3,151 matches
-
corespunde În avestică compusului mitra-ahuraxe "ahura", „Mitra și Ahuraxe "Ahura"”; este de presupus ca unității primilor membri să-i corespundă unitatea membrilor secunzi; iranianul Ahura (Mazd³xe "Mazda>") ar fi deci echivalent cu indianul Varuna. Al doilea aspect este de ordin textual: În religia mazdeistă reînfloresc progresiv vechile divinități indo-iraniene; Însă Varuna este constant absent. Acest lucru s-ar putea datora faptului că Ahuramazd³xe "Ahuramazda>" era identificat, cel puțin odinioară, cu Varuna. Și după cum Varuna primește epitetul de urucakÌas-, „cel care vede
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
În care Pisani (1966) identifica o *Demspotniaxe "Demspotnia", adică o „Stăpână” comparabilă cu Déspoina din lumea greacă, atestată În două inscripții de la Licosura (Ditenberger, pp. 800, 999); Însă această etimologie rămâne totuși incertă. Informații mai sigure există, datorită unor mărturii textuale mai ample, În legătură cu divinitățile minore din epoca medievală. Ne putem referi imediat la Lokixe "Loki", pentru importanța pe care o are În punerea În mișcare a evenimentelor de importanță cosmică. Lokixe "Loki" este un personaj Înzestrat cu o mare inteligență
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
a lui Nietzsche, iar Jacques Derrida și alți autori francezi influenți s-au inspirat din Martin Heidegger pentru a elabora o critică a subiectului și a „de-construi”, cum Începuse să se spună, subiectul uman al cunoașterii și materia sa textuală. Pentru specialiștii În Heidegger sau Carl Schmitt (al cărui realism istoric atrăgea atenția cercetătorilor În domeniul relațiilor internaționale), interesul acesta era cel puțin ciudat. La urma urmei, ambii erau identificați cu nazismul - Heidegger În mod explicit, fiindcă acceptase o catedră
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
convingă publicul că incomprehensibilul e semnul importanței”. Găsind În universități un public gata constituit, teoreticieni subit adulați precum Lacan sau Derrida au Înălțat curiozitățile și paradoxurile limbajului la rang de filosofie, erijându-le În modele infinit de flexibile pentru analiza textuală și politică. În instituții precum Centrul de Studii Culturale Contemporane al Universității din Birmingham, noul avânt teoretic Îl continua firesc pe cel vechi. Marxismul a fost debarasat de insistența atavică, devenită jenantă, asupra categoriilor economice și instituțiilor politice și reciclat
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
oscilând între parodia livrescă, literatura SF și eseu. Prin scenariul simbolic (în care raportul de forțe dintre vagantul extraterestru, Altisidora, Leonard și conștiința automată de serviciu îl repetă pe cel dintre Hyperion, Cătălina, Cătălin și Demiurg) și prin diverse detalii textuale, Luceafărul eminescian este referința afișată și de fapt antifrastică a cărții. În afară de asta, țesătura intertextuală, atâta câtă există, se alimentează mai mult din stereotipiile civilizației europene moderne și ale culturii de masă, decât din marile texte. În lipsa oricărei concepții privind
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286610_a_287939]
-
gestul fundamental modernist al lui Paciurea: (...) Aceste himere nu mai exprimă o semnificație clară pentru aer, pământ și apă, ci refac ambiguitatea eternă a acestor elemente primordiale ale lumii noastre la momentul potrivit pentru noi"348. Există însă un referent textual, invocat prin sugestie, și anume poezia eminesciană a universului chimeric. Pentru aceasta stau mărturie schițele pentru un monument Eminescu, pe care sculptorul nu a ajuns să-l realizeze niciodată. Dacă acceptăm acest transfer semantic de la sculpturile care vizează monumentul Eminescu
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
norme anterioare, pentru că oricât s-ar „actualiza” o cultură, ea trebuie să rămână ceea ce este, chiar dacă există niște adepți ai „coborârii literaturii În stradă”. Antimetaforismul este egal cu antiliteratura Desubstanțializarea lumii, omogenizarea prin cumul, prin aglomerare, prin suprapunere, retorica, practica textuală, fragmentarismul, cultivarea luciditații ironice, spiritul livresc, parodierea, cultul realului, al cotidianului, În dauna idealizarii și imaginației sunt trăsături Întâlnite În foarte multe situații cu mult Înainte de proclamarea postmodernismului. Cei mai importanți reprezentanti ai postmodernismului poetic românesc s-au folosit de
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
vremuri (ca și Întreaga operă poetică a lui Ion Pillat) poate ilustra sincronizarea lirismului tradițional cu sensibilitatea modernă. Păstrând din arealul primului, interesul pentru natura bucolică, nostalgia timpurilor de altădată, cultul strămoșilor (În ipostaza familiară), ea este modernistă prin rafinamentul textual și prin dimensiunea profunzimii. oooOOOooo Poeme Într-un vers: Tipar Nisipul poartă Încă plăpândă urma ta. Portret Durere cu ochi negri sub părul azi mai alb. Floarea vremii Pe pajiști stânjeneii, În suflet toamnă iar. Ion PILLAT Marin SORESCU: POVESTE
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
într-un cuvînt, revendicările teritoriale sovietice nu fuseseră respinse, ci doar amînate"137. Întrucît sovieticii nu recunoscuseră nicidecum cedarea Basarabiei României, Stalin continua s-o revendice. Sesizînd, pe bună dreptate, că britanicii nu sînt atît de legați de o interpretare textuală a Chartei Atlanticului precum americanii, Molotov a relansat aceste pretenții teritoriale asupra Basarabiei și Bucovinei de Nord la convorbirea avută cu Eden, din mai 1942. Molotov a propus ca cele două țări să încheie un tratat secret, prin care să
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
fi cel de construcționism discursiv. Chiar dacă națiunea nu a fost creată ex nihilo prin voința divină manifestată prin cuvânt, demiurgul colectiv al națiunii generațiile succesive de cărturari care și-au imaginat politic comunitatea națională a folosit cuvântul scris ca mijloc textual de construire politică a națiunii. După cum a subliniat J.L. Austin (2005) [1962] în teoria sa a actelor de vorbire, cuvintele fac lucruri. În cuvânt rezidă puterea de a zidi lumi. Crezând că, (de)scriind trecutul românesc emit afirmații constatative, cărturarii
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
una din forțele motrice care au propulsat facerea națiunii. A reușit aceasta prin crearea unui "public cititor monoglot pentru fiecare limbă" (ibidem, p. 46). Astfel au apărut ceea ce pot fi numite, apropriind creativ noțiunea lansată de B. Stock (1983), "comunitățile textuale ale națiunii", organizate în jurul citirii în comun a unei colecții de texte tipărite în limba vernaculară. Literaturile naționale s-au dezvoltat din limbile populare, care datorită eterogenității și variațiilor lor regionale erau în mare nevoie de standardizare. Ca urmare, limbile
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
populare, care datorită eterogenității și variațiilor lor regionale erau în mare nevoie de standardizare. Ca urmare, limbile naționale au fost supuse unui intens program de uniformizare. Ortografia a fost fixată, gramatica a fost standardizată și vocabularele au fost definitivate. Mijloacele textuale ale acestei vaste operațiuni de formalizare și uniformizare lingvistică au fost dicționarele și tratatele de gramatică. Odată cu elevarea limbilor vernaculare la statutul superior de limbi naționale oficiale, scrierile istorice și, ipso facto, conștiința istorică, au fost turnate în jgheaburi naționale
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
să fie principalul mijloc de construire a simțului identitar național și al memoriilor naționale. Manualele de istorie au ajuns să fie nu doar instrumente pedagogice prin care statele naționale își socializau subiecții în trecutul colectiv al națiunii, ci și "cărămizile textuale" din care au fost zidite memoriile naționale. În Europa răsăriteană, nu atât spiritul antreprenorial al editorilor de cărți a fost forța motrice care a asigurat elaborarea vernaculalelor în limbi naționale oficiale, cât mai curând antreprenoriatul religios al mișcările sectare izvorâte
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
sprijină afirmația că naționalismul politic românesc, cel care prin aspirațiile sale năzuia la unificarea tuturor etnicilor români în cadrele aceluiași stat național suveran, este precipitatul naționalismului cultural. Simplificând la maximum, nu ni se pare deloc hazardat enunțul potrivit căruia cultura textuală a făcut națiunea politică. Bibliile tipărite în românește în loc de slavonă, activitatea cărturărească a corifeilor Școlii Ardelene, iar mai apoi publicistica de secol al XIX-lea din țările române toate acestea au precizat gradual un simț identitar al românității, formând humusul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a trecutului (sociologia memoriei colective, istoria social politică și culturală, antropologia memoriei etc.). Anticipativ, o anume critică ne simțim datori să o preîntâmpinăm chiar dinainte de a fi formulată. Aceasta impută reducția livrescă a construcției statului național românesc la dimensiunea sa textuală. Lucrarea nu revendică o asemenea pretenție reductivistă. Nutrim convingerea, sfidând revelațiile postmodernismului francez, că există și o realitate extratextuală. Chiar dacă acordăm un oarecare credit "ipotezei logocratice", construindu-ne întregul demers plecând de la premisa puterii cuvântului de aici și conceptul de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
conștiința istorică și viceversa. Programele de construire statală a identității colective presupun cu necesitate, potrivit acestei teze a interdependenței identității de memorie, programe corelate de gestiune politică a trecutului. Manualele de istorie națională pot fi privite, astfel, ca principalele cărămizi textuale cu care a fost construită și reconstruită memoria colectivă ca fundament suportiv al formulei identitare promovată de autoritățile statele. O ultimă constatare, menită să puncteze epilogal acest capitol introductiv. În pofida respectării practicii devoalante a prezentării sinopsisului, care dezvăluie din capul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
O ultimă constatare, menită să puncteze epilogal acest capitol introductiv. În pofida respectării practicii devoalante a prezentării sinopsisului, care dezvăluie din capul locului tainele teoretico-metodologice ale lucrării de față, păstrăm speranța că cititorul care se va încumeta să pătrundă în hățișul textual care se întinde înaintea lui va fi răsplătit pentru efortul său. Alte surprize conceptuale îndosite în paginile volumului stau a fi descoperite. * * * Același imperativ moral al aducerii aminte apasă și asupra autorului cărții de față. Asumându-mi această calitate auctorială
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
piramidei, manualele pot fi foarte ușor reformulate, restructurate sau chiar rescrise din temelii în funcție de necesitățile de stat. Datorită acestor proprietăți, cărțile școlare și literatura didactică pe care acestea o alcătuiesc se pretează unei interpretări în sensul vederii acestora ca dispozitivele textuale, impregnate ideologic, prin mijlocirea cărora autoritățile statale urmăresc "domesticirea credințelor populare", inclusiv a sistemului de crezuri despre trecut care constituie memoria colectivă (Ginsberg, 1986 cf. Price, 1992, p. 20: domestication of mass belief). Manualele școlare de istorie pot fi văzute
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
inclusiv a sistemului de crezuri despre trecut care constituie memoria colectivă (Ginsberg, 1986 cf. Price, 1992, p. 20: domestication of mass belief). Manualele școlare de istorie pot fi văzute și ca unitățile scriptice elementare pe baza cărora se organizează "comunitatea textuală" a națiunii. Analizând reapariția științei de carte (literacy) în secolele XI și XII în Europa Occidentală, B. Stock urmărește configurarea a ceea ce numește a fi "comunități textuale", pe care le definește ca fiind "micro-societăți organizate în jurul înțelegerii comune a unui
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
fi văzute și ca unitățile scriptice elementare pe baza cărora se organizează "comunitatea textuală" a națiunii. Analizând reapariția științei de carte (literacy) în secolele XI și XII în Europa Occidentală, B. Stock urmărește configurarea a ceea ce numește a fi "comunități textuale", pe care le definește ca fiind "micro-societăți organizate în jurul înțelegerii comune a unui text" (Stock, 1990, p. 23). Citirea în comun a textelor canonice în Evul Mediu a condus la emergența unor "societăți orientate textual" (p. 19). Adaptând aparatul conceptual
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
unui text" (Stock, 1990, p. 23). Citirea în comun a textelor canonice în Evul Mediu a condus la emergența unor "societăți orientate textual" (p. 19). Adaptând aparatul conceptual elaborat de B. Stock în studiul memoriei naționale, vom spune că "comunitatea textuală" a națiunii este o macro-societate interpretativă organizată în jurul înțelegerii comune a textelor care codifică scriptic trecutul colectiv al comunității (i.e., a manualelor școlare de istorie națională). Școala este instituția socială programată să deservească acest scop. Potrivit lui B. Stock, emergența și
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
o macro-societate interpretativă organizată în jurul înțelegerii comune a textelor care codifică scriptic trecutul colectiv al comunității (i.e., a manualelor școlare de istorie națională). Școala este instituția socială programată să deservească acest scop. Potrivit lui B. Stock, emergența și funcționarea unei comunități textuale depind de existența a trei elemente: i) contact oral, prin care outsiderii intră în legătură cu o tradiție textuală preexistentă; ii) un proces educațional, prin care tradiția textuală este conservată și perpetuată; iii) istoricizarea comunității, prin care comunitatea textuală se înzestrează cu
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a manualelor școlare de istorie națională). Școala este instituția socială programată să deservească acest scop. Potrivit lui B. Stock, emergența și funcționarea unei comunități textuale depind de existența a trei elemente: i) contact oral, prin care outsiderii intră în legătură cu o tradiție textuală preexistentă; ii) un proces educațional, prin care tradiția textuală este conservată și perpetuată; iii) istoricizarea comunității, prin care comunitatea textuală se înzestrează cu un trecut (i.e., comunitatea își construiește discursiv o memorie colectivă). Ca "loc al memoriei naționale" (lieu de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
socială programată să deservească acest scop. Potrivit lui B. Stock, emergența și funcționarea unei comunități textuale depind de existența a trei elemente: i) contact oral, prin care outsiderii intră în legătură cu o tradiție textuală preexistentă; ii) un proces educațional, prin care tradiția textuală este conservată și perpetuată; iii) istoricizarea comunității, prin care comunitatea textuală se înzestrează cu un trecut (i.e., comunitatea își construiește discursiv o memorie colectivă). Ca "loc al memoriei naționale" (lieu de mémoire), instituția școlii îndeplinește toate cele trei funcții necesare
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
funcționarea unei comunități textuale depind de existența a trei elemente: i) contact oral, prin care outsiderii intră în legătură cu o tradiție textuală preexistentă; ii) un proces educațional, prin care tradiția textuală este conservată și perpetuată; iii) istoricizarea comunității, prin care comunitatea textuală se înzestrează cu un trecut (i.e., comunitatea își construiește discursiv o memorie colectivă). Ca "loc al memoriei naționale" (lieu de mémoire), instituția școlii îndeplinește toate cele trei funcții necesare în funcționarea comunității textuale a națiunii. În primul rând, școala asigură
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]