6,687 matches
-
orice nivel, cu condiția păstrării unui echilibru între necesitatea dezvoltării și posibilitățile reale ale dezvoltării. De o importanță deosebită este, în acest sens, dezvoltarea locală, proces de acumulare a bogăției și creștere a nivelului de trai într-un spațiu de talie redusă (un oraș, o comună, o mică unitate fizico-geografică etc.). Un rol important revine astfel resurselor locale dar și inițiativei, spiritului antreprenorial. Se poate vorbi de o dezvoltare locală endogenă, atunci când inițiativele creatoare de progres economic sunt interne și o
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
cordul continuă să se mai contracte dezordonat o perioadă variabilă de timp (15 minute după observațiile noastre pe cai sacrificați în serviciul de ecarisajă. Cercetările activității cardiace se completează cu perceperea pulsului la nivelul arterei maxilare interne la animalele de talie mare și la nivelul arterei femurale și radiale la animalele mici. Încetarea respirației se determina prin așezarea unei oglinzi în fața narinelor sau a orificiului bucal și evaluarea apariției la animalele în viață, nu la cele moarte, a vaporilor. Imobilitatea și
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
pozitive ale morții. Răcirea cadavrului (algor mortisă definește omogenizarea temperaturii cadavrului cu temperatură mediului ambiant. La aprecierea ei trebuie să se țină seama însă de numeroși factori care îi pot influența atât momentul instalării cât și durată. Printre aceștia menționam: talia animalului, învelișul pilos, starea de întreținere, cauza morții, temperatura mediului ambiant etc. Cadavrele animalelor de talie mică și mijlocie încep să se răcească, iarna, după o oră de la instalarea morții și vară după 2 ore, în timp ce cadavrele animalelor de talie
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
aprecierea ei trebuie să se țină seama însă de numeroși factori care îi pot influența atât momentul instalării cât și durată. Printre aceștia menționam: talia animalului, învelișul pilos, starea de întreținere, cauza morții, temperatura mediului ambiant etc. Cadavrele animalelor de talie mică și mijlocie încep să se răcească, iarna, după o oră de la instalarea morții și vară după 2 ore, în timp ce cadavrele animalelor de talie mare încep să se răcească iarnă după 2-3 ore și vară după 4 ore. Răcirea este
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
talia animalului, învelișul pilos, starea de întreținere, cauza morții, temperatura mediului ambiant etc. Cadavrele animalelor de talie mică și mijlocie încep să se răcească, iarna, după o oră de la instalarea morții și vară după 2 ore, în timp ce cadavrele animalelor de talie mare încep să se răcească iarnă după 2-3 ore și vară după 4 ore. Răcirea este completă după 20-28 ore la animalele de talie mare, 10-14 ore la cele de talie mijlocie și 6-12 ore la cele de talie mică
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
iarna, după o oră de la instalarea morții și vară după 2 ore, în timp ce cadavrele animalelor de talie mare încep să se răcească iarnă după 2-3 ore și vară după 4 ore. Răcirea este completă după 20-28 ore la animalele de talie mare, 10-14 ore la cele de talie mijlocie și 6-12 ore la cele de talie mică. Răcirea cadavrelor se face în medie cu 0,7-1,0 grade Celsius pe oră. Cadavrele jupuite sau cu înveliș pilos foarte redus se răcesc
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
și vară după 2 ore, în timp ce cadavrele animalelor de talie mare încep să se răcească iarnă după 2-3 ore și vară după 4 ore. Răcirea este completă după 20-28 ore la animalele de talie mare, 10-14 ore la cele de talie mijlocie și 6-12 ore la cele de talie mică. Răcirea cadavrelor se face în medie cu 0,7-1,0 grade Celsius pe oră. Cadavrele jupuite sau cu înveliș pilos foarte redus se răcesc mai repede decât cele îmblănite; cele cu
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
de talie mare încep să se răcească iarnă după 2-3 ore și vară după 4 ore. Răcirea este completă după 20-28 ore la animalele de talie mare, 10-14 ore la cele de talie mijlocie și 6-12 ore la cele de talie mică. Răcirea cadavrelor se face în medie cu 0,7-1,0 grade Celsius pe oră. Cadavrele jupuite sau cu înveliș pilos foarte redus se răcesc mai repede decât cele îmblănite; cele cu stare de întreținere foarte proastă mai repede decât
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
puține molecule ICAM-1. În cursul inflamațiilor expresarea de ICAM-1 este foarte intensă. 2. ICAM-2 (CD102Ă este o glicoproteină transmembranară endoteliala, exprimată constitutiv, fără relație cu inflamația. IOAN PAUL56 3. VCAM-1 (vascular cell adhesion molecule-1 sau CD106Ă este o glicoproteină de talie mare, exprimată pe celulele endoteliale activate, dar și pe macrofage și celulele dendritice. Expresarea ei în inflamații este crescută. 4. MadCAM-1 (mucosal addresin cell adhesion molecule-1Ă este prezentă pe venulele cu endoteliu înalt din plăcile Peyer, lamina propria din glanda
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
indispensabile rolului lor de apărare a organismului (Fig. 2.8Ă. Au fost descrise la animale: granule azurofile sau primare, granule specifice sau secundare, granule terțiare sau cu gelatinază (Bochsler și Slauson, 2002Ă, granule majore la rumegătoare (Rainard, 1992Ă, granule de talie mare și dense, granule de densitate intermediară și granule mai puțin dense, la câine (Guelfi și Vilcot, 1993Ă (Tabel 2.5Ă. Fig. 2.8. Granulocitul neutrofil câine (După Cheville N., 1976Ă Tabel 2.5 Constituenții unor granule ale neutrofilelor (După
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
alterează fibrinoliza 3. Arylsulfataza B - inactivează leucotrienele LTB4, LTC4, LTD4 4. Histaminaza - inactivează histamina 5. Fosfolipaza D - inactivează PAF (factorul de activareplachetarăă Din granulele mari s-au mai izolat: fosfataze, proteaze, arylsultaza B, histaminază, fosfolipaze B și D. Granulele de talie redusă conțin proteină polimerizata a lui Charcot - Leyden, baza cristalelor caracteristice a granulelor (Bourdoiseau și Cadoré, 1993Ă Deși mai puțin fagocite decât granulocitele neutrofile, granulocitele eozinofile posedă totuși eotaxine, chemotoxine specifice, care au fost evidențiate în procesele alergice, parazitare, etc.
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
din mijloc este striat, iar partea superioară, inferioară și parțial cea stângă fiind decorate cu câte două brâuri în relief parțial striate), dintre care în cel superior este reprezentat un cerb cu capul întors înapoi, urmat de un animal de talie mică cu coada lungă (câine?), partea dreaptă a registrului central fiind împărțită în patru carouri de brâuri duble striate, cele din partea dreaptă având câte o steluță cu șapte respectiv opt colțuri, iar cele din partea stângă - cinci proeminențe circulare în relief
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
localizate intrahepatic, În 20% fiind loclizate la nivelul căilor biliare extrahepatice;complicații: compresiune, hemoragia intrachistică, ruptura chistului, infecția, degenerarea malignă. Diagnostic - frecvent asimptomatice când sunt de dimensiuni mici; - durerile abdominale, anorexia, icterul pot fi prezente În caz de chistadenom de talie mare; - testele hepatice sunt sunt frecvent normale, rar o creștere a fosfatazei alcaline, gamaalutamiltranspeptidazei și CA 19-9 pot fi evidențiate; - echografia arată formațiunea chistică de dimensiuni mari, izoechogenă, cu contur regulat, prezența de septuri și formațiuni papilare În interior;computer
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
capturilor. După ce populația adultă este epuizată, pescuitul se extinde asupra tineretului, ducând la scăderea numărului de indivizi ai acestor specii (de ex., sardelele din Oceanul Pacific, merlanul din Oceanul Atlantic, heringul din Marea Nordului și din Canalul Mânecii). Cetaceele și alte mamifere marine de talie mare cunosc o situație chiar mai dramatică. Un alt risc constă în exploatarea resurselor marine pe baza unor evaluări exagerate care se datoresc necunoașterii complexității rețelelor trofice; de ex., krill-ul - crustacee exploatate industrial (50 60 milioane de tone anual) este
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
cenozei de pești este dominată acum de speciile de cultură alopatrice scăpate din crescătorii, speciile reofile valoroase ca cega, viza sau mihalțul întâlnindu-se din ce în ce mai rar. Ihtiofauna râului Bahlui este alcătuită dintr-un număr redus de specii de pești de talie mică, datorită încărcării organice mari a apelor uzate evacuate după o epurare insuficientă. Fauna de pești a râului Jijia și a afluenților săi este relativ bogată, însumând 16 specii tolerante la oscilațiile factorilor de mediu, incluse taxonomic în 3 familii
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Esox lucius), Ictiobus cyprinellus, Ictiobus niger, Ictiobus bubalus, fufa (Leucaspius delineatus), văduvița (Leuciscus idus), mihalțul (Lota lota), moacă de brădiș (Proterorhinus marmoratus), pălămida de baltă (Pungitius platygaster), babușca (Rutilus rutilus), linul (Tinca tinca), bibanul (Perca fluviatilis). Mai întâlnim pești de talie mică ca: porcușorul (Gobio gobio), porcușorul de nisip Gobio (Romanogobio) kessleri, zvârluga (Cobitis taenia), batca (Blicca bjoerkna), carasul (Carassius auratus gibelio), bibanul soare (Lepomis gibbosus), boarța (Rhodeus sericeus amarus) și țiparul (Misgurnus fossilis). Dintre amfibieni sunt ocrotiți: broasca râioasă verde
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
mic (Phalacrocorax pygmeus). În vegetație (pe dunele de luncă) se găsesc multe specii de paseriforme: dumbrăveanca (Coracias garrulus), muscarul semigulerat (Ficedula semitorquata), pițigoi (Parus sp.), muscari (Muscicapa sp.), sfrâncioci (Lanius sp.), sturzi (Turdus sp.). Apariții rare sunt păsările răpitoare de talie mare: codalbul (Haliaeetus albicilla) și acvila țipătoare mare (Aquila clanga). Mai apar șoimi și răpitoare de noapte: bufnițe, cucuvele. Dintre mamifere, o prezență aparte o reprezintă vidra (Lutra lutra) care își găsește adăposturi în malul apei (cea mai mare populație
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
ăla verde dintre sensurile de mers ale:# maȘInilor↓ e un spațiu verde↑ (IVLRA: 31) A: <J i-o-ndoi doar un pic↓ tănțica> C: îhî B: da da C: păi da↓ da' mi-am luat și maieuțu ăla așa ((indică talia)) să port pantalonii cu maieuțu ăla așa# s-arăt ca [un tanc rusesc! (IVLRA: 128) B: laura nu-i AIA care avea tasu: firmă? A: nu:: AIA e alta↓ e una care stă pe acolo prin morarilor lângă:: la: o
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
sunt prezenți la toate exemplarele. Culoarea este lupie și cafenie În toate nuanțele, de la deschis până la Închis, uneori tigrată. Părul este des, aspru, lung și cu puf mai puțin bogat. Pentru Îmbunătățirea aspectelor fenotipice și genotipice, ce vizează printre altele: talia, cavitatea toracică, corectarea unor defecte de conformație, rezistența la viteză, agresivitatea, atașamentul etc., se impune să fie luate În continuare măsuri de ameliorare mai susținute, printre care: Îmbunătățirea condițiilor de creștere și Îngrijire În gospodăriile tuturor celor ce dețin câinele-lup
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
a balțului, ce nu este specifică rasei, motiv pentru care se Îndepărtează de la reproducție. La nivelul trunchiului, care este cea mai mare regiune a corpului, se apreciază: pieptul, toracele și abdomenul. Pieptul la câinele-lup trebuie să reprezinte aproximativ jumătate din talia la greabăn. S-a dovedit că un piept larg, adânc și musculos Îi conferă o bună capacitate respiratorie, viteză, rezistență, putere și un aspect mai impunător. Defecte: piept strâmt din cauze congenitale sau atrofierea masei musculare, ce Îi diminuează rezistența
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
de identificare cunoscute sunt semnalmentele, care presupun existența unor aspecte sau particularități vizibile, prin care pot fi deosebiți câinii Între ei. Acestea se referă la numele la care răspunde, sexul, rasa, ce se individualizează prin caracterele de rasă specifice fiecăreia, talia, greutatea, culoarea, semne particulare, marcaj etc. Plecând de la faptul că diferența dintre sexe - dimorfismul sexual - și diferențele de culoare la exemplarele tinere sunt mai șterse, este bine ca fiecare crescător să cunoască mijloacele uzuale de identificare. În continuare, descriem câteva
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
comandă din timpul dresajului. Pe această bază, proprietarul poate să Își găsească câinele pierdut sau furat, fiindcă el răspunde cu ușurință și prompt la auzul numelui cu care s-a deprins și pe care Îl asociază cu glasul stăpânului. 3. Talia și greutatea sunt considerate mijloace de identificare clasică și se regăsesc printre caracterele de rasă ale ciobănescului german. Ele variază În funcție de sex și vârstă. Talia la femelă variază Între 55-60 cm, iar la mascul Între 60-65 cm. Greutatea corporală variază
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
numelui cu care s-a deprins și pe care Îl asociază cu glasul stăpânului. 3. Talia și greutatea sunt considerate mijloace de identificare clasică și se regăsesc printre caracterele de rasă ale ciobănescului german. Ele variază În funcție de sex și vârstă. Talia la femelă variază Între 55-60 cm, iar la mascul Între 60-65 cm. Greutatea corporală variază Între 30-33 kg la femelă și 36-40 kg la mascul. 4. Marcarea este tot un mijloc de identificare a câinelui-lup, care constă În atașarea la
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
a dus după miros până Întrun ascunziș din locuința sa, unde l-a Înșfăcat de piept și În scurt timp infractorul și-a recunoscut fapta. Se pot da numeroase exemple când acești câini minunați au prins hoți și spărgători de talie, după urmele invizibile lăsate de aceștia la fața locului și a celor traseologice. Este de remarcat și faptul că au capacitatea de a merge pe urmă distanțe foarte mari (sute și chiar mii de kilometriă, pe terenuri accidentate și acoperite
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
Înregistrat, fiind primul câine ciobănesc german Înscris În evidențe. Acest câine nu numai că a făcut senzații prin valoarea sa excepțională dar, pentru noul său stăpân, a Însemnat simbolul unei noi rase În devenire. Stephanitz Îl caracteriza astfel: avea o talie mare pentru acea perioadă, cu o construcție puternică, linii frumoase și cap nobil, energic, vivace permanent, fața de atac. Era nespus de ascultător, fidel stăpânului, supus oamenilor inofensivi și avea o sete de viață infinită. Deși neantrenat cât a fost
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]