3,525 matches
-
sale piramidale: „Căci pînă la urmă, calul (apropo de cîntecul lui Mircea Vintilă, „Desșeuatule”) e cel mai important om din univers”! Emul al lui Țopescu în dragostea față de cabaline, poetul e bombastic și în acest domeniu. Spuse de altcineva - fără temperament, alb - astfel de „cogitațiuni” ar părea caraghioase și ar stîrni rîsul. Tunate de el, impresionează! *Din nou impresii contradictorii despre Eugen Barbu, pe care l-am văzut la televizor în această după-amiază (9 aprilie ’83). Puterea sa e construită pe
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
stradă) cu profesorul Ciopraga, care i-ar fi „jignit pe toți din catedră”, la plecare. Situațiile sînt complet diferite - i-am spus -, la fel ca și naturile celor cu care ne confruntăm. Să nu comparăm catifeaua cu tovalul. Dat fiind temperamentul său funciarmente vulgar, G. este opusul lui Ciopraga, un „domn fin” în cvasitotalitatea situațiilor. „Jignirea” acestuia va fi constat, presupun, în formularea vreunei decepții sau într-o apreciere mai rezervată, nu în obstrucții, în „mizerii”, în note observatorii. Finalmente, discuția
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
altfel, chiar și anamneza pe care mi-o fac aci are, în ciuda aspectelor dezagreabile (cine nu le-a avut?) pe care le relev, un sens pozitiv, tinde la afirmarea unei etici ce s-a clădit pe experiențe contradictorii, pe lupta temperamentului cu intelectul, a instinctului cu cenzura religioasă, a deprinderilor simple cu sofisticările civilizației. Pentru a fi cinstit cu mine însumi, mă arăt cum sînt: „și în picioare și culcat, și pe față și pe dos, și la dreapta și la
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
fi stat cu mîinile în sîn, n-ar fi realizat ceea ce a realizat. Gil l-a ascultat pînă la capăt, apoi a punctat: „Nu uitați, Maestre, că fîlfîirile fac curent, iar curentul vă poate trage... deoparte!” Lecturile nu schimbă nici temperamentul, nici caracterul. Îmbunătățesc pe cei buni; strică și mai rău pe cei răi. Încă o noțiune uitată: obrazul. „Pentru el (Iorga) «obrazul» era un concept adînc și plin de emoție, însemnînd o sinteză de datorie, largheță, pudoare, însemnînd un fapt
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
400 - ar fi exemplificat umanistul din fruntea județului -, chiar dacă are șapte copii, sau numai două luni pînă la pensie, nu trebuie iertat, ci dat afară din serviciu”. De la asemenea „comandamente” începe nevroza generală. Personal, suport dictatura principiilor, nu suport dictatura temperamentelor. Afirmația cea mai aiuritoare a primului secretar a fost aceea că, atît în operele literare, cît și în articolele de ziar, „negativul” (cine i-o fi sugerat acest procent?) nu trebuie să depășească 10 la sută. „Ai văzut ce siguranță
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Pentru intenția Dvs., care mă onorează mai mult decât merit, cât și pentru osteneala care vă dați În numele orașului nostru, eu vă mulțumesc din tot sufletul. În ceea ce v-ați ales ca activitate, găsesc o preocupare aleasă, așa după cum este temperamentul și educația. Noi toți, cei care profităm de această distinsă activitate, rămânem În admirația Dvs. și nu putem decât să vă dorim multă sănătate, viață lungă, plină de mulțumiri, Împreună cu soția Dvs. și familia. Fiul Dvs. prezintă o moștenire frumoasă
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
care știu să prețuiască strădania altora”. Strădania mea, mărturisesc pe cuvânt, n-am făcut-o cu intenția de a fi apreciată și nici răsplătită. Am făcut-o din pur entuziasm tineresc și din drag pentru cariera, care s-a potrivit cu temperamentul meu și din drag pentru locurile frumoase și amintitoare de oameni aleși, căci Folticenii cu un trecut prețios. Acest trecut m-a și determinat să-mi aleg aici Începutul carierei mele dăscălești. Iubite domnule Dimitriu, Îți rămân Îndatorat (matale și
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
ceea ce, până la urmă, este același lucru. Cu toate acestea, cred, este cazul să se facă și unele observații mai de amănunt. Îmi asum, cu sinceră modestie, acest rol. Desigur, instabilitatea unor funcții, mai precis, a deținătorilor lor, se explică prin temperamentul celui care hotărăște ce și cine să dețină un post sau altul. Temperament, am spus, dar gândindu-mă că de multe ori, poate de cele mai multe ori, temperamentul lui Ceaușescu este doar pârghia care îndeplinește acțiunea, modificările fiindu-i sugerate în
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
se facă și unele observații mai de amănunt. Îmi asum, cu sinceră modestie, acest rol. Desigur, instabilitatea unor funcții, mai precis, a deținătorilor lor, se explică prin temperamentul celui care hotărăște ce și cine să dețină un post sau altul. Temperament, am spus, dar gândindu-mă că de multe ori, poate de cele mai multe ori, temperamentul lui Ceaușescu este doar pârghia care îndeplinește acțiunea, modificările fiindu-i sugerate în așa fel încât el să aibă impresia că-i aparțin. Cea mai interesantă
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
rol. Desigur, instabilitatea unor funcții, mai precis, a deținătorilor lor, se explică prin temperamentul celui care hotărăște ce și cine să dețină un post sau altul. Temperament, am spus, dar gândindu-mă că de multe ori, poate de cele mai multe ori, temperamentul lui Ceaușescu este doar pârghia care îndeplinește acțiunea, modificările fiindu-i sugerate în așa fel încât el să aibă impresia că-i aparțin. Cea mai interesantă și probantă schimbare în sensul afirmat este readucerea lui Manea Mănescu pe prima scenă
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
dar nu este deloc exclus ca tocmai acestea să-i fi potențat, de fapt, acum, elanul. M-aș fi bucurat, firește, să-i ofer prilejuri deopotrivă de contrariere și Îndreptățire și să confruntăm din nou reperele diferite, dar complementare ale temperamentelor noastre, să-i justific propriile mele argumente de admirație pentru spiritul american care mi-a agresat benefic, În deceniul exilului de după exilul de acasă, atâtea dintre prejudecăți și reflexe. I-aș fi putut intermedia acum și vreo Întâlnire, demult visată
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
este istorie, cum se spune, și chiar una fericită. Cu Virgil Duda am debutat cam În aceeași vreme, cărțile noastre s-au succedat În România, În ritm oarecum asemănător, ca și alte evenimente majore ale biografiilor noastre. Diferențele firești de temperament sau opinie nu ne-au separat, nici distanța la care livrăm fiecare, de peste un deceniu, În locuri atât de diferite, impozitul pe supraviețuire. Nu este puțin, vreau să cred, nici În cazul său, cum nu este nici În al meu
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
nodul gordian al contradicțiilor nu o dată derutante, când nu și scandaloase, ale spiritului. Stima se legitimează prin scrupulozitate, admirația prin scrutarea critică a „accentelor” acestor personalități accentuate. Stăruință monahală a lecturii, iconoclastă independență interpretativă. Complementaritate echilibrantă, am zice, a unui temperament liric hrănit de fisuri și fervoare, de luciditate și langoare, senzualitate și Înstrăinare. Se confirmă, astfel, În alt registru, vocația participativității, veghea analitică, intensitatea cerebrală. Exigenta solidarizare intelectuală cu figuri emblematice ale spiritului național prilejuiește, deloc surprinzător, incursiunea În clivajele
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
de Înțelept conciliator al unor conflicte sau neînțelegeri Între prieteni și nu numai. Misiunea i se potrivea, datorită unei delicate diplomații de pacificare cu care opera Între cele două fronturi, dar și În interiorul fiecăruia, ținând cont de inerentele deosebiri de temperament și interese, de vanitățile, frustrările, preconcepțiile fiecăruia. I-am admirat, de asemeni, nu doar implicarea În dramele unor prieteni risipiți prin lume, ci mai ales cumpănirea, echilibrul dintre afecțiune și detașare. Rămânea el Însuși, oricât consum afectiv presupunea Împrejurarea. Un
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
români care să-și fi Însușit În ultimul deceniu atât de intim lecția „societății deschise”, fără să se Înstrăineze, totuși, de „matca” originară. Atât de firesc asimilată această abordare fair a contradicțiilor vieții, pentru că atât de adecvată, de fapt, propriului temperament și caracter, propriilor criterii de comportament. În „haosul” democratic al ciocnirilor diversității există, de veghe, un imuabil criteriu moral care este, până la urmă, și al inteligenței, nu doar al onestității. Fidelitatea față de prieteni nu este neapărat anulată de fidelitatea față de
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
fă ceva... ești un intelectual, spune oamenilor ce se Întâmplă În Europa, exprimă-ți opinia, fă ceva” mărește Încă mai mult distanța Între ceea ce „ar fi vrut” și ceea ce „este În stare” să facă omul izolat prin vârstă, doliu și temperament, de ambianța socială. Istoria alienării și regenerării lui Pereira pare istoria relației sale cu adevărul. Pereira trăiește În trecutul cu care a stabilit un cod cotidian protector. Ritualurile sale gastronomice intră și ele În subterfugiile de a evada din rigorile
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Pisica lui Michael" Una dintre acele duminici după-amiaza, făcută „să-ți amintești emoții”, cum spune Poetul. Ne aflam În ospitaliera locuință a doamnei Melsene Timsit, la Paris, și În prezența Evei Koralnik, prietena comună. Cordialitatea expansivă a oaspetelui german cu temperament latin ne fermecase instantaneu. După-amiaza se supunea seducătoarei locvacități a vorbitorului, confortabil instalat pe canapea, cu gulerul cămășii desfăcut și mânecile neglijent suflecate, cum aveam să-l revăd În anii următori, nu o dată, la München, Frankfurt sau New York. Glumea cu
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
fiecare din minutele care trec”. ( Nikos Kazantzakis) ,, Rostul omului creat nu e să aibă în mijlocul lumii senzații mute, emoții informe, ci să dea nume lucrurilor, adică să regăsească, în ele, stratul Cuvântului”. ( Andrei Pleșu ) ,, Arta înseamnă natura văzută prin prisma temperamentului”. ( Émile Zola) ,,Miraculosul nu este nimic altceva decât cotidianul atins de mâna geniului.” (Boris Pasternak) ,, Suferința este o revelație: înțelegi lucruri pe care nu leai înțeles până atunci niciodată”. ( Oscar Wilde ) ,, Nimeni nu poate fi urât când se roagă lui
ASCULTÂND TĂCERI… by IONEL SPÂNU, DOINIŢA SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Science/286_a_571]
-
fiecare din minutele care trec”. ( Nikos Kazantzakis) ,, Rostul omului creat nu e să aibă în mijlocul lumii senzații mute, emoții informe, ci să dea nume lucrurilor, adică să regăsească, în ele, stratul Cuvântului”. ( Andrei Pleșu ) ,, Arta înseamnă natura văzută prin prisma temperamentului”. ( Émile Zola) ,,Miraculosul nu este nimic altceva decât cotidianul atins de mâna geniului.” (Boris Pasternak) ,, Suferința este o revelație: înțelegi lucruri pe care nu leai înțeles până atunci niciodată”. ( Oscar Wilde ) ,, Nimeni nu poate fi urât când se roagă lui
ASCULTÂND TĂCERI… by IONEL SPÂNU, DOINIŢA SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Science/286_a_570]
-
Dascălu, „Dialectica limbajului poetic”, CLG, 1987, 2; Ruja, Parte, I, 197-202; Cornel Ungureanu, Mic tratat despre implozia poetică, „Timișoara”, 1995, 155; Șerban Foarță, Crișu Dascălu-55, O, 1996, 6; Adriana Iliescu, „Havuze de nisip”, PSS, 1996, 6-7; Adrian Dinu Rachieru, Un temperament livresc: Crișu Dascălu, CL, 1997, 3; Livius Bercea, Crișu Dascălu sau Spațiul dintre lingvistic și poetic, „Paralela 45”, 2001, 3425; Viorica Bălteanu, Crișu Dascălu - 60, „Rostirea românească”, 2001, 10-12; Livius Bercea, Crișu Dascălu. Bucuria comunicării prin cuvântul poetic, „Rostirea românească
DASCALU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286694_a_288023]
-
argument, judecată, e drept, severă, dar articulată erudit, solemn, elegant - nu era prezent aici. În pofida unui comentariu contradictoriu, rigidizat în bună măsură de dogma clasicistă, studiul Mihail Eminescu (1903) are câteva repere interesante: explicarea creației lui Eminescu prin predispoziții ereditare, temperament, educație și înrâuriri succesive, din cultura română și din cea germană. Criticul recunoaște că prin Eminescu poezia a primit „o viață mai intensivă și mai variată”, că limba română s-a îmbogățit, poetului fiindu-i relevată importanța. Nu lipsită de
DEMETRIESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286727_a_288056]
-
gândind că țara va fi întregită prin eliberarea Transilvaniei. Semnarea unei păci separate cu Germania i se pare umilitoare și îl determină să-și ceară demisia din guvern. Moare însingurat la Iași, unde venise târziu, printre ultimii refugiați din București. Temperament ardent, excesiv, cu manifestări spectaculare, în care se vede voluptatea jocului de efect și surpriză, D. este o personalitate barocă, risipindu-se exuberant și contrazicându-se cu degajare, de vreme ce de fiecare dată crede în adevărul lui. În pofida belicoaselor lui afirmații
DELAVRANCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286716_a_288045]
-
alte romane, publicate în anii ’80: Ursa mică (1985), Tare ca piatra (1987), Ursa mare (1988), Presimțirile (1989). Tendința de a imagina biografii exemplare este marcată prin punerea lor în contrast, sub aspectul vârstelor (implicând clasicul conflict între generații), al temperamentului sau al dimensiunii morale. Volumul de povestiri și nuvele Mărgele roșii (1984; Premiul pentru proză al Asociației Scriitorilor din Brașov) produce o breșă în orientarea prozei lui D. Autorul se arată preocupat de profilul artistic al textului, în care dobândesc
DRAGAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286845_a_288174]
-
piese mai vechi, difuzate între timp radiofonic. Adunând în placheta Acvariul cu rechini (1992) fantezii și mirări genuine, ironice și autoironice, poetul G. își dramatizează cu vădită plăcere rimele alerte, așa cum în piesele sale frenezia logoreică a personajelor îi trădează temperamentul de poet care, cu ușurință și luciditate ludică, gesticulează retoric în mijlocul jocului de cuvinte. Mici evenimente ale cotidianului, dar și întâmplări onirice, impresii de călătorie (geografie sentimentală), reverii și melancolii autoironice, vag moralizatoare - sunt câteva din temele acestei lirici. Cu
GRIGORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287356_a_288685]
-
cei vechi (parțial cenzurate de G. Ibrăileanu), literatura lui H. a stârnit discuții; unii l-au considerat clasicizant sau „homerizant” (E. Lovinescu, Vladimir Streinu), ba chiar „clasicist baroc” (Șerban Cioculescu). Alții au remarcat exuberanța, frenezia acestei proze, expresie a unui temperament vitalist (G. Călinescu). „Opera lui Hogaș, afirma E. Lovinescu, nu e nici contemporană și nici măcar specific națională, ci plutește peste rasă și peste timp... Ea datează de cel puțin trei mii de ani, din epoca poemelor homerice și, prin violența
HOGAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287441_a_288770]