4,948 matches
-
situații, de stimuli nonspecifici pentru vorbire, care o preced sau o succed. Numărul acestor stimuli nespecifici este extrem de mare - gesturi, umblet, expresie facială, expresia ochilor, dicție, intonație, numeroase mișcări neobservabile, prestigiul persoanei care vorbește, starea fiziologică de așteptare ori de trebuințe biologice ale receptorului și, În general, orice care În momentul respectiv este legat de cuvintele pronunțate. Acești factori care prin ei Înșiși nu au o semnificație concretă pot Întovărăși orice vorbire. De exemplu, o intonație mânioasă poate fi implicată nu
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Manuela HUŢUPAŞU, Mihaela ŞIMONCA () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93093]
-
emoțională sau comportamentală. Atunci când degradările induse de stres depășesc posibilitățile adaptative ale organismului, acesta are caracter nociv. Stresul organizațional poate fi definit ca fiind răspunsuri fizice și emoționale, vătămătoare, ce apar atunci când solicitările locului de muncă nu corespund capacităților, resurselor, trebuințelor persoanei, putând conduce la deteriorarea sau chiar vătămarea stării de sănătate. Vulnerabilitatea la stres se constituie În funcție de traumele psiho-afective, experiențe ale unor stresuri psihice cu rezonanță majoră, incluzând aici și modul În care a reușit să le domine. O importanță
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Cătălin Constantin IOAN, Cristina VAMEŞU () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93100]
-
De unde, puternicul interes arătat problemelor de învățământ și pedagogie, preocuparea febrilă de întemeiere și organizare de școli. problema capitală este permanent aceea a: mijloacelor de a întemeia o sistemă de învățătură publică, înlesnitoare, potrivită cu gradul luminatei Europe și cu trebuința acestei țări. Nu poate fi trecută cu vederea nici vechea tradiție a acestei orientări, care se conturează în țările noastre, mai întâi în mediile și sfera culturii grecești, încă din secolul al XVIII lea. În această privință, exemplul lui Alexandru
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
și pe Kogălniceanu, care le respinge categoric în romanul său Tainele inimei, publicat în 1850: Am luat luxul, corupția și formele exterioare a Europei. Când, în 1851, limba greacă este scoasă din învățământ, argumentul a fost că această limbă are trebuință de o învățătură serioasă, iar nu să figureze drept singură formă. Despre învățământul universitar, se știe, Maiorescu nu va gândi niciodată altfel, de vreme ce intenționa să suprime catedre întregi la recent înființata Universitate ieșeană. Dar, este de notat că, încă din
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
-mi erau de folos nici prezicerile astroloagei la care fusesem în urmă cu ceva timp, tot ca un fel de privire a realității în joacă, atât și nimic mai mult. Îmi fusese clar atunci că nu-mi mai erau de trebuință reperele interioare și căutam cu orice preț jaloane în afara mea, necrezând în nimic, dar având mare nevoie să cred în ceva. Așa că, orice ar fi fost bun, de la ghicitul în stele la cel în cărți, de la horoscop la bioenergie, de la
Portocalele roșii de Sicilia by Rodica Dinulescu () [Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
pentru că în pedepsirea exemplară a răului este o mare putere educatoare. Dacă regele lui Israel va pune pe capul său sfințit coroana pe care i-o va dărui Europa, el va deveni patriarhul lumii. Victimele necesare, făcute de el, din cauza trebuinței lor, nu vor atinge niciodată numărul victimelor oferite timp de secole nebuniei mărețiilor, prin rivalitatea guvernelor creștine. Regele nostru va fi într-o legătură statornică cu poporul; el îi va adresa de la tribună discursuri, a căror faimă se va răspândi
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
tulburări și nemulțumiri printre creștini. Forța pe care regele nostru se va bizui va fi în echilibrul și garanția păcii. Este necesar ca posesorii de capitaluri să sacrifice o mică parte din veniturile lor pentru a asigura funcționarea mașinii guvernamentale. Trebuințele statului trebuie să fie plătite de cei cărora bogăția le îngăduie să facă acest lucru fără greutate. Această măsură va distruge ura săracului împotriva bogatului, în care primul va vedea o forță financiară utilă statului, un sprijin al păcii și
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
a obține aceste bunuri. Pentru ca plătitorii aparținând clasei inteligente să nu se întristeze prea tare de aceste noi plăți, li se va remite o dare de seamă asupra destinației acestor sume, cu excepția, bineînțeles, a sumelor care vor fi repartizate pentru trebuințele tronului și ale instituțiilor administrative. Persoana domnitoare nu va avea proprietăți personale, pentru că tot ce este în stat este al lui, altfel o situație ar contrazice pe cealaltă: averile personale ar anula drepturile de proprietate asupra posesiunilor tuturor. Rudele persoanei
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
capitaliștilor, care au omorât mica industrie, a absorbit toate forțele poporului și în același timp și pe aceea a statului. Emisiunea actuală a banilor nu răspunde în general cifrei de consumație de om, și în consecință nu poate satisface toate trebuințele muncitorilor. Emisiunea banilor trebuie să fie în raport cu creșterea populației și trebuie să intre în acest cont și copiii pentru că și ei consumă și costă încă de la nașterea lor. Revizuirea baterii monedelor este o chestiune esențială pentru lumea întreagă. Știți că
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
de bani, cu atât mai mult cu cât noi am retras din circulație cât mai mult aur posibil. Trebuie să introducem o monedă creată asupra lucrului, fie ea de hârtie sau de lemn. Vom face o emisiune de bani după trebuințele normale ale fiecărui om, sporind această cantitate cu fiecare naștere, micșorând-o cu fiecare moarte. Fiecare departament, fiecare sector va ține socotelile sale în acest scop. Pentru ca să nu fie întârziere în remiterea banilor pentru trebuințele statului, sumele și data predării
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
o emisiune de bani după trebuințele normale ale fiecărui om, sporind această cantitate cu fiecare naștere, micșorând-o cu fiecare moarte. Fiecare departament, fiecare sector va ține socotelile sale în acest scop. Pentru ca să nu fie întârziere în remiterea banilor pentru trebuințele statului, sumele și data predării lor vor fi fixate printr-un decret al guvernului; prin aceasta se va fi distrus protectoratul ministerului de finanțe care nu va putea favoriza o regiune în detrimentul celorlalte. Vom prezenta aceste schimbări pe care le
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
intuitivă a fenomenului, a cazului, la logica regulii, a legii pe care o exprimă cazul, fenomenul și operarea În această conceptie, fapt ce reprezintă o adevăratĂ revoluție În actul de cunoaștere, o schimbare de structură a ințelegerii]. Totodată se modificĂ trebuințele, interesele, preferințele, are loc un proces de apropiere a intereselor de aptitudini, acestea din urmă devenind intuite ca atare de către copil prin caracterul valoric mai Înalt al produselor activitătții sale in competițiile școlare. Școala creează copilului condiții directe și
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
o excitație corporală. Scopul manifestării acesteia este acela de a reprima starea de tensiune creată. Freud stabiește două sisteme duale ale pulsiunilor: primul este cel al pulsiunilor sexuale și al pulsiunilor Eului sau de autoconservare. Acestea din urmă reprezintă marile trebuințe de care depinde supraviețuirea individului (de exemplu: foamea și funcțiile alimentareă și sunt opuse pulsiunii sexuale. Al doilea sistem este dat de pulsiunile vieții și ale morții, ele reprezentănd , În concepția freudiană, cel mai eficient mod de explicare a mecanismelor
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
nu sunt prezente asemenea semne. In primul caz, stimulii asociați pot amplifica agresivitatea. O clasificare a reacțiilor conștiente la frustrare a fost realizată de Rosenzweig (cf. Rudică, 1979, pp.131-132ă, ce utilizează trei criterii: * economia (gradul de deposedare al ă trebuințelor frustrante; * sinceritatea răspunsurilor; * adecvarea răspunsurilor; În cazul primului criteriu (economia trebuințelor frustranteă s-au identificat reacții de apărare a Eului, reacții de persistență a trebuinței și reacții care exprimă inevitabilitatea obstacolului. a) Răspunsurile de apărare a Eului. In funcție de modul
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
amplifica agresivitatea. O clasificare a reacțiilor conștiente la frustrare a fost realizată de Rosenzweig (cf. Rudică, 1979, pp.131-132ă, ce utilizează trei criterii: * economia (gradul de deposedare al ă trebuințelor frustrante; * sinceritatea răspunsurilor; * adecvarea răspunsurilor; În cazul primului criteriu (economia trebuințelor frustranteă s-au identificat reacții de apărare a Eului, reacții de persistență a trebuinței și reacții care exprimă inevitabilitatea obstacolului. a) Răspunsurile de apărare a Eului. In funcție de modul În care subiectul frustrării Își asumă “agresiunea”, pot fi grupate În
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
cf. Rudică, 1979, pp.131-132ă, ce utilizează trei criterii: * economia (gradul de deposedare al ă trebuințelor frustrante; * sinceritatea răspunsurilor; * adecvarea răspunsurilor; În cazul primului criteriu (economia trebuințelor frustranteă s-au identificat reacții de apărare a Eului, reacții de persistență a trebuinței și reacții care exprimă inevitabilitatea obstacolului. a) Răspunsurile de apărare a Eului. In funcție de modul În care subiectul frustrării Își asumă “agresiunea”, pot fi grupate În : * Extrapunitive- individul Își directionează reacțiile spre ceilalți, Își exprimă furia și Învinovațește pe alții
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
Impunitive- presupun trăirea sentimentelor de jenă și rușine. Accentul nu se pune, de această dată, pe Învinovațirea unei instanțe din exterior. Situația este considerată inevitabilă și minimalizată. In plan patologic, le corespund anumite maifestări isterice. bă Reacții de persistența a trebuinței. Direcționează activitatea și gândirea subiectului spre Împlinirea trebuinței frustrate. că Reactii care exprimă inevitabilitatea obstacolului. In acest caz, răspunsurile sunt stereotipe, ca urmare a “dezarmării” individului. In ceea ce privește criteriul sincerității reacțiilor la frustrare, răspunsurile se plasează Între două extreme
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
Accentul nu se pune, de această dată, pe Învinovațirea unei instanțe din exterior. Situația este considerată inevitabilă și minimalizată. In plan patologic, le corespund anumite maifestări isterice. bă Reacții de persistența a trebuinței. Direcționează activitatea și gândirea subiectului spre Împlinirea trebuinței frustrate. că Reactii care exprimă inevitabilitatea obstacolului. In acest caz, răspunsurile sunt stereotipe, ca urmare a “dezarmării” individului. In ceea ce privește criteriul sincerității reacțiilor la frustrare, răspunsurile se plasează Între două extreme, la polul negativ Întâlnindu-se fabulația și simbolurile
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
Rezultatul /efectul benefic al relației părinți -copii îl reprezintă sentimentul de siguranță, singurul care permite copilului să se emancipeze și să-și dobândească personalitatea. Implantarea sentimentului de siguranță se realizează prin respectarea unor condiții: protecția împotriva loviturilor din afară, satisfacerea trebuințelor elementare, coerența și stabilitatea cadrului de dezvoltare, sentimentul de a fi acceptat de ai săi ca membru al familiei, ca ființă umană. în calitate de membru al familiei, copilul trebuie să fie iubit, să dăruiască dragoste, să fie izvor de bucurie și
ARTA DE A FI PĂRINTE by Georgiana – Livia Antoci () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93072]
-
care permite persoanei 2 lucruri: - să adauge produsului un număr mare de detalii, amănunte;să-l elaboreze echilibrat și economic. e) Sensibilitatea față de probleme - capacitatea de a depista probleme, acolo unde aparent nu există; presupune o atitudine deschisă, receptivă față de trebuințele, atitudinile și sentimentele altora, permanenta curiozitate și dorința de a cunoaște, de a elabora, experimenta și verifica noi ipoteze. Pentru producția creatoare este decisivă, deoarece o problemă sesizată are șanse crescute de a fi rezolvată. Gândirea convergentă presupune ca efortul
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
de bază al individului în lupta cu diferitele obstacole ce apar. Motivația intrinsecă îndeplinește rolul definitoriu în creativitate. Teresa M. Amabile consideră că motivația extrinsecă este eficientă pe termen lung, în timp ce motivația intrinsecă este prioritară ăn sarcinile pe termen scurt. Trebuințele, motivele, atitudinile, interesele, convingerile, idealurile, concepția despre lume și viață, sunt în strânsă legătură în cadrul motivației - vectorul întregului psihic uman. Efortul creator, perseverența deosebită a corectorilor creativi se sprijină pe o puternică motivație intrinsecă. Munca îndîrjită reprezintă caracteristica generală a
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
delicatețea comportamentului celorlalți. Dezvoltarea și educarea conduitei sociale le vârsta școlară mică Personalitatea școlarului mic se distinge și prin modul cum se manifestă el în planul relațiilor cu ceilalți. Activitățile din grădiniță au contribuit mult la socializarea copilului, la cultivarea trebuinței și plăcerii de a veni în contact cu ceilalți copii și de a comunica cu ei. În școală continuă să se dezvolte contactele sociale dintre copii, se amplifică nevoia copilului de a se afla în colectivitate, de a stabili relații
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
acest sens ar fi necesar ca adeziunea funcțională a partenerilor de joc să fie atât de completă încât toată echipa să poată reacționa ca un singur om. Performanța colectivă se poate obține însă numai (deși nu este suficient) prin acordul trebuințelor și al intențiilor desfășurate într-o atmosferă afectivă bună. În istoria sportului, sunt foarte rare cazurile care să ateste existența vreunei echipe cu omogenitate perfectă, și dacă s-a ajuns până aici, a fost probabil, pentru o perioadă foarte scurtă
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
poată transmite direct, imediat și deschis ideile, de la unul la altul. Nu s-ar concepe desfășurarea eficientă a vreunei activități, rezolvarea unor probleme de grup în afara transmiterii ș i receptării de mesaje. Comunicarea este, așadar, absolut necesară, reprezentând una dintre trebuințele fundamentale de ordin spiritual ale oamenilor. Dacă caracterul comunicării este subliniat de aproape toți autorii care s-au referit la ea, nu aceeași unitate de idei se întâlnește în legătură cu definirea ei, părerile fiind în general, neconcordante. Pentru unii, orice schimb
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
structuri interpersonale. În echipa sportivă există alături de structurile de comunicare, de putere și structuri afective sau sociometrice. Fenomenele afective ce caracterizează echipa sportivă se pot împărți în fenomene afective intraindividuale, care se produc la nivelul unui singur jucător printre care trebuințele, interesele, emoțiile, sentimentele strict personale care sunt trăite de jucător fără ca acestea să fie produse de echipă sau să influențeze într-un fel echipa respectivă. Din a doua categorie fac parte fenomenele afective interindividuale care se produc între doi sau
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]