32,454 matches
-
lui poate fi dezastruos pentru vegetație. În cuprinsul bazinului, numărul mediu anual de zile cu îngheț este mai mare de 120. Această caracteristică termică este specifică intervalului noiembrie - martie, având cea mai mare frecvență în lunile decembrie februarie. Primul îngheț, toamna, se produce între 10 - 25 octombrie. Ultimul îngheț, primăvara, se produce în luna aprilie. Zile de iarnă, cu temperatura maximă diurnă ≤ 0°C, se înregistrează în cadrul intervalului de timp în care se produce înghețul, deci din noiembrie până în februarie. Numărul
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
în pădurea de aici - arbore al cărui areal în țara noastră coincide, în general, cu arealul conturat de izoterma de 8șC - este o dovadă concludentă în această privință. Pe platforma Poiana Mare - Lohan - Dobrina brumele se produc mult mai târziu toamna și încetează mai devreme primăvara decât pe văi și în zonele cu relief mai coborât, spre care coboară și staționează masele de aer reci de pe dealurile înalte vecine. În schimb, zăpada cade mai devreme cu circa 12 - 14 zile toamna
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
toamna și încetează mai devreme primăvara decât pe văi și în zonele cu relief mai coborât, spre care coboară și staționează masele de aer reci de pe dealurile înalte vecine. În schimb, zăpada cade mai devreme cu circa 12 - 14 zile toamna și se menține cu 15 - 20 zile mai târziu primăvara pe dealurile înalte, pe culmea Lohanului ori pe suprafața platformei Poiana Mare. Un regim termic asemănător, într-o oarecare măsură, există și în cuprinsul reliefului de cuestă care, în general
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
valori foarte scăzute, la răcirea aerului provocată de intensificarea iradiației nocturne adăugându-se și aceea provenită din coborârea pe vale a maselor de aer rece și dens de pe dealurile înalte din E și NE. Brumele se produc mai de timpuriu toamna și mai târziu primăvara. Pe versanții însoriți, cu expoziție SE, S, S - SV și V, insolația este puternică, temperatura aerului este ridicată; apar brizele de zi și de noapte, ceea ce favorizează dezvoltarea plantațiilor pomi viticole, culturilor cerealiere și plantelor tehnice
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
la cel de versant. Un fenomen natural întâlnit în bazinul Lohan sunt inversiunile termice, care apar pe văi și pe plaiurile înalte. Aceste fenomene iau valori deosebite în perioada rece a anului (iarna) și în etapa de tranziție (primăvara și toamna), producând pe văi, pe lângă brumă, o sporire și o persistență mai îndelungată a umezelii și a ceței. CAPITOLUL VI APELE Rețeaua hidrografică din această parte a Podișului Central Moldovenesc este alcătuită din pâraie scurte, cu excepția arterei principale, Lohanul. Cauza acestei
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
După un an de culturi de cereale, terenul respectiv era lăsat să se odihnească și să crească iarbă; (3) a treia etapă este ceva mai elaborată, constând în alternanța a două culturi de cereale într-un an (de primăvară și toamnă), iar în următorul an terenul era lăsat ca ogor negru; (4) a patra etapă este cea a agriculturii moderne. Conform lui Stahl (1998, vol. I, pp. 269-271), tehnicile agricole derivau din necesități sociale. Tehnica desțelenirilor și defrișărilor permanente a fost
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
velor sisteme de resurse. Principala destinație a pădurii era creșterea animalelor. Pășunatul în pădure se făcea fie cu pază, fie fără pază - caz în care sătenii obișnuiau să lase animalele libere în pădure toată vara cu clopote la gât pentru ca toamna să poată fi găsite mai ușor. Pășunatul în pădure era puțin reglementat sau chiar deloc, ceea ce înseamnă că nu existau reguli de acces foarte dezvoltate. Reguli de cuprindere destul de stricte apar însă cu privire la practica suplinirii lipsei de iarbă cu frunze
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
exploatare a resurselor pădurii va fi reglementată ulterior prin lege. Avem astfel un nou exemplu de reglementare directă a regulilor operaționale de către nivelul constituțional. Pentru supraviețuirea copacilor, operația se făcea la trei ani. Revenind la regulile operaționale, frunzele se culegeau toamna și se lăsau în pădure așezate în pomi cu lemne groase peste ele pentru a nu fi luate de vânt. Iarna veneau cu vitele în pădure și le dădeau să mănânce frunzele culese toamna. Dacă vremea nu permitea acest lucru
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
la regulile operaționale, frunzele se culegeau toamna și se lăsau în pădure așezate în pomi cu lemne groase peste ele pentru a nu fi luate de vânt. Iarna veneau cu vitele în pădure și le dădeau să mănânce frunzele culese toamna. Dacă vremea nu permitea acest lucru, atunci sătenii plăteau femei să care în spate până în sat frunzele. Atunci când regulile silvice sunt mai aspre, și aici ne referim la nivelul constituțional, sătenii își restrâng practica la pomii din vatra satului. Când
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
Letiția să meargă să mai schimbe locul. Aerul curat de la țară sigur Îi va face bine. Așa a ajuns Letiția să locuiască la Feodor și să-și mai aline reciproc, singurătatea și tristețea cauzate de boală. Din primăvară până n toamnă grădina era plină de flori de toate felurile. Într-una din zile au venit la ei cele două surori ale lui Feodor, foarte supărate că preotul le interzicea să mai intre În biserică, până ce fratele lor nu se va cununa
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
decât să treacă și ele la religia nouă. Era hotărât să schimbe ceva În viața lui odată pentru totdeauna. Erau multe familii În sat care trăiau pe rit nou așa că a decis să treacă și el. Aveau și biserica lor. Toamna i-a găsit pe cei doi Feodor și Letiția, cununați În fața tuturor, dar mai ales Înaintea lui Dumnezeu, bucurându-se unul de compania celuilalt. Destinul i-a despărțit În adolescență dar, tot el, destinul i-a făcut să se regăsească
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
i se va Întâmpla nimic rău. Îi zicea Puf și era cel mai bun prieten al lui. Lui Îi mărturisea Ionuț toate necazurile lui și cât de mult și-ar fi dorit să poată merge și el la școală În toamnă odată cu ceilalți copii de vârsta lui. Și-ar fi dorit el mai multe dar, starea de sărăcie lucie a familiei, Îl obliga să se mulțumească cu puțin. Abia Îi mai trecuse teama de motanul vecinilor, că o alta pusese stăpânire
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
o scândură, a Început să-I vorbească. Nu prea știa cum să se roage În necazul lui. Iată, vezi? Eu am un mare necaz... de fapt, am două...ajută-mă te rog să pot merge și eu la școală În toamnă odată cu copiii de vârsta mea. Știu să scriu și să citesc puțin dar, voi Învăța... promit. Lacrimile-i curgeau pe fața arsă de soare, le ștergea cu dosul palmei și continuase; nu-i lăsa să-mi taie bobocul de gâscă
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
la fermă și au plecat. Au spus vecinilor unde se mută, dacă i-ar fi căutat cineva să știe de ei. Și-au luat rămas bun de la ei și și-au cerut iertare pentru supărările făcute de copii. A venit toamna, Ionuț a Început să meargă la școală. Până și cele două gemene mai rebele din fire, atenționate serios de tatăl lor, au devenit mai potolite. La fermă nu mai erau nevoite să fure ceva de mâncare. Aveau tot ce le
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
ele să nu cumva să facă supărare și noilor vecini. Lui Puf i-au mai adus patru gâște tinere să-i țină de urât. Mama trebăluia din zori În seară pe lângă casă, și-a pregătit grădinița de zarzavat Încă din toamnă ca și vecinii lor. Săndica se ocupa de flori iar Prâslea sulfa În puful păpădiilor Înflorite a doua oară, minunându-se cum zboară puful. Capul familiei și-a luat munca În serios și În scurt timp știa exact ce are
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
vezi ce frumos este? Întrebase inocentă Andreea. Da, foarte frumos. Dacă anul viitor vom putea merge În concediu, vom merge la munte, Înainte de Începerea școlii. Să vezi câte nuanțe de ruginiu pot exista și cât de frumoasă poate să fie toamna. De fapt fiecare anotimp este frumos În felul său. Trebuie doar să știi să-l vezi și să-l admiri sincer. Am cam uitat să ne bucurăm de natură, păcat. Prin câte am trecut În ultimii ani. Este la fel de păcat
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
grafică, arta decorativă Expune două lucrări: Dans și Qvadriga Victoriei ghips patinat 1990 Chișinău Expoziția - Artă ieșeana contemporană LUCRETIA DUMITRAȘCU FILIOREANU:LUCRERTIA DUMITRAȘCU FILIOREANU 2/19/2011 2:20 PM Page 21 19 1994 Iași, Muzeul de Artă Salonul de toamnă - pictură, grafică, sculptură, arta decorativă 1995 Palatul Culturii, Muzeul de Artă Artă ieșeana contemporană - grafică, sculptură Expune lucrări în teracota: Germinație, Dans, Ecoul, Primăvara, Opaiț, Scoică 1998 Iași, Muzeul de Artă Salonul ART ’IS 1999 Participa la Concursul Național de
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3095]
-
Expoziția de pictură, sculptură, grafică, arte decorative, Iași, 1985. *** Artă ieșeana contemporană - pictură, sculptură, grafică, tapiserie. București, 1985. LUCRETIA DUMITRAȘCU FILIOREANU:LUCRERTIA DUMITRAȘCU FILIOREANU 2/19/2011 2:22 PM Page 131 129 *** Artă ieșeana contemporană, Chișinău 1990. *** Salonul de toamnă 1994 - pictură, grafică, sculptură, arta decorativă, Iași. *** Artă ieșeana contemporană - grafică, sculptură, Iași, mai 1995. Valentin Ciucă, Un secol de arte frumoase la Iași, Editura Art XXI Iași, 2004. Olga Rusu, Constantin Rusu, Violeta Lăcătușu, Codrin Lăcătușu, Iași - Chipuri în
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3095]
-
cum sună 7 iunie a praznic. Era ziua mea zveltă și frumoasă ca o prințesă spunea uneori Nichita, poetul nostru cel mare: paznic alb, grăbit, întins ca un arc. I-ascult glasul în fiecare an, bucuriile au îngălbenit, cu fiecare toamnă. În veacul măsurat de ceasuri reîntoarse în vârsta mea. Prințesa-zeiță! Doar ea mai râde la fereastră, lăsând cerul păscut de stele însângerate-n rană. Flaute se aud ca un cor de cer. Lasă-le măcar acum să mă caute, nici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
de vals, citesc imaginile întocmite fals pe sticla înghețată și rece. Statuile mor sufocate de obiectele din jur: ca lumânările stinse ușor de o mână nevăzută dispărută și ea, undeva, cândva, vărsată în aerul apăsător și galben, în irizări de toamnă târzie, vie, doar în amiaza mea. Alături de femeia frumoasă din piatră, stă o mască, care niciodată n-a zâmbit. Ce idee s-o pui în tablou cu ramă prețioasă de aramă, filigranată. Statuile au rămas în tipare și timpul lor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
în lumina zilei, îngrozit de noaptea ce acoperă albiile firești ale morții. Bărbatul era înalt, masiv și puternic. Sufletul fiară minunată! Cânta argintul ce tremura în rouă în negura nopții atât de luminată și bruma ce acoperea pielea goală a toamnelor sfâșiate de ghearele ploii, beată de alcool, de viscol întors, spre iarna ce-a fost. În ce grote ale memoriei stă adânc năluca strigoiului? Versul dansa fără grai, râu ce curgea leșios și negru, greu de pești așteptând doi ochi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
zbuciumul existenței materiale și în aventura autofăuririi intelectuale prin lectură, studiu și meditație. Între Poezii -le din 1960 și chiar cele din următoarele două volume, distanța calitativă e ca mugurii primăverii, și fructele timpurii, și roadele coapte pe deplin ale toamnei. Tipul de spunere e însă același. Poezia este, pentru Maria Octavian Pavnotescu, jurnal interior. Confesie. Confesie aproape directă, aproape nudă, în versurile de tinerețe; confesie stilizată, rafinată prin cultură, prin intelectualizare, acum. Confesia încredințată cui? Memorialul numit Viața ca reprezentare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
grafică, arta decorativă Expune două lucrări: Dans și Qvadriga Victoriei ghips patinat 1990 Chișinău Expoziția - Artă ieșeana contemporană LUCRETIA DUMITRAȘCU FILIOREANU:LUCRERTIA DUMITRAȘCU FILIOREANU 2/19/2011 2:20 PM Page 21 19 1994 Iași, Muzeul de Artă Salonul de toamnă - pictură, grafică, sculptură, arta decorativă 1995 Palatul Culturii, Muzeul de Artă Artă ieșeana contemporană - grafică, sculptură Expune lucrări în teracota: Germinație, Dans, Ecoul, Primăvara, Opaiț, Scoică 1998 Iași, Muzeul de Artă Salonul ART ’IS 1999 Participa la Concursul Național de
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3094]
-
Expoziția de pictură, sculptură, grafică, arte decorative, Iași, 1985. *** Artă ieșeana contemporană - pictură, sculptură, grafică, tapiserie. București, 1985. LUCRETIA DUMITRAȘCU FILIOREANU:LUCRERTIA DUMITRAȘCU FILIOREANU 2/19/2011 2:22 PM Page 131 129 *** Artă ieșeana contemporană, Chișinău 1990. *** Salonul de toamnă 1994 - pictură, grafică, sculptură, arta decorativă, Iași. *** Artă ieșeana contemporană - grafică, sculptură, Iași, mai 1995. Valentin Ciucă, Un secol de arte frumoase la Iași, Editura Art XXI Iași, 2004. Olga Rusu, Constantin Rusu, Violeta Lăcătușu, Codrin Lăcătușu, Iași - Chipuri în
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3094]
-
Dedic această carte tuturor prietenilor care m-au ajutat la editarea ei. Premoniție - realitate - simțire Astăzi este 3 decembrie 2007. E o zi ca toate zilele de toamnă târzie pentru unii. Pentru mine însă este mai mult: este luni, început de săptămână și un nou început de carte. Cât de mică sau de mare va ieși știu numai Cei de Sus, Dumnezeu și inspiratorii mei. Mă rog tuturor
Povestea unei reîntrupări by LEOCADIA GEORGETA CARP () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1268_a_1896]