3,565 matches
-
clar că nu mai avem de-a face cu un uzurpator al leului divin de la piramide. Dealtfel, sfinxul grec nu Întreabă nimic despre zei. Ei cere un răspuns simplu, care ucide sau da viață. Stînd la porțile Thebei, ieșea Înaintea trecătorilor devorîndu-i pe cei ce nu știau să-i răspundă. La rîndul său, Însă, monstrul era sortit să moară la primul răspuns adevărat. El se va sinucide Învins de soluția enigmei. Este, de fapt, Întrebarea Însăși, care moare numai prin răspuns
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
ea ca Într-un miel Înjunghiat, e numai pentru a da faptelor mele un Înțeles, deoarece nu vreau să mă ascund În spatele unor răspunsuri ușoare; adevăratul curaj e de a rămîne gol În fața sfinxului. VÎntul Îmi șterge urmele din praf, trecătorii se feresc să mă vadă cum arăt, ca un cerșetor, dar cîndva am fost rege și am dat un răspuns sfinxului pe care monstrul nu l-a putut combate. Toate aceste lucruri există și nu mi le poate lua nimeni
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
decît oricine, că, În vale, Sisif Își Împrospătează forțele pentru a urca muntele din nou. Orice revenire e Întăritoare. Cunosc Îndeaproape aceste lucruri. Și În nici o luptă nu voi fi Învins dacă memoria va lupta alături de mine. Am ucis destui trecători, dar acesta este un păcat al tuturor celor care se trag din zei. Pe fața mea Întoarsă spre pămînt nu e nici o pată de sînge. E numai dragoste și recunoștință. Nimic nu-mi lipsește cînd mă tăvălesc În nisipul plin
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
făcut ei din Procust un tîlhar. Prin celebrul său pat, Procust se opunea diversității. Dar el nu face altceva În demența sa feroce decît să aplice cu mijloace brutale Învățămintele esteticii antice. Ce altceva pretinde el decît că trupul fiecărui trecător trebuie să se Înscrie Într-un anumit canon, avînd neapărat o anumită lungime? Arta elină Îl obligă pe artist să măsoare. Ea pune dezordinea pe același plan cu urîtul și sfîrșește prin a cînta mai puțin omul și mai mult
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
deci chipul lui Apolo și cruzimea zeului din scena În care l-a schingiuit pe Marsyas. Dar simpla lui contestare nu e suficientă pentru a formula un alt adevăr. Ne-am fi putut opri la afirmația că tîlharul care ataca trecătorii Între Megara și Atena a fost numai o formă perversă, o nebunie a ideii de măsură, Învinuindu-i doar metoda sălbatică, dacă sîngele de pe patul lui Procust nu ne-ar fi Împiedicat adesea să vedem că dincolo de negarea acestuia trebuie
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
mai avea la el decât câțiva bănuți, de care avu nevoie chiar în acea noapte. 41. În timpul drumului spre Veneția, din pricina orânduielilor împotriva molimei, a dormit sub porticuri. Trezindu-se într-o dimineață, se pomeni față în față cu un trecător care, văzându-l, se înspăimântă și o rupse la fugă; căci se pare că era tare galben la față. Călătorind astfel cu câțiva tovarăși ajunse la Chioggia și află că nu se putea intra în Veneția. Ceilalți hotărâră să meargă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
străduță. Vis-a-vis de strada unde ieșiseră era o zonă de șantier in plină activitate și pe o suprafață foarte întinsă. Se construia un complex comercial; pe panouri erau afișate diferite reclame din domeniul construcției, ponouri ce protejau șantierul de privirea trecătorilor, căutând să-i dea și un aspect frumos. Majoritatea blocurilor din zona aceea se construiseră în acea perioadă, iar la unele le lipseau geamurile și ușile, dând un aspect urât și o stare sinistră. În locul acestora erau plase de sârmuliță
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
repede capul și privi cu fermitate înainte. După ce coborâse din tren o cuprinseră frisoanele temerii, a căutării unui loc de muncă, a unui adăpost pe acest teritoriu străin unde voia să realizeze ceea ce pierduse. Rămăsese pe loc câteva momente privind trecătorii care intrau și ieșeau din incinta gării. Necunoscând limba 135 acelui stat încerca cum știa ea mai bine să afle câteva informații necesare, dar spre surprinderea ei, nimeni nu o lua în seamă. Cu privirea aproape înlăcrimată, rămase mută de
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
intrau și ieșeau din incinta gării. Necunoscând limba 135 acelui stat încerca cum știa ea mai bine să afle câteva informații necesare, dar spre surprinderea ei, nimeni nu o lua în seamă. Cu privirea aproape înlăcrimată, rămase mută de răceala trecătorilor și îi venea să țipe în disperarea în care se afla. Era singură fără să aibă vreun sprijin, vreun braț puternic, vreo cunoștință care să o ajute. Uneori îți trebuie să trăiești mulți ani pentru a înțelege esența și valoarea
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
fapt sound design-ul (Toncu ar fi trebuit să lucreze în echipa sa la filmul lui Francis Ford Coppola Youth Without Youth). Atmosferă studențească la Cinemateca Eforie, unde se desfășoară festivalul, cu tineri voluntari care distribuie flyere în fața cinematografului, îndemnând trecătorii să intre : E gratis !. (La Cinematecă există și un cineclub, ceea ce dovedește că alegerea acestui loc pentru festival a fost inspirată : cineclubiștii vin oricum.) Documentarul despre Murch (făcut de David Bleiman Ichioka) este formidabil, ar trebui să constituie material didactic
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
ochii vioi scrutând coroană copacilor, strada șerpuind spre gară, dantelăriile zării, dealurile molcome, privind prin oameni și dincolo de ei, ieșit la o răscruce a străzilor cu învechitul șevalet portativ și pictând, îndeosebi toamnă, sub privirile curioase ale copiilor și ale trecătorilor. De-ar trăi încă Viorel Huși, trecătorul care s-ar încumeta să intre în podgorii l-ar surprinde, desigur, cu șevaletul pe-un drumeag dintre vii, unde fiica Margareta și-a temeluit casă. Urmașii lui își amintesc de bunătatea paternala
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
spre gară, dantelăriile zării, dealurile molcome, privind prin oameni și dincolo de ei, ieșit la o răscruce a străzilor cu învechitul șevalet portativ și pictând, îndeosebi toamnă, sub privirile curioase ale copiilor și ale trecătorilor. De-ar trăi încă Viorel Huși, trecătorul care s-ar încumeta să intre în podgorii l-ar surprinde, desigur, cu șevaletul pe-un drumeag dintre vii, unde fiica Margareta și-a temeluit casă. Urmașii lui își amintesc de bunătatea paternala, de altruismul sau, dar, mai ales de
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
Chiar prima realizare plastică poartă amprenta locului: „Din curtea Episcopiei Hușilor”, întărită de alte denumiri care conduc spre aceeași zonă, precum „Toamnă la poarta viei noastre”, „La crama”, „Periferie la Huși”, „în curtea de la vie”, „Priveliștea Hușilor”, „Poartă de la vie”, „Trecător în margine de târg” ș.a. Alte lucrări poartă generic numele „Peisaj”, „început de primăvară”, „Iarnă”, „Toamnă” ori „Peisaj de iarnă”, dar privite atent se pot identifica particularități etnografice și aspecte diurne din viața târgului împodobit cu podgorii dantelate și așezat
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
solaritatea e vizibilă atât prin umbrele prelingându-se de la bază figurilor și obiectelor, cât mai ales in seninătatea emoțională pe care o degajă tabloul. Nori îndepărtați, grupați sau zdrențuiți, în tulumbe încrețite sau înnegurați horesc în dezordine („Peisaj de primăvară”, Trecător în margine de târg”), se adună-n buchete roșietice („Peisaj”, p. 100), ori se înșiruie în coloane de atac deasupra dealurilor tulburând liniștea așezării („Peisaj de iarnă”, „Ulița cu felinar”). Nepăsători gravitației, dau viață imaginii și stabilesc un punct de
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
chestiunii crematoriului mare vâlvă; e vorba de o greșită interpretare a președintelui și se pare că se va reveni. Dar din partea aceasta nu am neliniști. [...] Mâine trebuie să vând ziare pe stradă. Mă vezi strigând pe stradă și oferindu-le trecătorilor, în timp ce alerg ca să ajung prima la un tramvai? Ce orizont pentru inima mea grea și tristă, ce imensă decepție este bătrânețea mea! Stadiul acesta către moarte e oricum apăsător, dar să-mi bat chiar eu joc, făcând o grămadă de
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
Haidem odată! Când ajungem la biserică, clopotele sună, soarele strălucește și câțiva invitați întârziați se grăbesc să intre. Tom deschide portiera și dispare pe alee fără măcar să mai arunce o privire în urmă, în timp ce eu îmi flutur trena, în admirația trecătorilor. Doamne, ce amuzant e să fii mireasă. O să-mi fie dor de chestia asta. — Gata? zice tati, dându-mi buchetul. — Cred că da. Îi zâmbesc și îl iau de brațul pe care l-a întins spre mine. — Mult noroc, spune
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
30, se strigă : „Moarte jidanilor !”. Oamenii trec mai departe, indiferenți, „fără ca nimeni să Întoarcă măcar capul”. „Dacă cineva s-ar instala În mijlocul drumului - scrie M. Sebastian - pentru ca să ceară (știu eu ?) «moartea viezurilor», cred că tot ar deștepta oarecare uimire printre trecători” <endnote id="(219, p. 205)"/>. Sugerează aici autorul existența unei relații simbolice și semnificative dintre evreu și viezure ? Sau este vorba, mai degrabă, de o asociere gratuită și Întâmplătoare ? Una menită să demonstreze tocmai absurdul acestui tip de gândire : puțin
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
predomină tipul brahicefal brunet), ci provine din marea masă turcomană” (România Mare, nr. 477, 3 septembrie 1999 ; cf. 545, VIII, p. 84). 642. Simon Epstein, „When the Demon Itself Complains of Being Demonized”, În 540, pp. 236-243. 643. Ion Faiter, Trecător prin târguri și iarmaroace, Editura Sport-Turism, București, 1982. 644. Ioan Petru Culianu, Păcatul Împotriva spiritului. Scrieri politice, Editura Nemira, București, 1999 (ediția a II-a adăugită, Editura Polirom, Iași, 2005). 645. Germanul Fiaker și românul fiacru vin din francezul fiacre
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
metri clătinați prin curentul puternic îl scapă și se declară învins. Pere are și el aceeași tentativă și renunță după câțiva pași. Alfonso privește pietroiul cu regret și decide că o să revină cu mai mulți oameni ca să-l ia (observ trecător cum lui Alfonso nici prin gând nu îi trece să dea și el o mână la cărat, bănui că din aceleași motive nu dansează și face baie cu tricoul pe el). Ajungem, în sfârșit, la mal și începem să ne
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
seamănă cu Texas, din punct de vedere al fermelor întinse pe kilometri întregi, al drumurilor largi, prăfuite și al culturii cowboy (gaucho). Către seară, șoferul autobuzului oprește în fața unei porți mari, arcuite, pictate cu pume, lei și maimuțe care îmbie trecătorii să viziteze El Eden Flora y Fauna Nu am cu mine decât un rucsac mititel, majoritatea bagajului l-am lăsat în Cordoba, în schimb am o plasă mare plină cu cărnuri și sticle de vin (fripturile argentiniene sunt, cu adevărat
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
fi un taur nebun liber pe autostradă. Rodrigo se menține pe marginea drumului, apucând câte o frunzuliță și mestecând-o tacticos. Între timp, eu ajung destul de aproape de panică, odată ce am decis că gradul de pericol este mare, atât pentru mașini, trecători, cât și pentru Rodrigo. Mă poziționez către stradă ca măcar să stea prin tufișuri și continui să-i vorbesc încurajator, să-l îndrept înapoi, către poarta deschisă larg. Îmi mențin distanța dar Rodrigo mă ignoră în continuare și se îndepărtează progresiv
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
musical de pe Broadway, care a stat la baza filmului lui Shankman, în care Waters poate fi văzut la un moment dat trecînd pe stradă (înalt, slab, mustață subțire, zîmbet galant) și deschizîndu-și brusc trenciul sub ochii instantaneu oripilați ai unor trecători nefericiți. Ăsta e stilul lui Waters și noul Hairspray ar fi trebuit să păstreze mai mult din el. Dilema Veche, august 2007 Homo fugitivus Ultimatumul lui Bourne/The Bourne Ultimatum (SUA, 2007), de Paul Greengrass Cine e Jason Bourne ? Sînt
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
trei săptămîni, ca să afle că prietenul ei nu se va mai trezi niciodată. Atunci cînd îndrăznește să iasă din nou pe stradă, strada începe să se balanseze sub picioarele ei ca un vapor care se scufundă ; atunci cînd un alt trecător apare pe neașteptate în cadrul ăsta oscilant, mergînd chiar în spatele Ericăi, el nu pare un simplu trecător. Erica își reia emisiunea, dar acum vorbește despre cum s-a schimbat orașul. New York-ul, ca orice metropolă, e un organism, spune ea. își
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
a unei existențe sfărâmate. Tonul ușor elegiac, meditativ, în prelungirea unei état d’âme creează rama romantică care amplifică elementul anecdotic aducându-l la condiția unui fapt universal. „Tot într-un timp, colo departe, în haosul zgomotos al Bucureș- tilor, trecătorii puteau vedea un moșneag micuț, intrat la apă și scofâlcit, plimbându-se liniștit, cu acea liniște a mărei, care, potolită în sfârșit, vrea să se odihnească după zbuciumul unui năprasnic uragan. Bătrânelul se plimba regulat, - dimineața, de colo până colo
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
ființe întâlnite fiind lamele guanaco și nandu struții sud-americani, iar în apele strâmtorii, ici și colo, splendide lebede negre! Ne-am despărțit de amabilul Señor Juan Mauricio în Aeroportul "Presidente Ibanez", după mulțumirile de rigoare și după ce primiseram diplomele de "trecători prin Punta Arenas". Ne aștepta din nou o zi plină de locuri fantastice. Aveam să survolam timp de 60 de minute Țara de Foc și apoi să ne îndreptăm către Chiloe, ultima noastră escală. Țara de Foc! Pământ straniu, la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]