5,751 matches
-
cazul categoriei comicului; caracterul personal și aparent aleatoriu al situațiilor umoristice nu poate fi subliniat îndeajuns.) Mai concret, o nuvelă sau un roman care-l îngrozește pe un lector oarecare îi poate provoca cel mult grimase indulgente altuia. (Mai ales teroarea supranaturală, obsesia multor autori mai vechi sau mai noi, este pasibilă de astfel de capcane ale receptării.) În acest context, opinia mea nu este singulară. În Cuvântul înainte la monumentala sa lucrare enciclopedică a horror-ului supranatural 4, Jack Sullivan
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
sau desfășurarea acțiunii nefiind elemente relevante. Testul suprem pe care trebuie sa-l treacă o scriere pentru a intra sub incidența suficient de selectivă a temei ar presupune, potrivit autorului american, trezirea în mintea cititorului a unui "sentiment profund de teroare" (2000: 23). Ceea ce aveți în față este, așadar, un mic catalog al prozelor românești care, pe mine cel puțin, m-au tulburat. Vom vedea dacă acestea, plasate sub lupa noastră critică, se vor înfățișa la fel de înspăimântătoare și privirii dumneavoastră, mai
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
oratoria clasică, aceste finețuri cu rol de aperitiv în demonstrație s-ar numi captatio benevolentiae), mi se pare important să precizez, în continuare, direcțiile în care îmi voi orienta discursul critic. În principal, găsesc imperativă o clarificare a ideii de "teroare". Din păcate pentru literatura română, deși există câțiva practicieni redutabili ai terifiantului, nu există nici măcar un singur teoretician al acestuia. De aceea, pentru a face lumină în tenebrele conceptului, va fi necesar să apelez la o serie de autori străini
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
veche de când lumea: frica irațională de ceva... Pentru ca lectorul să înțeleagă mai în profunzime geneza și autonomizarea treptată a acestui tip cu totul special de proză artistică, îmi propun, în debutul primei părți a studiului, să dezambiguizez, semantic, conceptele de "teroare" și de "groază", precizând, simultan, de ce am ales să mă concentrez asupra primului termen, în detrimentul celui de-al doilea, pe care îl găsesc mult mai puțin fertil din punct de vedere exegetic (deși, actualmente, apar mult mai multe proze horror
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
precizând, simultan, de ce am ales să mă concentrez asupra primului termen, în detrimentul celui de-al doilea, pe care îl găsesc mult mai puțin fertil din punct de vedere exegetic (deși, actualmente, apar mult mai multe proze horror decât opere subsumate terorii)6. Ulterior, îi voi avea în vedere, diacronic, pe reprezentanții cei mai semnificativi ai literaturii de profil din tradiția universală (unii dintre ei s-au remarcat și prin teoretizarea acestui pattern beletristic): Horace Walpole, Ann Radcliffe, Matthew Gregory Lewis, Charles
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
l'Isle-Adam, Ambrose Bierce, Henry James, Bram Stoker, Guy de Maupassant (asupra capodoperei acestuia din urmă, Le Horla, mă voi opri în detaliu). În fine, tabloul nu poate fi complet în absența unei radiografii a direcțiilor de dezvoltare a literaturii terorii în țara noastră. Atenția critică va fi axată asupra acelor autori care nu vor face obiectul unei analize explicite în capitolul următor, dar care ar putea constitui, la rigoare, o listă alternativă a cultivatorilor temei: Ion Ghica, Dimitrie Bolintineanu, Nicolae
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
a doua a cercetării, mai întinsă (și, poate, mai captivantă) decât precedenta, constituie un demers analitic, de tip explication de texte (implicând, așadar, comentarea atentă și minuțioasă a fragmentelor din operă). Ea va fi axată asupra figurilor centrale ale prozei terorii din cadrul literaturii române. Voi examina, așadar, deimografia, adică scrierea terorii de altfel, termenul, prezent în titlul lucrării mele ca indicator sintetic al temei tratate, îmi aparține: am pornit, în forjarea sa, de la numele unuia dintre însoțitorii zeului Ares, Deimos (Teroarea
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
decât precedenta, constituie un demers analitic, de tip explication de texte (implicând, așadar, comentarea atentă și minuțioasă a fragmentelor din operă). Ea va fi axată asupra figurilor centrale ale prozei terorii din cadrul literaturii române. Voi examina, așadar, deimografia, adică scrierea terorii de altfel, termenul, prezent în titlul lucrării mele ca indicator sintetic al temei tratate, îmi aparține: am pornit, în forjarea sa, de la numele unuia dintre însoțitorii zeului Ares, Deimos (Teroarea), care, alături de Phobos (Spaima), apare în descrierile mai multor autori
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
terorii din cadrul literaturii române. Voi examina, așadar, deimografia, adică scrierea terorii de altfel, termenul, prezent în titlul lucrării mele ca indicator sintetic al temei tratate, îmi aparține: am pornit, în forjarea sa, de la numele unuia dintre însoțitorii zeului Ares, Deimos (Teroarea), care, alături de Phobos (Spaima), apare în descrierile mai multor autori greci, începând cu Hesiod. Îmi propun să încep cu prefigurările temei, creionate sporadic și spontan, în Letopisețul Țării Moldovei, de un cronicar moldovean școlit în Polonia, Miron Costin (este vorba
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
Iliaș, grecul Batiște Veveli, iar al doilea, memorialistic, fiind axat asupra descrierii unei invazii a lăcustelor). Exegeza mea se va desface, apoi, în trei direcții de bază, în funcție de ancrajul ontologic al terifiantului textual. Prima dintre ele va pune în discuție teroarea naturală, adică acel model care produce spaimă utilizând ingredientele universului real și respectând legile verosimilului. Pe acest făgaș, se înscriu următoarele texte: Alexandru Lăpușneanul de Constantin Negruzzi, O făclie de Paște de I.L. Caragiale și La Vulturi! de Gala Galaction
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
care produce spaimă utilizând ingredientele universului real și respectând legile verosimilului. Pe acest făgaș, se înscriu următoarele texte: Alexandru Lăpușneanul de Constantin Negruzzi, O făclie de Paște de I.L. Caragiale și La Vulturi! de Gala Galaction. A doua direcție urmărește teroarea de frontieră, plasată, ambiguu, între natural și supranatural, deci între real și fantastic (de precizat aici că vehiculul acestei identificări deformate este reprezentat de psihicul terifiat al personajului principal, care nu reușește să realizeze cu ce anume se confruntă pe
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
reușește să realizeze cu ce anume se confruntă pe parcurs). Pe această linie, plasez următoarele scrieri: În vreme de război de I.L. Caragiale, Frigul de Gib. I. Mihăescu și Îmbrățișarea mortului de Alexandru Philippide. În fine, a treia direcție ilustrează teroarea supranaturală, care plonjează cu aplomb în fantasticul pur, aproape în absența oricărei preocupări pentru plauzibil. Universul este inventat, însă ingredientele de bază se mențin intacte: cel care face diferența este dozajul estetic în care sunt acestea distribuite. Aici, voi aborda
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
cete de strigoi, pe care o dublează una de demoni, declanșat împotriva comunității rurale a Badislavilor). Este interesant de observat că același autor se poate înscrie cu opere în secțiuni diferite: sunt cazurile lui Caragiale, care intră, deopotrivă, sub incidența terorii naturale și a celei de frontieră, și Galaction, care este pus sub auspiciile atât ale terorii naturale, cât și ale celei supranaturale. Uneori, diferențele de plasare sunt destul de subtile și de dificil de sesizat, ele clarificându-se abia în urma unui
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
Este interesant de observat că același autor se poate înscrie cu opere în secțiuni diferite: sunt cazurile lui Caragiale, care intră, deopotrivă, sub incidența terorii naturale și a celei de frontieră, și Galaction, care este pus sub auspiciile atât ale terorii naturale, cât și ale celei supranaturale. Uneori, diferențele de plasare sunt destul de subtile și de dificil de sesizat, ele clarificându-se abia în urma unui close reading. Operele la care m-am oprit în această parte secundă a cercetării reprezintă, în
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
diferențele de plasare sunt destul de subtile și de dificil de sesizat, ele clarificându-se abia în urma unui close reading. Operele la care m-am oprit în această parte secundă a cercetării reprezintă, în interpretarea mea, exemplele care ilustrează convingător subiectul terorii în literatura română. Precizez că, atât în cazul prezentărilor din partea întâi, cât și în cel al analizelor din partea a doua, am optat pentru reproducerea unor fragmente consistente din textele primare tocmai pentru ca lectorul să pătrundă mai bine în atmosfera narativă
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
va încerca să vă furnizeze probe în favoarea ideii că, oricât de lipsite de sens ar fi lumea și faptele din interiorul ei, dacă acestea pot stârni interesul și provoca anxietatea, ele merită să fie studiate. 1. Topografia unui sentiment estetizat Teroarea, între reflecție și analiză Iată-ne, așadar, la începutul unui drum care se anunță, atât din punctul de vedere al concepției științifice, cât și din cel al temei în sine (deimografia), periculos. Virtual, orice exegeză, fie ea și umilă, dar
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
acesta: după cum am precizat și în Introducere, pentru mai buna înțelegere a subiectului, mi se pare imperativ să suplimentez interpretarea cu o secțiune axată asupra dezambiguizării unor concepte deseori uzitate, dar arareori clarificate. 1.1. O radiografie conceptuală Distincția dintre "teroare" și "groază" Semanticienii vor fi, o dată în plus, mirați de neglijența semasiologică a majorității, care se grăbește să echivaleze teroarea cu groaza (astfel se poate "rata" o carte întreagă, precum se întâmplă cu pompos intitulata The Philosophy of Horror or
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
cu o secțiune axată asupra dezambiguizării unor concepte deseori uzitate, dar arareori clarificate. 1.1. O radiografie conceptuală Distincția dintre "teroare" și "groază" Semanticienii vor fi, o dată în plus, mirați de neglijența semasiologică a majorității, care se grăbește să echivaleze teroarea cu groaza (astfel se poate "rata" o carte întreagă, precum se întâmplă cu pompos intitulata The Philosophy of Horror or Paradoxes of the Heart, al cărei autor, Nöel Carroll, nu sesizează, atunci când discută despre "paradoxul groazei", că are în vedere
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
cu groaza (astfel se poate "rata" o carte întreagă, precum se întâmplă cu pompos intitulata The Philosophy of Horror or Paradoxes of the Heart, al cărei autor, Nöel Carroll, nu sesizează, atunci când discută despre "paradoxul groazei", că are în vedere teroarea à la Ann Radcliffe sau că noțiunea sa de "art-horror" subîntinde estetica terifiantului gotic și post-gotic). În limbile romanice și în engleză (care, ca rezultat al invaziei normande din secolul al XI-lea, a fost romanizată considerabil), s-a păstrat
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
se impune marcarea unei distincții nete între cei doi termeni, care sunt echivalenți doar la o privire superficială. În lumina ultimelor precizări, devine, cred, clară o exacerbare a sensului primului termen în semantica celui de-al doilea: groaza este o teroare net augmentată, chiar viscerală, însă monocordă. Deși, din păcate pentru noi, nu diferențiază între teroare și groază, Edmund Burke este cel dintâi estetician care formulează considerații originale și demne de interes în privința primului concept, pe care îl discută în raport cu emergența
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
o privire superficială. În lumina ultimelor precizări, devine, cred, clară o exacerbare a sensului primului termen în semantica celui de-al doilea: groaza este o teroare net augmentată, chiar viscerală, însă monocordă. Deși, din păcate pentru noi, nu diferențiază între teroare și groază, Edmund Burke este cel dintâi estetician care formulează considerații originale și demne de interes în privința primului concept, pe care îl discută în raport cu emergența sublimului. Astfel, în eseul (publicat anonim) A Philosophical Enquiry into the Origin of Our Ideas
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
operează într-o manieră asemănătoare durerii reale. De aceea tot ce este terifiant [...] este, în același timp, sublim [...], deoarece este imposibil să privești un lucru periculos ca lipsit de importanță sau demn de dispreț" (1997: 230). Dacă Edmund Burke asociază teroarea cu suferința fizică, nu altfel va gândi poeta și eseista Anna Laetitia Aikin (mai târziu, Barbauld). Durerea (reală, dar, prin aceasta, nu mai puțin seducătoare) pe care o simte lectorul în fața unui spectacol terifiant este subliniată explicit în eseul On
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
nerăbdarea noastră de a parcurge până la capăt o aventură, deși simțim o durere reală pe parcurs" (Sandner 2004: 32) Ea conchide într-o notă de exaltare preromantică: "Cooperând, pasiunea și fantezia înalță sufletul până la cele mai înalte culmi și durerea terorii se pierde în uimire". (Sandner: 2004: 32). Inspirată, într-o măsură considerabilă, de eseul lui Burke, prozatoarea britanică Ann Radcliffe 9 este, probabil, prima care operează diferențieri bine argumentate între conceptele puse în discuție, privilegiind teroarea în raport cu groaza. Astfel, în
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
înalte culmi și durerea terorii se pierde în uimire". (Sandner: 2004: 32). Inspirată, într-o măsură considerabilă, de eseul lui Burke, prozatoarea britanică Ann Radcliffe 9 este, probabil, prima care operează diferențieri bine argumentate între conceptele puse în discuție, privilegiind teroarea în raport cu groaza. Astfel, în cunoscutul său eseu cu structură dialogică, On the Supernatural in Poetry (1826), unul dintre personaje, W(illoughton), îi spune interlocutorului său, Domnul S(impson): "Teroarea și groaza sunt opuse până într-atât, încât prima lărgește sufletul
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
care operează diferențieri bine argumentate între conceptele puse în discuție, privilegiind teroarea în raport cu groaza. Astfel, în cunoscutul său eseu cu structură dialogică, On the Supernatural in Poetry (1826), unul dintre personaje, W(illoughton), îi spune interlocutorului său, Domnul S(impson): "Teroarea și groaza sunt opuse până într-atât, încât prima lărgește sufletul și trezește la o viață intensă facultățile, iar a doua le restrânge, le îngheață și aproape le anihilează" (Sandner 2004: 47). Potrivit acestei definiții sintetice, teroarea ar fi creativă
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]