61,456 matches
-
Cristian Teodorescu Din cînd în cînd apare la noi în presa cîte o mărturisire pe, să-i zic, tema rușinii de a fi român. Nu mă voi opri aici asupra unei mărturisiri anume. Ceea ce mi se pare mai interesant e mecanismul care duce la un asemenea tip de rușine. Din cîte am observat, aceasta rușine vine de la o generalizare
Rusinea de ai tăi by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17855_a_19180]
-
de povestiri Genunchiul stîng sau genunchiul drept. În teatru debutează în 1996 cu volumul Isabella, dragostea mea publicat de Editură UNITEXT. Piesă care l-a adus în mijlocul oamenilor de teatru este Petru sau petele din soare, un text pe o temă istorică cu dimensiune filosofica, morală, cu probleme umane universale abordate cu anvergură, pe un ton dinamic, cu replică alertă. Aproape ca o excepție în teatrul nostru actual, excluzîndu-l, desigur, pe Matei Visniec, recordman-ul în materie de piese montate, Vlad
E o crimă să ai idei by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17847_a_19172]
-
dramaturg, mai vechi sau mai nou, un asemenea debut și o asemenea ascensiune sînt de invidiat. În 1997 îi apare la Editură Humanitas, din nou un lucru prețios pentru orice autor, volumul cu o singură piesă, Oedip la Delphi, o temă antică tratată ca pretext pentru un subiect de actualitate. În 1998, Editura ALL publică în Colecția de teatru GODOT, piesa Regele și cadavrul, o piesă în două acte după Somadeva, un fel de dramatizare după una dintre meditațiile lui Heinrich
E o crimă să ai idei by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17847_a_19172]
-
cuvinte (229), majoritatea culese din publicistica de la jumatatea secolului trecut, din scrierile lui Heliade Rădulescu, Hașdeu, Filimon, Ghica ș.a. Unele par azi simple ciudățenii, complet ieșite din circulație: afirmativamente, catagoricamente, diplomaticamente, neproductivamente, preliminariamente etc. Deoarece sufixul apare atașat doar unor teme neologice, nu se poate face de obicei distincția clară între împrumut și creație internă a limbii; oricum, domină împrumutul. Și Dicționarul invers (1957) a înregistrat destul de multe adverbe în -mente: dialecticamente, necesariamente, eminamente, pertinamente, sinceramente, imperiosamente, directamente, succesivamente, exclusivamente, productivamente
Realmente, fatalmente by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17846_a_19171]
-
nouăzecistul, Gheorghe Izbăsescu spune de trei ori mai multe nume decît i s-au cerut: Gellu Naum, Nichita Stănescu, Marin Sorescu. Poate că la ancheta anunțată pentru numărul următor al revistei bilunare a Editurii Vinea se va răspunde mai degajat. Tema ei da de gîndit: Credeți în prietenia literară? Cine este cel mai bun prieten al dv.?" Chiar, cine? Nu cumva cîinele? Fotbal, coaliție, diverse prăpastii Dacă n-ar exista, declarația premierului Radu Vasile ar părea o glumă proastă făcută de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17854_a_19179]
-
a naturii, îi ghidează pe eroi către un happy-end far^ de care nu se poate. Tot o comedie, Ed. TV, cu Mathew McCnoughy, Woody Harrelson, ne explică forță mass-media (în caz că nu ne-am lămurit pînă acum). O variantă amuzantă pe tema din Truman Show, filmul este construit pe antagonismul dintre publicul "inocent" și mai marii unui post de televiziune a caror goana după creșterea audienței nu are limite, într-o lume în care nimic nu mai are limite. De vreme ce ne aflăm
Avanpremiera pentru toti by Miruna Barbu () [Corola-journal/Journalistic/17897_a_19222]
-
și George Cosmin Bănica (vocație violonistica certă) o frumoasă vioară lucrata la Reghin. Evident, sunt laureații Premiului I la categoria vârstei lor. Notele acestea nu au cum să ocolească această relatare, cumva opaca pentru cititori; am reprodus numai câteva din temele obligatorii a fi fost sesizate. Remarci critice nu sunt acum a fi proiectate asupra impactului pe care aceste selecții le-au avut asupra auditorului din sala de concurs sau de la Gala laureaților. Cred că nu sunt lipsite de însemnătate sau
Etape si zări by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/17879_a_19204]
-
măsură dependenți pe cititori de farmecul scrisului sau. Deși... nu mai este vorba de exact același farmec. În volumul anterior, și în special în primă nuvelă din cuprinsul lui, elementul de atracție îl constituie recitalul de ironie al naratorului pe tema snobismului intelectualului new-yorkez, care nu face un pas fără să consulte un psihiatru. Este o ironie-spectacol de foarte bună calitate, bazată pe paradoxuri și exerciții de reducere la absurd la fel de captivante că un numar de jonglerie. În românul Traversând Washington
UN EXEGET AL FANTASMELOR by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17872_a_19197]
-
o carte nu știu cît de necesară în care formulez îndoieli, fac constatări, îmi asum principii, nu evit mărturisirea biografica, bat cîmpii uneori. Propun acest dialog." Primele două secțiuni ale cărții adună articole din 1994, 1996, 1998 și chiar 1999. Temele sînt dintre cele mai diverse, iar caracterul, nu de puține ori urgent al avertismentelor, își păstrează actualitatea în dinamică lentă a culturii noastre: criza criticii, posibilă resurecție a anticulturii ceaușiste, pericolele realismului prost-înteles, canonul, absența unei noi direcții în cultura
Pe scările lui Gheorghe Crăciun by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17890_a_19215]
-
scriitori ai generației ^80: "Tare mi-e teamă că îi așteaptă o bătrînețe sterilă, de factură didactica în nu puține cazuri, sfîșiata între vechile iluzii și noul dezgust." Se înțelege că generația ^80, căreia îi aparține și autorul, e o temă centrală. Convins că "cea mai gravă vină dintre toate ar fi aceea de a arunca pisică moartă în curtea altuia", Gheorghe Crăciun mizează pe luciditate și uneori pe sarcasm: "De-a dreptul paradoxal - adevărată ironie a sorții - e faptul că
Pe scările lui Gheorghe Crăciun by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17890_a_19215]
-
învătămînt abia pe cale de dezmorțire și obligația unor lecturi și cursuri de rutină, de coloratura academică." Partea a treia conține un savuros schimb de scrisori din 1991 între Mircea Nedelciu și autor, publicat atunci în revistă Contrapunct. Epistolarul are ca temă, propunerea lui Mircea Nedelciu, spiritul transilvan și raportarea lui atît la Europa Centrală cît și la balcanism. Replicile conțin deopotrivă analiza de locuri comune și bancuri comentate, dar și eseistica de înalt nivel, pe fundalul entuziasmului "lumii (încă) noi", înregistrat
Pe scările lui Gheorghe Crăciun by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17890_a_19215]
-
de "secretar luichenz" (apar mai peste tot la Ioan Lăcusta aceste "evoluții metonimice de la numele proprii de produs (marca, firma) la un nume propriu", cum le numește Rodica Zafiu) sau al unui cal împăiat. În fine, cea de a treia tema (melodica) care intră în compoziția cărții lui Ioan Lăcusta o constituie notațiile de jurnal din cele două cicluri întitulate De la țară. Fragmentele devin solilocvii grave asupra condiției țăranului român, satului mutilat de politică pustiitoare a celor 50 de ani de
Contrapunct by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/17908_a_19233]
-
stagnare, a început să se înfiripe din nou continuînd, în linii mari, cam același model că înainte: puțin folclor, puțină istorie românească, un pic de creație contemporană, câte o lucrare pedagogica, ceva publicistica sau eseistica etc. Rămân și acum descoperite teme ale scrisului despre muzica ce pretind fie o anumita predispoziție, ca de exemplu inițierea copiilor și tinerilor în forme moderne, decontractate, potrivite mentalității lor actuale) fie impun o abordare interdisciplinara, studiile sistematice de estetică sau contribuțiile originale în cercetarea muzicii
Ceea ce nu este evident by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17898_a_19223]
-
le va urmări de-a lungul unor opere foarte diverse, relevând constantă artei combinatorii aplicate sunetelor (melograme, jocuri numerice, citatele muzicale, efectele descriptive, ironia romantică etc.). De la Josquin des Prez și universul sau numerologic de sorginte mistica până la recompunerea unor teme clasice la Tiberiu Olah sau la folosirea citatului în Simfonia lui Berio, Valentina Sandu-Dediu urmărește cu acribie și cu fine observații totodată, prezența elementelor manieriste și sensurile lor simbolice. Selecția operelor prin care își demonstrează teza include artă truverilor, creații
Ceea ce nu este evident by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17898_a_19223]
-
Despina Petecel Theodoru O întâmplare fericită a făcut ca, în primăvara anului 1999, să mă aflu la Paris pentru o săptămână, în vederea realizării câtorva dialoguri pe teme muzicale și interdisciplinare destinate ciclului radiofonic Oglinzi (inițiativă datorată Direcției Canalului România Muzical, căreia-i mulțumesc și pe această cale). În acea săptămână memorabilă pentru mine i-am cunoscut pe istoricul și esteticianul Alain Besançon, pe filosoful Alain Cophignon, pe
Henri Cartier-Bresson - "Pentru mine intuiția e capitală" by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/17167_a_18492]
-
Muzică. Se află la a 3-a ediție. Dispune de un număr de nu mai puțin de 33 de sponsori. Se realizează sub patronajul municipalității orașului și se adresează vârstelor dintre cele mai diferite. Inclusiv copiilor. Marcată de conceptul globalizării, tema actualului festival își propune prezentarea unei imagini largi privind peisajul muzical mondial. Temerară întreprindere! Participă colective orchestrale de renume de pe continentul nord-american, din Europa; de asemenea, pe afișe poți zări nume celebre precum Daniel Barenboim, Seiji Ozawa, Abbado, Semion Bychkov
Orchestra Radio la Köln by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17183_a_18508]
-
de împlinire și regăsire umană. Fata care apare în dulapul de haine este, evident, o întruchipare a Șeherezadei. Numai că, spre deosebire de mitul fondator al povestirii, nu ea e cea care înfruntă pericolul morții, ci ascultătorul ei. Moartea și fantezia sînt temele constante în secole la rîndul de literatură. Dar legătura dintre ele este poate Tema nuvelisticii lui Thomas Mann. Thomas Mann - Povestiri (I și II), traducere de Ion Roman, prefață de Ion Ianoși, postfață, note și comentarii de Thomas Kleininger, Editura
Calmul valorilor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17185_a_18510]
-
o întruchipare a Șeherezadei. Numai că, spre deosebire de mitul fondator al povestirii, nu ea e cea care înfruntă pericolul morții, ci ascultătorul ei. Moartea și fantezia sînt temele constante în secole la rîndul de literatură. Dar legătura dintre ele este poate Tema nuvelisticii lui Thomas Mann. Thomas Mann - Povestiri (I și II), traducere de Ion Roman, prefață de Ion Ianoși, postfață, note și comentarii de Thomas Kleininger, Editura Univers, București 2000, 422 +350 pagini, preț nemenționat.
Calmul valorilor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17185_a_18510]
-
sau sintagme. O întreagă propoziție, interpretată ca un concept unic, poate fi precedată de lui, ca în titlul volumului lui Noica, Schiță pentru istoria lui Cum e cu putință ceva nou (1940); construcția reapare în mai multe puncte ale textului: "tema lui cum e cu putință ceva nou"; "istoria lui cum e cu putință ceva nou" (Introducere; sublinierile îmi aparțin). S-a arătat că în folosirea proclitică a articolului se manifestă tendința analitică, de reducere a flexiunii, cunoscută din evoluția limbilor
"...lu' matale" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17180_a_18505]
-
pedanterie și pricepere într-o suită de capitole ce privesc, fiecare în parte, câte un aspect definitoriu al operei scriitorului. Dl. Liviu Grăsoiu a dat pentru fiecare capitol drept titlu câte un vers din "Balada chiriașului grăbit", vers ce sintetizează tema capitolului respectiv. În "Argumentul" ce deschide volumul, autorul își exprimă clar punctul de vedere asupra celor ce urmează: Îmi voi permite să încerc pe cât posibil a-mi exprima numai punctul meu de vedere, cu încrederea mărturisită în posibilitatea aflării unor
"Cazul" Topârceanu by Ioana Diaconescu () [Corola-journal/Journalistic/17210_a_18535]
-
autorului cărții. Nestatornicia este, din punctul domniei-sale de vedere, defectul esențial al operei lui G. Topârceanu, defect care l-a făcut să nu-și exploateze până la final talentul și inteligența artistică. De aceea îl numește "chiriașul grăbit al literaturii noastre". Tema de bază este aici cea din "Balada chiriașului grăbit" pe care autorul o consideră, "emblematică pentru opera și personalitatea autorului, ea descifrând, luminând tainele - atâtea câte sunt - ale liricii sale". Cartea analizează scrierile lui G. Topârceanu aflate nu numai în
"Cazul" Topârceanu by Ioana Diaconescu () [Corola-journal/Journalistic/17210_a_18535]
-
este parte într-un proces" (DEX) nu mai ajută prea mult la înțelegerea textului; deși desigur că se poate reface o legătură analogică chiar pornind de la ea: de la a fi implicat într-un proces, se poate reajunge la "a fi tema de discuție, obiectul despre care se vorbește".
Respectivul, împricinatul ... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17197_a_18522]
-
libertatea va muri odată cu idealurile noastre. I.C.: Am dedus idealismul dvs. și risipirea tuturor năzuințelor din romanul Hotarul de nisip din care în ultimii ani ați publicat câteva capitole. Ce v-ați propus să relevați în această carte? Care este tema acestui roman? P.Ch.: Romanul Hotarul de nisip l-am scris în împrejurări puțin favorabile, în anii 1952-54. Dar nu numai problemele de structură și de stil m-au îndemnat să întrerup publicarea lui în "Jurnalul literar", - unde au apărut primele
Pavel Chihaia - Dacă aș fi ascultat de comuniști, nu mai eram eu, eram un altul" by Ileana Corbea () [Corola-journal/Journalistic/17164_a_18489]
-
evreității. Tocmai de aceea este șocant, la Roth, felul în care ea e pusă sub semnul întrebării, într-o manieră care prin pregnanță și totodată subtilitatea ei mi l-a inspirat insistent pe Malamud, cu al său Fidelman ori cîrpaci. Tema centrală a romanului Iov este înstrăinarea, contemplată de autor sub diversele sale înfățișări: depărtarea de casă, sau cel puțin de un loc familiar, nebunia, însingurarea în sine. Personajele lui Roth nu comunică, nimic nu-i ține laolaltă decît acoperișul sărman
Religia suferinței by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17202_a_18527]
-
a fost Antena 1. Și cum se întîmplă îndeobște în România, dacă ceva se discută, atunci trebuie discutat în continuare, așa că subiectul s-a tot discutat. Dar tot în talk-show-uri. Acolo, alte televiziuni, firește, au adus alți invitați, pe o temă dată. Invitați care au exprimat puncte de vedere, unele, neconvenabile PDSR-ului și d-lui Iliescu. Nu văd de ce comentatori care au puncte de vedere cu care dl Iliescu și partidul său nu sînt de acord trebuie să fie considerați
Cînd firul e calul, dar calul nu e firul by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17222_a_18547]