4,810 matches
-
ce a stat la baza înființării ei: după răscoala lui Aron Vodă împotriva turcilor, alături de Mihai Viteazul în cadrul Ligii Sfinte (1595), o parte din ținuturile cuprinse în raialele turcești au fost alipite Moldovei (Chilia, Cetatea Albă, Bender, Ismail și așezările tătarilor în Bugeac), iar populația a trecut sub oblăduirea bisericii din Moldova. Pentru ținuturile extinse, a căror populație crescuse, era necesară o biserică de rang înalt, mai ales că în zonă au fost zidite o biserică (1495) și o curte domnească
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
și Bârlad, dar uneori mai vine pentru a-i împărtăși pe credincioși, „parohul dintr-un alt oraș vecin, numit Huși”. În continuare, misionarul își exprima regretul că n-a putut vizita orașul Huși, „nici măcar biserica noastră, din pricina numeroaselor incursiuni ale tătarilor, care roiesc în acele părți”. Preciza faptul că această biserică n-a fost vizitată nici până acum de monseniorul Giovanni Battista Zamoyski (1633-1647), episcop catolic de Bacău, dioceză în care erau, după opinia misionarului, circa 100 de case de unguri
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
coborârea lui Hristos de pe cruce și pe Sf. Maria cea Mare. Administrația o are preotul Mihai Kenbo. Case de catolici sunt la Huși 81; Suflete <sunt> 480; pentru împărtășanie 295. La Albești, la 4 mile de Huși, pe drumul spre tătari sunt 56 de suflete catolice, iar de împărtășit 27”. Informațiile lui Bassetti, sintetizate de Dumitru Zaharia (vezi tabelul următor), se dovedesc a fi foarte importante pentru cunoașterea răspândirii celor două religii în Moldova, dar sunt, din nefericire, incomplete. Dacă datele
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
creștere, și împărtășeau ambele religii, catolică și ortodoxă, fără situații conflictuale. Misionarii catolici au notat informații care argumentau scăderea influenței bisericii catolice în zone, datorată distanței de Vatican (lipsa de preoți catolici, influența lor slabă asupra localnicilor etc.), invaziilor străine (tătari, poloni, turci) ori a bolilor (ciuma) etc. Unele comunități catolice din Moldova s-au diminuat, altele au dispărut, asimilați fiind sub aspect lingvistic și religios. Analiza situației bisericii catolice din Moldova, sub forma scrisorilor lui Bandini, va determina în timp
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
grijă pentru binele tuturor să trimit un preot să slujească. Dar fără un subsidiu acesta nu poate trăi: trebuie să aibă haine, trebuie să țină un cal și un servitor, având a umbla prin munți și locuri pustii, cuiburi de tătari și tâlhari... etc. Las acestea la bunătatea și caritatea Sf. Congregații”. Într-un Raport către cardinalul Congregației (10 iulie 1682, Bacău), misionarul Vitto Piluzzio, care se afla din nou în trecere prin Huși, constata starea precară a bisericilor în general
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
în alte părți. Situația din „Provincia” Moldova era prezentată prin comparație cu cea din Transilvania într-o Notă anonimă. În Relație despre Moldova, Transilvania și Țara Românescă (1687), autorul considera că Moldova și bisericile ei fuseseră aproape distruse din cauza invaziei tătarilor. Numeroase orașe au fost părăsite (Cotnari, Baia, Tg. Frumos, Siret, Suceava, Botoșani, Roman, Bârlad, Ștefănești, Huși, Vaslui, Săbăoani), iar oamenii au fugit în Polonia și în Transilvania. Vitto Piluzzio exemplifică decăderea preoților catolici cu următorul caz: „La Huși - scria misionarul
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Numeroase orașe au fost părăsite (Cotnari, Baia, Tg. Frumos, Siret, Suceava, Botoșani, Roman, Bârlad, Ștefănești, Huși, Vaslui, Săbăoani), iar oamenii au fugit în Polonia și în Transilvania. Vitto Piluzzio exemplifică decăderea preoților catolici cu următorul caz: „La Huși - scria misionarul - tătarii au jefuit toate lucrurile bisericii [...]. Unui părinte dominican apostat i-am întocmit foaie de obediență să se ducă în Polonia, dar el s-a dus la Huși, și acolo a fost ciomăgit de poporeni și a fugit; a fost luat
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
toate lucrurile bisericii [...]. Unui părinte dominican apostat i-am întocmit foaie de obediență să se ducă în Polonia, dar el s-a dus la Huși, și acolo a fost ciomăgit de poporeni și a fugit; a fost luat rob de tătari, domnul l-a răscumpărat, și acum nu se știe pe unde se află”. El dorește mai multă dăruire în exercitarea misiunii și nu este îngăduitor cu preoțimea, care nu se ridică la așteptările dorite: îl critică pe preotul Giovanni Bulgarul
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
avea condiții de trai: Cotnari, Iași, Galați și Baia. Mai erau localități (Bacău, Trotuș, Huși, Bârlad) - nota episcopul - unde s-ar fi putut trăi „când se va întoarce lumea acasă”. Despre viața grea din Moldova în condițiile năvălirilor permanente a tătarilor relatează și misionarul Francesco Antonio Renzi din Stipite (? - 1697). Era minorit conventual și, în Raport către Propaganda (19 februarie 1691, Iași), semnala faptul că la Huși cele peste 50 de familii, „locuiesc în păduri din cauza fluxului și refluxului continuu de
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
relatează și misionarul Francesco Antonio Renzi din Stipite (? - 1697). Era minorit conventual și, în Raport către Propaganda (19 februarie 1691, Iași), semnala faptul că la Huși cele peste 50 de familii, „locuiesc în păduri din cauza fluxului și refluxului continuu de tătari. Biserica este năruită, un clopot s-a furat, rămâne un clopot îngropat în pământ”. Un alt misionar a fost Giovanni Maria Ausilia (1700 - după 1745), minorit conventual. În Raportul privind situația bisericilor catolice din Moldova, el trecea în revistă sediile
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
lui George Baloska, aceasta fiind dăruită de el; produce anual cam patru buți italiene de vin”. Raportul misionarului subliniază că biserica catolică din Huși fusese mult prejudiciată: după restaurarea ei de părintele Vannucci, a fost arsă de turci și de tătari în mai multe rânduri. Părintele, nu numai că a înzestrat acest lăcaș de cult cu toate cele de trebuință, „dar a refăcut-o ca nouă și întru cinstea sfintei religii catolice, a făcut un gard de lemn trainic în jurul cimitirului
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
întreținere: „după ce se scad cheltuielile care se fac pentru îngroparea lor mai au nevoie neaparată nu numai de a fi toate înconjurate cu un gard bun, căci acela care era a fost ars de moscoviți (ruși, nu numai turci și tătari, n.a.), dar și de a fi replantate cu viță nouă, săpată la vremea ei și bine plivită la rădăcină”. În Scrisoare din Moldova (10 decembrie 1747), călugărul minorit conventual Giovanni Bartolomeo Frontali (1714-1763) relatează despre Huși că este un oraș
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
reprezentat arena pe care se confruntau armatele celor trei imperii vecine (rușii, austriecii și turcii). Din raportul înaintat acum, aflăm că misiunea sa „este mai mult românească decât ungurească. Excepție face orașul Huși, situat la hotarul cu ținuturile ocupate de tătari. Aici se roagă și se cântă doctrina și catehismul în limba maghiară, fapt datorat dascălilor [...]. Este adevărat că se fac mărturisiri și în limba română, dar nu-și pot exprima bine gândurile, așa cum ar putea să o facă în limba
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
al XVIII-lea, s-au finalizat prin numeroase operațiuni militare desfășurate pe teritoriul Moldovei și al Țării Românești. Dominația străină, prin consecințele ei grave, îndeosebi pierderile teritoriale, au întârziat dezvoltarea social-economică și afirmarea națiunii române moderne. Totodată, desele incursiuni ale tătarilor și cazacilor, ale armatelor rusești și turcești pe Valea Prutului au avut urmări nefaste asupra dezvoltării ținutului Fălciu și al orașului Huși. Au dispărut sate întregi, iar târgul Fălciu a decăzut. În 1751, autoritățile ținutului Fălciu au considerat că este
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
străzi, ca: Olăria, Lemnăria, Făinăria sau Târgul Făinei, Blănăria, strada Grădinari, strada Cizmari, strada Tăbăcari etc. Breasla cioclilor. În secolul al XVIII-lea, aceste bresle existau în orașele Focșani, Huși, Iași, Chișinău. Ele erau răspândite, deoarece invaziile turcilor și ale tătarilor, epidemiile și alte calamități produceau numeroase victime. Având o pondere importantă în economie hușeană, breasla evreilor a fost prima formă organizată oficial de această comunitate. În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, breslele au decăzut. Conținutul lor restrictiv
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
mâna ei ultima șansă de salvare. ȘTIINȚA: Bogdan (4 intervenții), Angheluță (13) - Marin (8), Chiper (5), Matei (4), Burghel (4), Ivan (2), Vântu (2), Amoagdei (1), Niga. Antrenor: Ion Arsene. OȚELUL: Polocoser (10 intervenții), Stoleru (1) - Țăcălie (7), Cioaric (6), Tătar (4), Curtean (3), Gheorghe (3), Tudor (1), Alifanova (1), Mărginean (1), Grigore (1), Iacob (1). Antrenoare: Gabriela Artene. 28 IANUARIE Martin Prachar a revenit la Știința ! Plecat în urmă cu două sezoane de la Bacău la Reșița și, mai apoi, la
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
Modul de câștigare a existenței era simplu: păstorul Își păștea turma Într’o zonă a stepei până la epuizare, după care se muta mai departe; În urma sa, În zeci de ani, stepa se refăcea. Acest mod de viață a durat până la tătari. Contrar aparenței, această depoluare era lentă, comparabilă cu cea a agricultorului care proceda cam la fel: defrișa și ardea o bucată de pădure, cultiva acel sol virgin câțiva ani, aruncând pur și simplu sămânța În stratul de cenușă,după care
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
valahe, al cărei început îl pusese Basarab I, știrbind autoritatea angevină și creând instituțiile specifice statului feudal. Șirul domniilor până la Neagoe Basarab a fost un lung șir al detronărilor săvârșite, pe rând, de Dănești și Drăgulești, cu complicitatea turcilor, a tătarilor sau a Coroanei ungare. Nu se cuvine să abordăm diletant subiectul complex al tradiției istorice a întemeierii țărilor române, despre care încă se scrie; de-a lungul timpului, mari istorici s-au lansat în dispute, reformulând, sistematizând, culegând argumente din
Supoziţii pe colţul unui blazon. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Crihană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1429]
-
a Peninsulei Balcanice, la nord de Dunăre se desfășurau evenimente importante. După evacuarea Daciei de către romani în 270, regiunea aceasta și valea Dunării au suportat imensa povară a mai multor valuri succesive de invazii; goții, avarii, hunii, bulgarii, slavii și tătarii au străbătut rînd pe rînd meleagurile acestea. Pentru viitoarea colonizare a regiunii, sosirea ungurilor avea să aibă o semnificație de lungă durată. Eșuînd în încercarea lor de a-și continua înaintarea spre vest, ei s-au stabilit în Cîmpia Panonică
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
iulie la Poltava. După zdrobitoarea înfrîngere suferită, Carol și Mazeppa au fugit la Constantinopol, unde, printr-o serie de intrigi, au încercat să determine Poarta să pornească un război împotriva Rusiei. Eforturile lor erau sprijinite de Franța și de căpeteniile tătarilor din Crimeea, care se temeau de invadarea de către ruși a ținuturilor lor de la nord de Marea Neagră și a Crimeei. În 1710, Imperiul Otoman a declarat într-adevăr război Rusiei. În același an, Petru a pornit o campanie ambițioasă în Balcani
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
opuse în primul rînd celor ale ambițioasei și agresivei țarine. Veritabilă moștenitoare a lui Petru cel Mare, Ecaterina elaborase planuri pe scară largă pentru extinderea granițelor rusești spre sud, în vederea includerii coastei Mării Negre, și spre vest, în ținuturile poloneze. Interesele tătarilor din Crimeea, care erau vasali otomani, erau deci direct amenințate, ca și cele ale Poloniei; menținerea granițelor acesteia era dorită atît de Poartă, cît și de Franța. Amestecul Rusiei și Prusiei în treburile interne ale Poloniei a dus la formarea
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
o ligă a nobililor polonezi care a declanșat o revoltă împotriva controlului străin asupra țării lor. Urmărind un grup de rebeli, trupele rusești au trecut granița otomană și au dat foc unui oraș. În 1768, la îndemnul Franței și al tătarilor din Crimeea, Imperiul Otoman a declarat război Rusiei. Poarta s-a pomenit curînd confruntată cu o ofensivă inamică pe două fronturi. Rușii au trimis o flotă din Marea Baltică în estul Mediteranei cu scopul de a distruge forțele navale turcești și
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
secolului. Interesul Rusiei era în primul rînd și îndeosebi de natură militară și strategică. Provinciile erau situate pe ruta spre Constantinopol, fiind și poarta de intrare a armatelor otomane în ținuturile rîvnite de ruși, cum erau Polonia, Ucraina și teritoriul tătarilor din Crimeea. Pe măsură ce granițele Rusiei se apropiau de cele ale Moldovei, au apărut și alte probleme. Relațiile din agricultură erau la fel de proaste atît în Principate cît și în Rusia. Grupuri de țărani emigrau în ambele direcții ca să scape de extorcarea
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
impuse de soarta tragică a locuitorilor musulmani din fostele teritorii ale imperiului. Ocupația rusească din aceste ținuturi a creat o situație care a dus la emigrarea a sute de mii de musulmani. S-a apreciat că 1,4 milioane de tătari au plecat din Crimeea între 1854 și 1876. Politica rusească de recolonizare forțată dusă între 1863 și 1866 a avut drept rezultat imigrarea în Imperiul Otoman a circa 600000 de circazieni. Poarta nu era pregătită să facă față acestei mișcări
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
aproape (pag. 84). Și al doilea exemplu de mit fondator trecut în derizoriu: Memoria satului nu e legată de vreun eveniment epocal. Ar fi, desigur, o poveste de demult, care spune că acum 7-800 de ani pe-aici au trecut tătarii, pe săteni i-au găsit la biserică - era duminică și astfel se explică -, i-au măcelărit, au mai rămas doar câțiva moșnegi, boșorogi netransportabili, la slujbă. Nu se prea vorbește despre acel eveniment, pentru că i-ar pune pe cei de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]