4,773 matches
-
studii evidențiind influența relației cadru didactic - cursant sau rolul diferitelor metode pentru facilitarea transformărilor individuale). Accentul pus de Mezirow pe punctul de vedere al cursantului și pe necesitatea de a adapta metodele și conținutul la nevoile acestuia îl plasează între teoreticienii constructiviști, alături de Brookfield și Habermas, fiecare având ca termeni-cheie ai teoriilor lor învățarea transformatoare, rolul contextului, gândirea critică etc. Teoria constructivistă descrie învățarea văzută ca un lanț de construcții (dezvoltare de cunoștințe relevante pentru acțiunile întreprinse), reconstrucții (achiziție și integrare
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
analizată și descrisă pe baza unei/unor teorii, iar teoretizarea este o generalizare a unor experiențe practice 1. Dar aceasta presupune ca practicienii să devină conștienți de locul și importanța teoriei, să aibă abilitatea de a-și teoretiza munca, iar teoreticienii trebuie să ia ca punct de pornire în teoretizare și în cercetare pentru validarea formală, situațiile și problemele actuale din practică. Introducem, astfel, rolul celui de-al treilea element, cercetarea. Aceasta clarifică, prin investigare sistematică, relația dintre teorie și practică
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
ministere. S-au elaborat o serie de acte legislative, multe dintre ele incoerente, datorită unei confuzii conceptuale. Lipsa unei fundamentări științifice în domeniu și a unui suport teoretic coerent determină toate aceste desincronizări în plan practic. Totuși, este îmbucurător interesul teoreticienilor și practicienilor pentru a acoperi aceste lacune, grăitoare fiind succesele de care se bucură manifestările naționale de profil (prima și a doua conferință națională de educație a adulților, care au avut loc la Timișoara în 2001 și 2006, organizate de
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
Autoarele I. EVALUAREA - PARTE INTEGRANT) A PROCESULUI DE ÎNV)Ț)MÂNT 1.1. Locul și rolul evaluării în procesul instructiv - educativ Problematica evaluării școlare s-a aflat în atenția cercetătorilor din domeniul științelor educației încă de la începutul acestui secol. Toți teoreticienii au căutat să dea o semnificație termenului de evaluare, în funcție de cadrul conceptual dezvoltat până în acel moment în jurul acestui act. Astfel, Serard Scallon distinge trei planuri de semnificație epistemică pentru verbul a evalua: * a concepe o procedură de evaluare; * a face
Autoevaluarea : o treaptă spre progres by Adriana Apostol, Vergina Șerban () [Corola-publishinghouse/Science/295_a_1372]
-
care se pornește în activitatea de învățare, prin evaluarea continuă (formativă) se realizează feed-back-ul necesar asigurării progresului școlar, iar prin evaluarea sumativă se constată gradul de dezvoltare a capacităților pentru a căror realizare s-a acționat în perioada evaluării formative. Teoreticieni ai evaluării au realizat frecvente comparații între evaluarea formativă și evaluarea sumativă, surprinzând aspectele esențiale ale acestor forme de evaluare: Noile orientări în direcția evaluării sunt centrate pe accentuarea caracterului formativ al evaluării, fapt realizabil și prin creșterea varietății de
Autoevaluarea : o treaptă spre progres by Adriana Apostol, Vergina Șerban () [Corola-publishinghouse/Science/295_a_1372]
-
pe sexul nostru - a se citi genul - nu putem fi prea siguri, dat fiind că nici acesta nu e, la urma urmei, decât o construcție culturală. Am mai putea adăuga, Împreună cu Paul Veyne, cu Hayden White și cu toți ceilalți teoreticieni ai istoriei de astăzi, că nici istoria nu este de fapt chiar o știință, ci mai mult un fel de poveste, un tip de discurs - lucru pe care cred că prelegerea mea l-a ilustrat cu prisosință. Și-atunci stau
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
că respectiva formă de organizare politică este privită În România ca un lucru de rușine. În aceste condiții, despre autonomie (mai puțin despre federalizare) nu se vorbește Într-un sens favorabil decât În publicațiile minorității maghiare, precum și În studiile unor teoreticieni care nu reușesc să-și impună mesajul la nivelul opiniei publice sau măcar al elitei politice. De altfel, Însăși Constituția României subliniază nu numai caracterul național al țării, ci și pe cel unitar, formulă de natură să excludă orice ipoteză
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
cere indivizilor să Își sacrifice chiar viața pentru apărarea intereselor naționale și a făcut acest lucru cu o eficiență maximă În ultimele două sute de ani, legitimând conflicte militare care au povocat milioane de morți. Benedict Anderson - probabil cel mai popular teoretician al fenomenului, În ultimele două decenii - subliniază și el, cu insistență, relația strânsă dintre naționalism și sacrificiul personal. „Comunitatea imaginată”, intrinsec limitată și suverană, care este națiunea, afirmă Anderson, dă posibilitatea, În ultimele două secole, nu atât ca multe milioane
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
proiectate de-a lungul timpului asupra realității investigate. Doar ele sunt În măsură să Însuflețească această „realitate” și să o transforme În Istorie, adică În acea „povestire a unor fapte adevărate”, din definiția dată cândva respectivei arte de către marii ei teoreticieni, Aristotel sau Voltaire. Argumentația de mai sus justifică, sper, necesitatea unei istorii a imaginilor mentale și a reprezentărilor ideologice cărora le-a dat naștere zbuciumata istorie comună a românilor și a maghiarilor din Transilvania. Din această perspectivă, Transilvania poate fi
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
sa amoroasă cu cardinalul Dezio Azzolino. Moare, la vârsta de 63 de ani, și este una dintre puținele femei din lume înmormântate în catedrala Sfântul Petru. Comportamentul masculin, considerat anormal pentru cele timpuri, a condus la mai multe dispute între teoreticieni, referitoare la sexualitatea sa. Sa presupus chiar că ar fi fost un hermafrodit, prin confuzia creată la naștere. În cartea Queen Christina, Georgina Masson abordează pe larg acest subiect oferind o serie de mai multe descrieri realizate de persoane care
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
Pe lângă adversitatea față de hughenoți, Mazarin era un dușman înfocat al jansenismului, mai ales datorită atacurilor acestei confesiuni la adresa iezuiților, de care cardinalul era foarte atașat. Predecesorul sau, Richelieu, fusese și el un oponent al jansenismului, fiind un dușman declarat al teoreticianului acestui cult, Jansenius. Acesta scrisese, în 1635, un pamflet împotriva politicii și alianțelor Franței cu statele germane, intitulat Mars gallicus. Ura față de această mișcare a fost manifestate de Mazarin până și pe patul de moarte, când l-a sfătuit pe
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
ani cetățean al Iașului, unde se afirmă ca publicist, istoric, prozator și militant pentru Unirea Principatelor. Aici scoate ziarul unionist ,,România” (1858, 1859) apoi ,,Foaie de istorie și literatură” (1860). Prin revista ,,Din Moldova”, devenită ulterior ,,Lumina”, se afirmă ca teoretician al literaturii și nuvelist (aici publică nuvela Duduca Mamuca). Viitorul profesor universitar își face ucenicia didactică în calitate de profesor la Academia Mihăileană, militând alături de marile personalități culturale ale timpului pentru înființarea universității ieșene. Vom cita în ordine cronologică principalele opere ale
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
fi diferită de cea a istoricului de artă sau de cea a muzicologului sau chiar de aceea a sociologului sau a anatomistului. Firește, această relație ridică o serie de probleme complicate. Pentru rezolvarea lor s-au propus soluții diferite. Unii teoreticieni neagă pur și simplu că studiul literaturii ar fi un act de cunoaștere și recomandă o "a doua creație" cu rezultate care celor mai mulți dintre noi ni se par astăzi neînsemnate: descrierea Monei Lisa de către Walter Pater sau pasajele pline de
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
de înflorituri din Symonds sau Symons. O astfel de critică "creatoare" a însemnat de obicei o duplicare inutilă sau, cel mult, transpunerea unei opere literare într-o altă operă, de obicei inferioară. Abordând contrastul dintre literatură și studiul ei, alți teoreticieni trag tot concluzii sceptice, dar oare cum diferite: literatura, susțin ei, nu poate fi de loc "studiată". 38 Putem doar s-o citim, s-o gustăm, s-o apreciem, în rest, nu putem decât să acumulăm o serie de informații
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
istoria, ca și literatura, pane o disciplină inconsistentă, prost definită și când știința este rivalul cel impresionant, se susține mai degrabă că literatura ne face să cunoaștem acele aspecte de oare științele exacte și filozofia nu se ocupă, în timp ce un teoretician neoclasic ca Samuel Johnson putea încă să considere că poezia este "grandoarea generalității", unii teoreticieni moderni care aparțin unor școli diferite, (de exemplu, Bergson, Gilby, Ransom, Stace) subliniază în mod unanim caracterul particular ad poeziei. Stace spune că piesa Othello
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
cel impresionant, se susține mai degrabă că literatura ne face să cunoaștem acele aspecte de oare științele exacte și filozofia nu se ocupă, în timp ce un teoretician neoclasic ca Samuel Johnson putea încă să considere că poezia este "grandoarea generalității", unii teoreticieni moderni care aparțin unor școli diferite, (de exemplu, Bergson, Gilby, Ransom, Stace) subliniază în mod unanim caracterul particular ad poeziei. Stace spune că piesa Othello nu zugrăvește gelozia în general, ci gelozia lui Othello, felul special de gelozie pe care
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
identifice "funcția" literaturii cu relațiile ei extrinsece. Dar de la mișcarea romantică încoace, poeții au dat adesea un răspuns diferit atunci când au fost provocați de societate: un răspuns pe care A. C. Bradley îl numește "poezie de dragul poeziei";*19 și bine fac teoreticienii că lasă ca termenul de "funcție'' să fie folosit de toate nuanțele "apologeticii". Folosind cuvântul în acest sens, spunem că poezia are multe funcții posibile. Funcția ei principală este fidelitatea față de propria ei natură. 66 <titlu> 4. Teoria, critica și
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
fie istorie literară studiul unor opere literare anumite. Desigur, termenul de "critică literară" este adesea folosit într-o accepțiune care include întreaga teorie literară; dar o astfel de folosire ignoră utilitatea distincției pe care am făcut-o. Aristotel a fost teoretician; Sainte-Beuve, în primul rând critic. Kenneth Burke este în mare măsură un teoretician al literaturii, în timp ce R. P. Blackmur este critic literar. Termenul "teoria literaturii" ar putea foarte bine să îmbrățișeze - așa cum se face în cartea de față - atât "teoria
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
este adesea folosit într-o accepțiune care include întreaga teorie literară; dar o astfel de folosire ignoră utilitatea distincției pe care am făcut-o. Aristotel a fost teoretician; Sainte-Beuve, în primul rând critic. Kenneth Burke este în mare măsură un teoretician al literaturii, în timp ce R. P. Blackmur este critic literar. Termenul "teoria literaturii" ar putea foarte bine să îmbrățișeze - așa cum se face în cartea de față - atât "teoria criticii literare" cit și "teoria istoriei literare". 68 Aceste distincții sunt destul de clare
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
trecute și să le acceptăm normele, incluzând în mod deliberat amestecul nedorit al propriilor noastre idei preconcepute. Această concepție, numită "istoricism", a fost elaborată "sistematic în Germania în secolul al XIX-lea, deși chiar si acolo a fost criticată de teoreticieni ai istoriei literare de talia lui Ernst Troeltsch. *3 Acum se pare că ea a pătruns, direct sau indirect, în Anglia și Statele Unite și mulți dintre "istoricii literari" pe oare îi avem se pronunță, mai mult sau mai puțin dar
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
manageria și controla, vor putea induce dinamizarea pozitivă dar și un control al pieței. IV. Depășirea granițelor. O altă strategie a creativității stă la baza afirmării colaborării, ca tendință a lumii contemporane, dintre specialiștii din domeniul economiei, marketingului și reprezentanți, teoreticieni și practicieni din domeniul științelor umaniste, a psihologiei, sociologiei, educației și ecologiei. Corelarea eforturilor lor În a găsi noi soluții la problemele inedite, surprinzătoare și grave cu care se confruntă omenirea face ca fenomenul analizei și transcenderii granițelor dintre științe
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
corect: Afirmația “atunci când nu este necesar să schimbi ceva, este necesar să nu schimbi nimic” aparține lui: a) Edmund Burke b) Robert Owen c) Charles Fourier d) Contelul Falkland 3) Marcați litera corespunzătoare răpunsului pe care îl considerați corect: Principalul teoretician al socialismului în România a fost: a) Titu Maiorescu b) Virgil Madgearu c) Constantin Dobrogeanu- Gherea d) Ștefan Zeletin 4) Marcați litera corespunzătoare răspunsului pe care îl considerați corect: Legislația școlară a determinat o vie dispută între catolici și liberali
ISTORIA ROM?NILOR TESTE PENTRU ADMITERE LA ACADEMIA DE POLITIE by DORINA CARP () [Corola-publishinghouse/Science/83159_a_84484]
-
de modalizare emfatică 14, un modificator 15. În cele mai multe cazuri, (semi)adverbul coocurent este intensivul chiar, prin care se recuperează semnificația intensivului omis (și). Definiția aristotelică, apoi concepțiile medievale, renascentiste, neoclasice și moderne nu fac decât să ne arate incapacitatea teoreticienilor de a se pune de acord nu numai privitor la esența tragediei, ci chiar la proprietățile ei esențiale ( G. Liiceanu, Tragicul) Nu este vorba numai despre poeți și prozatori evident de altă orientare în scrisul propriu-zis, ci chiar de autori
[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
-
vântului solar cu câmpul lor magnetic. Această situație a permis descoperirea de noi corpuri cerești, ca radiogalaxiile (1953), quasarii (1960) și pulsarii(1967). Detectarea, în 1964, a radiației termice emise de Univers de la începuturile sale a condus la gloria radioastronomiei. Teoreticienii aveau acum un argument în favoarea Big Bang-ului. În 1970. S-a descoperit bogăția uluitoare a mediului interstelar. Asemenea atomilor simpli, moleculele emit și absorb energie în valuri. Spectrul radiațiilor pe care le emit sau absorb se caracterizează prin succesiuni
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
el arată că un organism de astăzi este determinat de un bilion de ani de evoluție, deci de o multitudine de factori, spunînd că “nu te poți aștepta să explici așa de bine, în câteva cuvinte, o pasăre bătrână”. Fizicianul teoretician, Erwin Schrodinger, cel care a pus bazele mecanicii cuantice prin ecuația ce-i poartă numele, a încercat să explice propietățile specifice ale celulelor vii. El a ținut lecții la Dublin despre aceste aspecte, lecții care au apărut în cartea intitulată
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]