozițiilor este obligatorie: George fuge, Girafa merge, Gigi stă la geam etc. Desonorizarea ivită se înlătură după ce grupurile ge, gi sunt bine stăpânite, când ne propunem să reluăm însușirea sunetele surde: ce, ci. Se reia pronunția sonorelor ge, gi și prin explicarea diferențelor palpatorii a vibrațiilor laringiene se înlătură cu ușurință sonorizarea. Demutizarea și corectarea africatelor ge, gi Fonemele ge, gi sunt consoane semiocluzive prepalatale, sonore și vocale rezultate din contopirea
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
Sonoritatea este conferită de fonemele d și j, iar vocalitatea prin sunetele e și i. Poziția sistemului articulator și articularea fonemelor ge, gi Complexele fonemice ge, gi sunt articulate în aceleași poziții și folosind aceleași mișcări ca pentru perechile lor surde - ce, ci, încât emiterea lor se bazează pe însușirea pronunției corecte a sunetelor d, j cu sonoritate deplină, la care se adaugă rostirea limpede a vocalelor e, i. Ca și omorganicele lor ce, ci, aceste sunete se rostesc scurt, într-
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
de respirație cu limba în poziție corectă de articulare: se inspiră pe nas și se expiră fără a desprinde marginile limbii de sub arcada dentară superioară, desprinzând doar vârful limbii. Se repetă exercițiul cu expir puternic exploziv până se obține vibrația surdă a limbii. În a treia etapă se reia exercițiul introducând vibrația laringeană în articularea vocalei î. Se pot folosi tonalități diferite la hipoacuzici. Același exercițiu se execută cu voce șoptită. - Exercițiile de obținere a vibrației limbii prin transfer fonemic se
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
cuvinte lac, loc, lan, leac, lui, alai. După deprinderea pronunțării consoanei l în asociație cu vocalele, se trece la pronunțarea lui în asociație cu consoanele, începând cu grupările biconsonantice în care consoana premergătoare este o ocluzivă sonoră, apoi o ocluzivă surdă. Dacă există dificultăți de pronunțare a sunetului în asociație cu consoanele, se pronunță prelungit consoana premergătoare lui l, alegându-se în special fricativele care se pot prelungi cu ușurință: sl, șl, vl, fl, ml. În cazul dificultății de pronunțare a
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
permită deprinderea transferului articulator între cele două zone demutizate. î22, 184, 228) II.5.5. Protocoale tehnice în recuperarea tulburărilor pronunției în a treia regiune de articulare Demutizare consoanei C - Capacismul - Paracapacismul Fonemul c îk) este o consoană ocluzivă, palatală surdă, dezocluzia explozivă se produce la nivelul barierei a III-a, formată de rădăcina limbii și palat. Poziția sistemului articulator în articularea fonemului c Mandibula ia o poziție chiar mai coborâtă decât cea necesară articulării fonemului l, orificiul bucal este deschis
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
obișnuinței logopatului de a realiza ocluzia cu partea anterioară a limbii sau lipsei obișnuinței de a realiza retropulsia limbii. Deprinderea mișcării de retropulsie - zvâcnire anterioară scurtă a limbii se face după o serie de exerciții pregătitoare, ce includ exersarea ocluzivelor surde - p îbariera I) și t îbariera a II-a), exerciții de antrenament motric prearticulator al limbii și exerciții respiratorii de reglare a intensității suflului exploziei articulatorii. Articularea fonemului impune adoptarea poziției articulatorii cu retragerea limbii și aplicarea rădăcinii ei pe
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
cuvintele învățate schimbând structura exprimării și apoi se trece la achiziția de noi cuvinte, în care fonemul c ocupă poziții progresive: inițială, intermediară și finală: carte, creion, macara, parcus, toc, cojoc. Consolidarea pronunției celor trei consoane p, t, c ocluzive surde în cuvinte care le conțin va permite prin facilitare reciprocă fixarea sunetului c. Logopatul va avea o privire de ansamblu a utilizării celor trei bariere de articulare: p la nivelul buzelor, t la nivel dento-alveolar, c îk) la nivel palato-velar
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
multe ședințe de demutizare, iar în cazul neatingerii obiectivului fixat se va relua munca de pronunție în cadrul demutizării celorlalte sunete restante. (22, 184, 228) Demutizarea consoanei G - Gamecismul Paragamecismul Fonemul g este o consoană ocluzivă velopalatală, sonoră perechea fonemului c surd. Ocluzia se realizează pe o zona largă de contact rezultată din retragerea rădăcinii limbii și aplicarea ei pe palat și vălul palatin. Dezocluzia articulatorie se însoțește de vibrațiile laringiene, perceptibile prin palpare prelaringotraheal de către persoanele cu deficit de auz. Poziția
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
a treia de articulare sau înlocuirea ei cu o vibrație a vălului palatin. Se presează cu o spatulă limba și se insistă pentru obținerea vibrațiilor prin corzile vocale. Demutizarea consoanei H - Corecția fricativei H Fonemul h este o consoană fricativă surdă, la articularea căreia constricția se realizează la nivel laringeal și velar. Poziția sistemului articulator și emiterea fonemului h Gura are o poziție cu buzele relaxate, întredeschisă prin coborârea maxilarului, chiar mai pronunțat decât în cea necesară articulării lui c sau
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
și produce sunetul caracteristic fonemului h, a cărui lungime de emisie poate fi percepută prin palpare cu dosul mâinii ținut în fața gurii, iar uneori se poate percepe chiar și sub bărbie prin fricțiunea aerului de rădăcina limbii. Sunetul h este surd doar în poziție finală în cuvinte. De cele mai multe ori fonemul h are atașate vibrațiile vocale ale sunetului următor. Emiterea vibrațiilor laringiene în timpul rostirii sunetului h nu este o greșeală ci o achiziție importantă, dar trebuie să supraveghem ca vibrațiile să
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
conștienți de înfrîngere, au susținut declararea imediată a încetării focului, dar șeful statului major al ÎRA, Liam Lynch, intransingent, consideră o asemenea inițiativă drept o predare necondiționată și intenționa să continue lupta pînă la obținerea victoriei. Liam Lynch a rămas surd la cererile tot mai insistențe ale moderaților de a opri ostilitățile. De Valera a reprezentat aripa politică din interiorul ÎRA fără atribuții militare. Comitetul executiv al forțelor insurgente s-a întrunit la 10 aprilie 1923 pentru a dezbate direcția politică
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
pentru dezvoltarea exprimării elevilor, LR, 19, nr. 5, 1970, 443-445. [2] ALECU, VIOREL, Emisiunile „radio-școală” mijloc de îmbogățire a cunoștințelor de limba și literatura română? RPED, 19, nr. 11, 1970, 100-106. [3] ALEXANDRU, CONSTANTIN, Rolul jocului în dezvoltarea vorbirii școlarilor surzi din clasele mici și unele particularități ale organizării și desfășurării lui, PedSpec, 12, nr. 2, 1970, 128-141. [4] ARVINTE, VASILE, Proba scrisă la limba română [convorbire de Ioan N. Chițu], RLIT, 3, nr. 18, 1970, 29. [5] AVRAM, A., Remarques
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
îndrumător pentru predarea limbii și literaturii române în școala generală cl. V-VIII, București, 1970 [65] SIRETEANU, Gh., Dileme care persistă, experimentări grăbite și urgențe ale modernizării, Gazeta învățămîntului, XXII, 1970, nr. 1036. [66] STANCA, ILIE, Receptarea vorbirii între elevii surzi în procesul de învățământ, PedSpec, 12, nr. 2, 1970, 11-36. [67] STATI, SORIN, Limba română în școală, în Contemporanul, nr. 51, 1970, 8. [68] TÂRDEA, VASILE, Noțiunea de demutizare în accepția cerută de complexitatea procesului de învățare a limbii ca
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
lucru cu tema: “Conținutul și metodica activităților de învățare a limbii române în perioada de început a demutizării”[Satu Mare, iunie, 1975]. în: RPed, 24, No. 9, 1975, coperta 3. [9] BARBU, FLORIN, Perceperea vizuala a consoanelor limbii române de către elevii surzi [cu 3 figuri în text], Rped, 24, nr.6, 1975,34-37. [10] BELDESCU, G., Despre raporturile dintre pronunția literară și ortografie în practica predării limbii române, LL, 2, 1975, 367-371. [11] BELDESCU, GEORGE; POPESCU, ION, Gramatica limbii române (cu noțiuni
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
română în învățământul liceal, LL, 4, 1980, 644-647. [15] BĂRBOI, CONSTANȚA, Pentru o mai bună pregătire a elevilor la limba și literatura română, învLicTehn, 28, nr. 8, 1980, 3-4. [16] BEJAN, V., BOTEZ, ADRIAN, Date privind pronunția vocalelor de către elevii surzi și dezvoltarea auzului rezidual, [cu numeroase figuri], PedSpec, 13, nr. 2, 1971, 90-113. [17] BELDESCU, G., Aspectul funcțional al scrierii normale actuale în perspectiva predării, LL, 4, 1980, 630-641. [18] BELDESCU, G., Puncte de vedere asupra căilor de învățare a
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
1980, p. 41-43. [105] MARUSCEAC, SILVIA, Aspecte ale interferenței între lexicul general și lexicul științific și tehnic, CPLS, 296-299. [106] MĂESCU-CARAMAN, LUCIA; CARAMAN, ALEXANDRU, Indici de reevaluare a conținutului activităților de învățare a limbii din etapa inițială a demutizării copiilor surzi. Studiu asupra fonemgrafemelor.(I). în: PD, 10, 1980, p. 220-268. [107] MĂRCAN, LIVIA, “Lacul” de Mihai Eminescu (propunere de comentare a textului). în: ȘS, 1980, p. 55 60. [108] MĂRGINEANU MARIA, PĂUN OLGA, înțelegerea de către elevi a funcției de semnificație
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
apărăm limba română, Vatra: 13 nr. 1983, 14 [52] CODRESCU, GRIGORE, Programa de limba română, nr.5, 1983, 10 [53] COSMA, TRAIAN Ghid pentru exprimarea corectă, 257, 1983, 6. [54] COSMUȚĂ, TITUS, Particularități ale vocabularului și structurii gramaticale la copiii surzi în curs de reabilitare audioverbală, în: PD, 11, 1983, p. 163-181. [55] COSMUȚĂ, TITUS; BĂCANU; GEORGE, Unele aspecte ale recepționării vorbirii de către copiii deficienți de auz de vîrstă preșcolară, în: PD, 11, 1983, p. 182-188. [56] COSTACHE, ADRIAN, Literatura română
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
tema: Optimizarea tehnicilor de predare-învățare a limbii și literaturii române, Bacău, 22-24 mai 1988]. în: Ateneu, 25, nr. 6, 1988, p. 11. [26] CARAMAN, ALEXANDRU; MĂESCU-CARAMAN, LUCIA, Considerații asupra accesibilității informației verbale din textele manualelor de limba română pentru elevii surzi,. PD, 1988, P. 147-161. [27] CHIDEȘA, ELENA, Locul neologismelor în cadrul studiului limbii române, BullDMȘ - Suceava, 2, 1988, 93-94. [28] CHISCOP, LIVIU, Petre Ghelmez: Laudă limbii române. în: LLR, 17, nr. 3, 1988, p. 25-27. [29] CHIȚU, OLGA, Rezolvări ale exercițiilor
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]