KorAP: Find »[drukola/base=terorist & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...122 123 124 ...225 >

5,609 matches

Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303

că flagelul comunist se întindea cu repeziciune a fost atestat și de telegrama Poliției Chișinău, din 5 iunie 1921, adresată direct ministrului de Interne, Constantin Argetoianu. S-a precizat că Brigada de Siguranță Cetatea-Albă a descoperit „o vastă organizație comunistă teroristă” compusă din elevi, că centrul acesteia se afla în comuna Baimaclia, iar amploarea a fost catalogată cu „întinse ramificații” în toate localitățile urbane și rurale din județele Cetatea-Albă și Ismail. Prefectul Poliției din Ismail, I. Georgescu, a comunicat ministrului de

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
a dat însărcinarea să creeze centre de propagandă comunistă în Moscova, Odessa și Constantinopol, centre care să întrețină legături cu refugiații în Bulgaria, România, Serbia și Grecia”. După înființarea Partidului Comunist din România, a fost trimisă de la Odessa o «troică teroristă», care a organizat mai multe atentate: pe calea ferată, între Tighina și Căușeni (4 și 24 octombrie 1921) și asupra sediului Brigăzii de Siguranță din Cetatea-Albă. Un număr de 26 de atacuri bolșevice au fost respinse de-a lungul Nistrului

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
multe atentate: pe calea ferată, între Tighina și Căușeni (4 și 24 octombrie 1921) și asupra sediului Brigăzii de Siguranță din Cetatea-Albă. Un număr de 26 de atacuri bolșevice au fost respinse de-a lungul Nistrului, iar 34 de nuclee teroriste au fost anihilate. Sfârșitul anului 1921 a adus din nou în prim-plan problema manifestelor lansate de Partidul Comunist bolșevic din Basarabia, al căror conținut era îndreptat contra guvernului și armatei din România, după cum atestă nota Corpului de Jandarmi către

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
Jandarmi către Ministerul de Interne din 6 decembrie 1921. Numărul mare de organizații revoluționare bolșevice destructurate prin acțiuni informative și represive de către D.P.S.G. a continuat și în anii următori (13 în 1922, 10 în 1923, 19 în 1924), însă atacurile teroriste înregistrate au continuat (11 în 1923, 17 în 1924), fără să mai fie contabilizate tentativele de trecere din stânga fluviului respinse de grăniceri și jandarmi. Moscova a decis trecerea la o acțiune de masă, solidă, violentă, care să declanșeze o revoluție

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
de vedere militar, ostilitățile. Pentru reușita planului au fost create comitete revoluționare în toate localitățile din sudul Basarabiei, au fost aduse arme și muniții, care au fost dispersate și ascunse în zonele de acțiune. La 11 septembrie 1924, o bandă teroristă a atacat localitatea Nicolaevca, omorând primarul, jandarmii și anunțând populația că „a început revolta” în toată Basarabia. Patru zile mai târziu a fost ocupat și Tatar-Bunar, unde s-a arborat drapelul roșu, proclamându-se republica sovietică în Basarabia. Acțiuni de

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
echivalentul Ministerului de Război, care a cumulat activitatea armatei și siguranței publice, sub conducerea lui Ștefan Cicio-Pop. În cadrul acesteia au funcționat Gărzile Naționale, dar și un Birou de Informații, structură extrem de necesară atât pentru organizarea apărării împotriva atacurilor organizate sau teroriste contra populației române, dar și pentru a sprijini armata română aflată în ofensivă spre Ungaria. Primul sediu al Secției Militare fost la Sibiu, alături de Consiliul Dirigent, în palatul comandamentului de corp de armată din localitate. La 10 decembrie 1918, Secția

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
în comandamentele sau instituțiile române. Legătura dintre rezidentul diviziei și agenți se efectua printr-un agent de legătură, necesar pentru compartimentarea muncii și conspirativitate. În cazul când un agent a fost arestat, rezidentul avea datoria de a ordona agenților săi teroriști „ca să cumpere pe cei ce l-au arestat, iar în caz de nereușită să-i omoare”. Acest sistem era considerat de sovietici drept cel mai simplu și ușor mod de a acționa fără să fie descoperiți, fapt care le permitea

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
și ușor mod de a acționa fără să fie descoperiți, fapt care le permitea să-și desfășoare activitatea în spatele frontului inamic o perioadă cât mai îndelungată. Organizarea unei agenturi sovietice, la nivel de divizie, cuprindea cinci agenți secreți, doi agenți teroriști, trei agenți legali, trei cercetași, trei de legătură și doi informatori. Agenții secreți se ocupau de culegerea de informații militare, agenții teroriști erau întrebuințați în asasinate, aruncări în aer, etc., agenții legali erau cei angajați în diferite instituții civile sau

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
perioadă cât mai îndelungată. Organizarea unei agenturi sovietice, la nivel de divizie, cuprindea cinci agenți secreți, doi agenți teroriști, trei agenți legali, trei cercetași, trei de legătură și doi informatori. Agenții secreți se ocupau de culegerea de informații militare, agenții teroriști erau întrebuințați în asasinate, aruncări în aer, etc., agenții legali erau cei angajați în diferite instituții civile sau comandamente militare, cercetașii identificau locuri de trecere între dispozitivul trupelor române și cele sovietice, curierii transmiteau informațiile de o parte și de

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
sau triple, precum și importanța lor din punct de vedere militar (deserveau anumite unități, orașe, se aflau pe linia sau în apropierea frontului, etc.) dar, în aceeași măsură, morile și fabricile din zonă trebuiau semnalate. Așa cum s-a mai amintit, agenții teroriști se aflau la dispoziția rezidenților de la care primeau sarcini specifice și precise. Ei reprezentau brațul armat al întregii echipe de spioni sovietici, fiind utilizați în „diferite distrugeri și omoruri prin otrăvuri sau arme de foc”. Printre sarcinile primite se numărau

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
Ungaria și U.R.S.S. a fost semnat un tratat economic și comercial însă, după unele surse, a fost convenită și o colaborare în cazul unui conflict militar sovieto-român. Scenariul a prevăzut ca, la începutul ostilităților, Ungaria să declanșeze o acțiune teroristă de anvergură în Transilvania, în scopul imobilizării unor mari unități române, astfel ca U.R.S.S. să recâștige Basarabia și apoi să provoace retrocedarea teritoriilor alipite României în 1918 către Budapesta. La granița de Vest, era aceeași problemă și se desfășura

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
au fost infiltrați în adâncimea teritoriului românesc, această acțiuni fiind ușurată de unele elemente șovine din rândul naționalității maghiare. Aceste elemente au provenit din armată, din fostele servicii de informații, contrainformații și polițienești austro-ungare, precum și din rândul organizațiilor paramilitare și teroriste. Agentura serviciilor s-a recrutat din rândurile dezertorilor din armata română, a maghiarilor din Ungaria cu legături sau rude în România, a studenților maghiari aflați la studii în Ungaria, a marinarilor care navigau pe Dunăre, a unor persoane avide după

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
în această direcție, a fost un alt subiect discutat la 21 ianuarie 1928. În acest sens, a fost stabilită o colaborare între D.P.S.G., Prefectura Poliției Capitalei și Ministerul Muncii care să-și coordoneze eforturile în prevenirea unor atentate și neutralizarea agenților teroriști. Alte relații de colaborare au fost stabilite între D.P.S.G. și Ministerul Justiției, în domeniul îngrădirii și controlului „încetățenirilor”, respectiv cu Direcția Generală a P.T.T. în îmbunătățirea infrastructurii telefonice, rapiditatea legăturilor, măsuri de prevenire a interceptării convorbirilor, mai ales în zonele

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
Biroul 1 Siguranța de Stat din Serviciul Jandarmeriei a decis întocmirea unor dosare documentare pentru persoanele cunoscute că desfășoară acțiuni dăunătoare securității naționale. Serviciul Jandarmeriei a centralizat dosare pentru conducătorii și agitatorii principali, precum și acelora „capabili” de a comite acte teroriste, în vederea luării unor măsuri represive în cunoștință de cauză. Datele informative interne și externe obținute au fost valorificate de I.G.J. atât la beneficiarii legali, cât și la structurile din sistemul de securitate națională. În primul trimestru al anului 1937, activitatea

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
Interne. Atacul nu a mai avut loc la data respectivă din cauză că regele Bulgariei, Boris al III-lea, se afla în acea perioadă la Varna, fapt care ar fi putut alimenta speculațiile privind sprijinul oferit de suveran bandelor atacatoare. Anihilarea acțiunilor teroriste ale bandelor de comitagii a întâmpinat greutăți datorită, în primul rând, minorității bulgare care afla măsurile luate de autoritățile românești și le comunica, rapid, în Bulgaria. De aceea, Marele Stat Major, sub semnătura generalului Petre Dumitrescu, a înaintat Ministerului de

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
fie vărsată la casieria V.D.R.O. Asparuch Aidemirski s-a declarat împotriva acestei propuneri și i-a acuzat pe delegații aripii moderate că încearcă să adopte și să impună „concepțiunea comunistă a D.R.O.-ului”, susținând că renunțarea la mișcarea teroristă prin bande de comitagii va duce la „sinuciderea mișcării naționale bulgare din Dobrogea”. Totodată, acesta a decis ca V.D.R.O. să fie sprijinită în acțiunile sale de către comunitățile bulgare, indiferent de riscuri, întrucât „dacă vor muri 1.000, 2.000

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
adevăr, scoase în afara legii, Societatea «Dobrogea» nu s-a numărat printre acestea. Mai mult, guvernul bulgar a numit în funcția, nou înființată, de comandant al Poliției din regiunea Rusciuk pe Ștefan Stoianof, zis Nicola Cujarov, pentru ca „în felul acesta acțiunea teroristă să capete o autenticitate oficială”, după cum arată un raport informativ. Acțiunile desfășurate de Ungaria după 1919 în favoarea reluării Transilvaniei au fost analizate și sintetizate în studiul Acțiunea Serviciului de spionaj și propagandă maghiar din România, elaborat în perioada 1936-1937, care

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
de stat la Ministerul de Interne, a trimis telegrama cifrată nr. 15481-S către toți inspectorii regionali de poliție cu măsurile ce trebuiau luate pe teren în urma accentuării tentativelor de atentat pe calea ferată, acestea fiind considerate opera „unor elemente teroriste”. Au fost date instrucțiuni speciale de a fi controlați străinii din orașe și din mediul rural, dar și cetățenii autohtoni care s-au mutat recent dintr-o parte în alta a țării. Pentru obținerea unor rezultate eficace s-a dispus

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
împărțit în 11 sectoare și 20 de subsectoare. Pentru evitarea incidentelor s-au luat următoarele măsuri informative/contrainformative: controlul „riguros” al imobilelor de pe traseele stabilite; verificarea clădirilor aflate în construcție, în stare incertă și a locurilor favorabile lunetiștilor sau actelor teroriste (case părăsite, clopotnițe, guri de canal, de telefonie, podurile, pasajele de calea ferată etc.); interzicerea aruncării cu flori în demnitarii români sau străini; la imobilele cu mai multe ieșiri se va lăsa numai una singură, valabil și pentru pasaje; interzicerea

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
drumul către un regim autoritar, așa cum exista în marea majoritate a statelor europene. În acest context, dispozitivele de pază și protecție la adresa demnitarilor au fost întărite și extinse. În pofida cercetării informative și a măsurilor represive luate de structurile specializate, acțiunile teroriste au continuat și au reușit să obțină unele succese de marcă. Organele de specialitate au reușit prevenirea și neutralizarea acțiunilor provenite din exteriorul României, însă nu au avut același succes în combaterea unora dintre mișcările extremiste din interiorul arealului național

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
acțiunea „rodnică” a Poliției. În opinia sa, Poliția, în ansamblu, avea datoria să apere și individul, și societatea, și statul de orice acțiuni infracționale. Măsurile luate de D.G.P. în ansamblu nu au reușit să evite, în cele din urmă, atentatul terorist asupra lui Armand Călinescu, prim-ministru, ministru de Interne și ad-interim la Apărarea Națională, petrecut la 21 septembrie 1939. Peste trei zile, noul guvern condus de generalul Gheorghe Argeșeanu a desființat Subsecretariatul de Stat pentru Poliție, Siguranță și Jandarmerie din

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
și să fie specializați pe problematicile de interes (șvabi, sași, iredente, coloniști etc.). Informațiile culese au avut ca obiectiv principal obținerea de date privind următoarele subiecte: starea de spirit a populației române și minoritare; acțiuni de spionaj; mișcarea comunistă; acțiuni teroriste; acțiuni de sabotaj; acțiuni iredente; mișcarea germană. Raportarea datelor se efectua imediat, prin note informative, dar și lunar, prin dări de seama asupra activității desfășurate. Materialul obținut a fost studiat și analizat din două puncte de vedere: din punct de

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
a prezentat public programul funeraliilor naționale, unde erau prevăzute evenimentele (slujbele religioase), nivelul de participare, ordinea de prezentare și însoțire a convoiului mortuar, precum și ținuta persoanelor participante, atât cele civile cât și cele militare. Având în vedere pericolele unor atentate teroriste, în mod special din partea mișcării legionare, care a proferat amenințări publice la adresa celui decedat, organele informative au demarat acțiuni de protecție a convoiului mortuar și a înmormântării. La 7 martie 1939, D.G.P. a emis ordinul nr. 17.599, transmis cifrat

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
structurile de securitate națională, care au colaborat cu foarte bune rezultate în schimbul de date și în sprijinul reciproc pe teren. La 9 aprilie 1940, un referat al D.G.P. a precizat că, la 14 octombrie 1939, a fost descoperită o organizație teroristă maghiară la Satu-Mare, cu misiuni subversive în statul român și a ajuta, la un moment propice, trupele ungare să pătrundă în Transilvania. Au fost arestați 200 membri în toată Transilvania și a fost confiscat un bogat material militar (arme, muniții

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
organelor de Poliție a prevenit asemenea cazuri și a identificat întreaga rețea - organizare și încadrare - antistatală. Inspectoratul Regional de Poliție Cluj a informat D.G.P. despre sentințele date, la 15 mai 1940, de Tribunalul Militar a Corpului 6 Armată în procesul teroriștilor unguri descoperiți în 1939. Dintre cei nouă acuzați, cinci au fost prezenți, iar patru au fost judecați în lipsă, fiind fugiți în Ungaria. Completul a pronunțat următoarele sentințe: Varadi Carol și Dohi Ioan, câte 15 ani muncă silnică și câte

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]