KorAP: Find »[drukola/base=totalitar & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...122 123 124 ...200 >

4,979 matches

Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426

niciun fel de încredere"8. Lipsa încrederii în partidele politice Partidele politice joacă un rol crucial în agregarea intereselor și în selecționarea reprezentanților politici. Aceste două funcții sunt esențiale în funcționarea democrațiilor pluraliste sau chiar în dictaturi sau în regimuri totalitare, și sunt inevitabile în politica contemporană. Partidele sunt considerate ca dispunând de cea mai scăzută cotă de încredere dintre toate instituțiile politice și dintre organizații de pe toate continentele și din toate tipurile de regim. O bogăție de date atestă o

Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
încrederea în liderii politici și în anumite instituții. O distincție între legitimitatea regimului și încrederea în anumite instituții sau conducători este necesară pentru că nicio instituție nu poate să scape total criticilor anumitor persoane. Unanimitatea este o pretenție ridicolă a regimurilor totalitare. Documentația disponibilă nu ne permite să afirmăm că legitimitatea democratică a fost contestată. Majoritatea cetățenilor europeni se declară pentru îmbunătățirea regimurilor politice prin reforme, în conformitate cu regulile democratice. Între reformele convenționale și agitația revoluționară există multe forme de acțiune și de

Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
schimbarea de regim Regimul politic reprezintă modelul de bază prin care puterea guvernamentală este organizată, exercitată și transferată într-o societate. Putem vorbi, de exemplu, despre monarhii și despre republici, despre regimuri parlamentare sau prezidențiale și despre regimuri autoritatre sau totalitare 35. Un regim nu este neapărat sinonim cu deținătorii puterii un "regim Chirac" în Franța sau un "regim Clinton" în America, la data scrierii acestui text. Șefii executivului, precum Jacques Chirac și Bill Clinton, și guvernele (sau "administrațiile", termenul mai

Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
de-al Doilea Război Mondial), și fiecare dintre acestea s-a născut printr-o scriză majoră. Comparatiștii au construit multe tipologii ale regimurilor, însă ne mulțumim să o utilizăm pe cea mai familiară și mai simplă: regimuri tradiționale (monarhice), autoritare, totalitare și democratice. Fiecare tip de regim poate fi instabil sau stabil, în funcție de existența, absența sau aparenta probabilitate a preluării nelegitime a puterii, prin lovitură de stat sau prin revoltă. Structura și funcționarea elitelor politice sunt, în opinia noastră, factorii determinanți

Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
numai gradual, iar grupurile de elite sunt unite consensual, regimurile democratice stabile durează perioade foarte lungi (de exemplu, democrațiile anglo-americane și scandinave); acolo unde structura elitelor se schimbă chiar mai încet, dar unde grupurile de elite sunt unite ideocratic, regimurile totalitare relativ stabile durează și pot, eventual, intra într-o condiție post-totalitară (de exemplu, Uniunea Sovietică din 1922 până în 1991 sau regimul comunist chinez din 1949 până în prezent)36. Pe de altă parte, acolo unde există schimbări semnificative ale elitelor în timpul

Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
regimuri autoritare instabile, întrerupte, poate, de regimuri democratice de scurtă durată și instabile, reprezintă modelul obișnuit (de exemplu, toate țările latino-americane în secolul al XIX-lea și cele mai multe țări africane în ultimii patruzeci de ani). Între aceste poluri democratic stabil, totalitar stabil și autoritar instabil există, totuși, câteva modele și posibilități complexe. Putem identifica cel puțin unsprezece "itinerarii" ale schimbărilor de regim asociate cu crize, cu schimbarea structurii elitei și cu modelul, produs de criză, de funcționare al elitelor (v. Tabelul

Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
În Marea Britanie, de asemenea, Coroana jucase rolul de mijlocitor, dar cu câtva timp înainte. În perioada interbelică, centrul de greutate al sistemului politic britanic era la Westminster și Whitehall; în România, la Palatul Regal. Prăbușirea democrației fragile între doi coloși totalitari În 1937, când legislatura ajungea la sfârșitul termenului său normal, regele a întrerupt alternanța partidelor la putere și a oprit pendulul. El n-a chemat celălalt partid la putere potrivit obiceiului, ci a menținut Partidul Național Liberal la cârma guvernului

Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
Parlamentului a fost hotărâtă la două luni după alegerile din 1937. După un simulacru de referendum, după modelul plebiscitului lui Napoleon al III-lea, a fost promulgată o nouă Constituție în 1938. Aceasta crea un nou regim autoritar, dar nu totalitar, pentru că guvernul nu avea o ideologie reală și nu avea la dispoziție infrastructura necesară pentru a controla și influența societatea. În 1940, sub amenințarea armatei germane, România a fost forțată să cedeze Ungariei aproape jumătate din Transilvania și acest act

Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
este un concept vechi, aplicat pentru prima oară țărilor din estul Europei în perioada dintre cele două războaie mondiale. Eșecul experiențelor democratice în aceste țări mici nu poate fi explicat fără a avea în vedere situarea lor între două imperii totalitare. Dacă Rusia și Germania ar fi fost, ele însele, niște țări mici, ideologia extremistă care s-a dezvoltat înlăuntrul hotarelor lor n-ar fi avut efectul pe care îl cunoaștem. Proporțiile și potențialul lor militar au condiționat viața politică în

Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
asemenea punct de vedere pesimist este bazat pe o extrapolare ipotetică a curbelor care reflectă orientările politice, economice, sociale și culturale. Rămâne de văzut dacă democrațiile fictive vor fi mai numeroase decât dictaturile monopartite, conducerile militare, regimurile autoritare și sistemele totalitare. În rezumat Mecanismul democrației românești este redat în mod lapidar prin ce spunea odată Petre Carp, adresându-se regelui: "Dați-mi puterea și eu vă dau Parlamentul!". După ce regele însărcina un partid politic sau o grupare politică cu formarea guvernului

Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
Corola-website/Law/107584_a_108913

reprezentanți ai poliției și ai jandarmeriei. ... (2) În cazuri justificate, cu acordul organizatorilor, comisiile de avizare pot să modifice unele elemente cuprinse în declarația prealabilă a acestora. ... Articolul 9 Sunt interzise adunările publice prin care se urmărește: a) propagarea ideilor totalitare de natură fascistă, comunistă, rasistă, șovină sau ale oricăror organizații terorist-diversioniste, defăimarea țării și a națiunii, îndemnul la ură națională sau religioasă, incitarea la discriminare, la violență publică și la manifestări obscene, contrare bunelor moravuri; ... b) organizarea unei lovituri de

LEGE nr. 60 din 23 septembrie 1991 (*republicată*) privind organizarea şi desfăşurarea adunărilor publice*). In: EUR-Lex (1991) [Corola-website/Law/107584_a_108913]
Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557

și Înalt. Din toate acestea, noi extragem azi o anume răbdare În primul rând, un calm creator, dar și un calm În fața evenimentelor, oricât ar fi ele uneori de opresive sau dramatice. Calm - sub șapa de plumb a unui regim totalitar, dar calm și azi, când noua libertate, căzută peste noi ca un fulger, este aptă uneori să ne destabilizeze din acel echilibru pe care ni l-am creat cu câte eforturi și drame - „Înainte”! Calmul necesar pentru a ne contempla

(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban (2006) [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
făcând dintr-o necesitate - ce altora le pare insipidă și umilitoare! - o activitate creatoare, o formă a libertății, deci. Și eu, În ceea ce mă privește, În ciuda atâtor decenii pe care le-am trăit opresat și contrariat brutal de un regim totalitar, nu am Întrevăzut libertatea În primul rând decât ca o formă a creației individuale; apoi, doar ca pe o formă a libertății sociale. Și, prin aceasta, m-am considerat totdeauna un urmaș, chiar și Îndepărtat, al celor din Renaștere, amestecați

(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban (2006) [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
său aparent și oarecum dezabuzat, mi-a indicat mi-a transmis, aproape!, acea stare umană care trece dincolo de frică și groază: apatia, ataraxia corpului social care, mi-am dat atunci seama, era scopul ultim; „triumful!”, de fapt, al oricărui regim totalitar. O renunțare totală la orice formă a luptei sau a Împotrivirii, În indiferent ce formă, și o supunere - o supunere nu față de forțele vizibile, convenționale, fizice, ci față de istoria, de capriciul ei grosolan - și, În astfel de momente, istoria - Istoria

(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban (2006) [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
persuasivă și obsesivă ca o boală mortală, insistentă așa cum sunt aparițiile de coșmar, care te urmăresc ani În șir, sute și sute de nopți. O altă speranță, ce nici nu mai este una, ci doar forma ei goală; sub regimurile totalitare și ideologice există o fugă continuă de conținut, deși se vorbește mereu despre acesta, despre fondul lucrurilor și despre „idei”! Dar totul se năruie În formă, În purele și fixele tipare, care până la urmă se reduc la unul singur: ascultarea

(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban (2006) [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
meschin și individualist burghez” - topirea entuziastă Într-o singură Voință. O beatitudine care se Învecina cu o anume mistică trivială; iar Ceaușescu, alături de omologul său Kim-Ir-Sen al Coreei de Nord, a lunecat cel mai aproape de acest mesianism păgân cu pretenții totalitare - totalitare, Încă o dată, nu (numai!Ă În sensul direct, fizic, polițienesc, ci cu pretinse și „Încăpățânate” valori charismatice, ordonatoare, „salvatoare”. Salvatoare... de la ce?! Dincolo de frazeologia cam prăfuită a ciracilor oportuniști sau bolnavi de putere și resentiment ai Stăpânului, salvarea trebuia

(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban (2006) [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
și individualist burghez” - topirea entuziastă Într-o singură Voință. O beatitudine care se Învecina cu o anume mistică trivială; iar Ceaușescu, alături de omologul său Kim-Ir-Sen al Coreei de Nord, a lunecat cel mai aproape de acest mesianism păgân cu pretenții totalitare - totalitare, Încă o dată, nu (numai!Ă În sensul direct, fizic, polițienesc, ci cu pretinse și „Încăpățânate” valori charismatice, ordonatoare, „salvatoare”. Salvatoare... de la ce?! Dincolo de frazeologia cam prăfuită a ciracilor oportuniști sau bolnavi de putere și resentiment ai Stăpânului, salvarea trebuia acționată

(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban (2006) [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859

omeniri", în esență explicația fiind redusă la ciudata situație în care țăranul devenise simultan hoț și păgubaș, adică Săsărman își fură propria căciulă, situație, de altfel, cunoscută foarte bine în subtext de către toți cei trecuți prin malaxorul social al regimului totalitar al "dictaturii proletariatului". Încă o ciudățenie a misterului varvarian îl lasă perplex pe Dimitrie Cristea, și acest lucru se întâmplă atunci când Sticlaru, "poetul răsfățat al Varvarei", la una din adunări recită patetic un poem închinat primarului, lăudându-i spiritul revoluționar

[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
citirea Cuvântului explicativ al autorului, din care aflăm siderați că prima versiune, inevitabil tinerească a cărții, datează din 1968 (sic!). Mica odisee a manuscrisului întinsă pe 38 de ani ilustrează cum nu se poate mai bine "culisele" cenzurii din epoca totalitară, vitregiile conjuncturale și micimea unor oameni, contrastantă în raport cu generozitatea altora. Faimosul dicton latin Habent sua fata libelli este confirmat cât se poate de convingător. După decenii de așteptare mărturisește cu resemnare autorul Fragmentele lui Lamparia au devenit, prin forța ineluctabilă

[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
vitro" a unui mutant modernist pur, a optzecismului, similară nașterii copilului cu coadă de porc, în fascinanta alegorie a modernului din satul Macondo: Gabriel García Márquez Un veac de singurătate. Nașterea mutantului postmodernist român, din incestul materialismului marxist-leninist, de factură totalitară, cu stângismul cultural american, a condus nu la excludere din lipsa de toleranță, ci la o autoexcludere, prin falsa reacție la adresa regimului dictatorial din România. În esență, optzecismul românesc este antieuropean, prefigurând, se pare, dimensiunea politicii externe a actualului președinte

[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
universale [...]. La 19-20 de ani, o cultură sprijinită pe asemenea lecturi nu e un fapt obișnuit, deși la vremea aceea actul lecturii era singura posibilitate de a evada dintr-un univers absolut ostil. E de remarcat atitudinea autorului față de regimul totalitar într-o vreme când se părea că lucrurile nu mai sunt cum au fost, se schimbase ceva. Dar tânărul nu putea evita integrarea într-o lume, totuși lume, că de ea nu te poți elibera decât prin moarte, așa că a

[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
militar american, William S. Lind, a remarcat mai multe asemănări frapante ale acestui mutant cu marxismul clasic, de la potrivirea de "principii și valori" comune până la coincidențe terminologice ("societate socialistă multilateral dezvoltată" și "multiculturalism dezvoltat", de-o pildă). "Ambele ideologii sunt totalitare", de un exclusivism și o intransigență la limită cu absurdul, frizând comicul, am zice, dacă dincolo nu s-ar căsca nebunia tragică a consecințelor căderii în barbarie și inuman. La fel, "ambele ideologii au pentru evoluția istoriei o singură explicație

[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
Goma, "autocronii" corectitudinii politice. În ultimă instanță, ca să anticipăm, ținta acestui reducționism cultural sunt națiunile (ca majorități "asupritoare" sau, în terminologia "corecților politici", ca factori de putere și dominație, ca sursă de inechitate socială). Criteriul diferenței urmează o știută cutumă totalitară, "deconstrucția" vizează tot ce se referă la axul lor arheic. De aceea, ține să dovedească Theodor Codreanu, asaltul asupra centrului canonic occidental și atacurile asupra centralității canonului literar românesc trebuiesc interpretate ca o încercare de scoatere a literaturii din ecuația

[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
reușit un salt peste marile tendințe literare ale sfârșitului de veac XX (neotradiționalism, neomodernism, postmodernism), plasându-se intuitiv în transmodernism, care are ca suport ontologic atitudinea transdisciplinară". În contextul unui rol de piuliță într-un angrenaj social rigid, supus presiunii "totalitare" de "jos" și de "sus", trebuind să fie mereu atent și să manevreze între turbulența histrionică a unui Esinencu ori Saca, de pildă, și năbădăile lui Bodiul, "heracliteanismul" lui Victor Teleucă trecea ușor fie complex psihologic, fie insuficientă călire ideologică

[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303

unei schimbări în politica externă, însă demiterea sa după numai 44 de zile a redus temerile democrațiilor occidentale de schimbare a obiectivelor clasice. Perioada următoare se va caracteriza din nou printr-un balans al diplomației externe, în care presiunile statelor totalitare nu vor fi decât în mică măsură contracarate de marile puteri democratice, aflate la rândul lor într-o criză asupra obiectivelor externe. A. Structurile informative/contrainformative din Ministerul de Interne A.1. Direcția Poliției de Siguranță din Direcția Generală a

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]