6,589 matches
-
și irezistibil. Tezeu nu e Însă un gînditor și nici un poet. E obișnuit să meargă la țintă fără să-și pună Întrebări care să-l stînjenească. Intrînd În labirint, se consideră Învestit cu o misiune, dar aceasta se reduce la uciderea Minotaurului; nu pornește la drum cu sentimentul că și labirintul este o fiară, mai mult, că adevărata fiară nu e atît Minotaurul, cît labirintul Însuși; și n-ar ști să ne explice că tocmai teama noastră de lucrurile fără sens
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
mînjit de sînge al mamei mele Clitemnestra, trupul Însîngerat al tatălui meu Agamemnon. Peste tot numai sînge. SÎnge și nebunie. Electra mi-a Închis rănile, dar În zadar. SÎngele meu blestemat mă arde. E sîngele atrizilor care cere moarte. Amintirea uciderii tatălui meu m-a Împins să vreau moartea mamei mele și a complicelui ei Egist. Apoi amintirea crimei mele a stîrnit eriniile Împotriva mea; negrele erinii care nu ne dau voie să uităm; cine poate uita, nu va simți dogoarea
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
empatie cu povestea și personajele. Eu, unul, nu cred. Boogie este un film bun, dar are ghinionul de a veni după Hârtia..., care era infinit mai dramatic. în Boogie nu se întâmplă nici măcar o crimă, nici un măcel este doar o ucidere lentă, aproape insesizabilă, a tinereții. Este un film lipsit de orice patos, pentru că așa au vrut autorii lui. Uite ce frumos arde ! , ar putea spune cei trei foști colegi de liceu adunați întâmplător pe litoral, unul cu nevastă și copil
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
de cinema (de fapt, în aerul liber al unui parc muncitoresc din Bucureștii Noi) să privească imaginile acelea ; tânărul regizor, inteligent și cultivat, speră să provoace o psihodramă, refăcând scena din Hamlet în care actorii, dirijați de prințul Danemarcei, reconstituie uciderea Tatălui și provoacă o prise de conscience a fratelui ucigaș. Numai că mizanscena nu are efectul scontat, trezirea conștiinței nu se produce : monștrii comuniști nu au conștiință au justificări. Acest unhappy ending al micului experiment încercat de Solomon este poate
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
spune că Împăratul roman Constantin s-a Îmbolnăvit de lepră ca pedeapsă divină pentru persecutarea creștinilor. „Spurcații doftori jidovi” - spune legenda dintr-un Cronograf românesc din secolul al XVII-lea - i-au recomandat să se scalde În sângele colectat prin uciderea a mii de copii nevinovați. Pentru că, din milă, Constantin a oprit uciderea pruncilor, Sfinții Petru și Pavel i-au transmis În vis adevăratul remediu. Împăratul l-a chemat pe episcopul creștin Silvestru, care „l-a botezat și Îndată i să
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
divină pentru persecutarea creștinilor. „Spurcații doftori jidovi” - spune legenda dintr-un Cronograf românesc din secolul al XVII-lea - i-au recomandat să se scalde În sângele colectat prin uciderea a mii de copii nevinovați. Pentru că, din milă, Constantin a oprit uciderea pruncilor, Sfinții Petru și Pavel i-au transmis În vis adevăratul remediu. Împăratul l-a chemat pe episcopul creștin Silvestru, care „l-a botezat și Îndată i să curăți rugina de bube ce avia peste tot trupul său și rămasă
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de folcloristul G. Dem. Teodorescu, În 1884, din mahalaua bucureșteană Crucea-de-Piatră <endnote id="(23, pp. 141 ș.u.)"/>. În spatele tonului persiflator al snoavei sau al jocului de păpuși se află, de fapt, o cruntă realitate : epoca abundă de documente privind uciderea și prădarea de către tâlhari a evreilor negustori și meseriași care circulau pe drumurile dintre târguri <endnote id="(5, 43, 124)"/>. Aceste crime erau considerate „convenabile”, pentru că - evreii nefiind nici creștini, nici români - tâlharii nu intrau În conflict nici cu legile
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Essai sur l’inégalité des races humaines, 1853 ; <endnote id="cf. 541, p. 296"/>). Dacă se iau toate cuvintele-cheie referitoare la evreu din legendele și poveștile populare de mai sus (javră râioasă, hoție, Înșelătorie, bani, bogăție fără muncă, nașterea și uciderea lui Isus, prigoană și pedeapsă, decalogul ș.a.m.d.), adică toate caracteristicile etice comentate, care definesc portretul-robot al evreului, se va obține un mănunchi de clișee cunoscute - vechi reflexe mentale care compun imaginea schematică a „evreului imaginar”. Noutatea În rândurile
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
zicători atestate În centrul Europei - În Polonia, de exemplu : „Mă chinuiești ca evreii pe Isus” și „Toți sunt Împotriva mea ca evreii Împotriva lui Isus” <endnote id="(70, p. 177)"/>. Mai multe legende populare românești au parazitat povestea evanghelică a uciderii lui Isus. Una dintre ele se referă la obiceiul Înroșirii ouălor de Paști. Iată o versiune bucovineană a acestei legende, culeasă de Simeon Florea Marian la sfârșitul secolului al XIX-lea : „Zice că Într-o zi, pe când se afla Domnul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
trupul lui toată căzu gios”, „foamea-l cuprinse, de și zua și noaptea el vrea tot mânca și sațiu nu avea”, „Îi putrezi tot trupul” etc. Prescrierea crimei În termenii lui Ioan Hrisostomul (sfârșitul secolului al IV-lea), din cauza „odioasei ucideri a lui Hristos”, pentru evrei „nu este posibilă nici mântuirea, nici indulgența, nici iertarea” <endnote id="(121, p. 46)"/>. În Evul Mediu Însă, acuzația de deicid Începuse deja să-și cam tocească colții. Sigur că evreul generic era urât În
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
concitadin cu el - pentru o execuție, fie și a lui Cristos, Înfăptuită de „evreul ima ginar” cu o mie sau o mie cinci sute de ani În urmă. Se pare că, după un mileniu și jumătate, chiar și „crima crimelor”, uciderea lui Dumnezeu, Începea să se prescrie. Deicidul devenea istorie, dacă nu chiar legendă. Pentru a fi absolviți de acuzația de deicid, evreii din Spania susțineau diverse legende conform cărora strămoșii lor nu au avut nimic de-a face cu crucificarea
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de data aceasta) sunt evreii din „Cetatea Irodului”, care „nu s-a dat botezului” <endnote id="(20, pp. 255-256)"/>. 3. Iconocid Profanarea ostiei, a crucii și a bisericii Una dintre metodele sigure de reactualizare a deicidului era inculparea evreilor pentru „uciderea” unui substitut simbolic al lui Isus : fie profanarea ostiei (Învinuire tipică adusă evreilor din Occidentul medieval), fie profanarea reprezentării iconografice a lui Isus. În ambele cazuri se considera că este vorba de ipostaze ale deicidului, pentru că - din punctul de vedere
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de Paul de Alep - secretarul patriarhului Macarie al Antiohiei - În jurnalul călătoriei lor În Țările Române. El a descris icoana respectivă, pe care a văzut-o la Mănăstirea Argeș, la 14 ianuarie 1657. Paul de Alep a susținut că povestea „uciderii” acestei imagini a lui Cristos de către un evreu este consemnată „În toate cronicile grecești din acel timp” și este chiar „descrisă pe marginile icoanei” <endnote id="(76, p. 168)"/>. În felul acesta, icoana conținea chiar propria ei legendă. În fine
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
601 ; 536, p. 426)"/>. Un proces important a fost cel desfășurat În anii 1882-1883 la Tiszaeszlár (o localitate maghiară la nord-vest de România de astăzi, În imediata vecinătate a Transilvaniei). Cei 15 evrei, acuzați inițial că ar fi participat la uciderea cu caracter ritual a unei fete În vârstă de 14 ani, au fost până la urmă găsiți nevinovați și achitați <endnote id="(101, p. 147)"/>. Un rol determinant În această hotărâre l-a avut un medic român (celebrul Victor Babeș, pe
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
mai Întâi, „pe hebreii masacrați În pământ român sau onoarea proprie a românilor”, cărturarul Ion Heliade- Rădulescu scria următoarele Într-un articol publicat În Naționalul (din 11 aprilie 1859) și intitulat „Masacrul din Galați” : Populația [...] află pretext de pradă, de ucideri și de cele mai neomenoase crime ; mulți hebrei fură uciși și mai mulți vulnerați și bătuți, casele hebreilor toate violate și prădate. Două sinagogi [au fost] sparte și despuiate, vasele cultului, Legea sau Tora călcate În picioare [...]. Hebreii nu mănâncă
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
răufăcătorilor israelieni se numărau și câțiva israelieni de origine română și chiar evrei din România. În al doilea rând, ziarele au vorbit la Început despre trafic de copii „pentru a fi adoptați”, apoi, chipurile, „pentru prelevare de organe” (ceea ce presupunea uciderea copiilor) și, În final, fără nici o explicație și nici un argument, ziarele au ajuns În punctul vizat : copiii erau uciși „pentru sânge”, căci, „cum este bine cunoscut deja, pasca evreiască cere sânge cușer, de creștin frăgezit” (Baricada, 14 noiembrie 1995). Nota
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
285, 361)"/>. Semnificativ este faptul că, În toate exemplele date mai sus, personajele biblice Iuda și Irod au dispărut complet din scenariul ritual, fără ca cineva să le simtă lipsa. Evreul generic le-a luat cu succes locul <endnote id="(704)"/>. Uciderea simbolică a „evreului imaginar” (cel făcut din pânză și paie) continua adeseori, În mod natural, cu expulzarea sau uciderea efectivă a „evreului real” (cel făcut din carne și oase). Practica nu a dispărut complet. Chiar și În zilele noastre, În
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
complet din scenariul ritual, fără ca cineva să le simtă lipsa. Evreul generic le-a luat cu succes locul <endnote id="(704)"/>. Uciderea simbolică a „evreului imaginar” (cel făcut din pânză și paie) continua adeseori, În mod natural, cu expulzarea sau uciderea efectivă a „evreului real” (cel făcut din carne și oase). Practica nu a dispărut complet. Chiar și În zilele noastre, În țările arabe (mai ales În teritoriile palestiniene) se confecționează din când În când efigia evreului-israelian generic. Stigmatizată pe piept
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Barasch, În urma traversării Moldovei În 1841 -, că nici nu trebuie să fie dați judecății pentru un omor săvârșit asupra unor evrei” (194 ; <endnote id="vezi și nota 266"/>). La vecinii răsăriteni ai moldovenilor, la ucraineni, cre dința populară era că uciderea unui „jid” nu numai că nu te Încarcă de păcate, dar chiar „Îți mântuie sufletul de 40 de păcate” <endnote id="(3, p. 63 ; 70, p. 175)"/>. Credința nemților era foarte asemănătoare : „Pieirea evreilor este mântuirea creștinilor” <endnote id="(3
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
părerea unui tânăr țăran din nordul Basarabiei -, și pentru păcate și mai grele care nu sunt ale lor” <endnote id="(429, p. 16)"/>. Astfel se justifică - scrie Sorin Alexandrescu - crimele religioase și, la limită, războaiele religioase, până În ziua de azi. „Uciderea necredinciosului [...] este absolvită de păcat” <endnote id="(748, p. 222)"/>. <endnotelist> Note și bibliografie 1. Lazăr Șăineanu, „Jidovii sau Tătarii sau Uriașii”, Convorbiri literare, XXI, 1887, pp. 521- 528. 2. Simeon Florea Marian, „Satire bucovinene contra evreilor”, În Columna lui
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
29/30 noiembrie 1938, în timp ce erau transferați de la închisoarea din Râmnicu Sărat la cea de la Jilava, Codreanu și alți 13 legionari au fost asasinați. Unul din puținii lideri politici care justifica aceste crime a fost C-tin Argetoianu. Sub impresia uciderii căpitanului, numeroase cadre legionare și alte persoane arestate au dat declarații de „supunere și renunțare la orice acțiune interzisă de legi”. Ca urmare a legământului de credință față de regim, în decembrie 1938 au fost eliberați din închisori 131 de legionari
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
În rândurile lor chiar și cele mai declasate elemente ale societății românești postbelice precum: hoți, tâlhari, asasini, violatori, mardeiași de mahala, șuți, borfași ș.a dar și ex-legionari, cuziști, etc. După ce aceștia le vor rezolva toate problemele murdare, inclusiv prin uciderea unui mare număr de oameni, pe la Începutul anilor ’50 ai secolului al XX-lea au fost Înlăturați fără fasoane, drumul lor oprindu-se, de cele mai multe ori, În cumplitele „colonii de muncă” sau În pușcăriile și lagărele de exterminare organizate după
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
pline momentele și piesele de personaje care fie se declară nevricoase, fie invocă fandacsii și ipohondrii, fie au un temperament belicos, nestăpânit. Niciodată con- flictul nu este dus până la ultimele consecințe, iar sinucide- rea lui Nenea Anghelache din Inspecțiunea sau uciderea lui Mitică din 1 Aprilie sunt mai degrabă accidente miste- rioase, aparent inexplicabile, decât simptome ale unui fenomen endemic. II Grand Hôtel „Victoria Română” - Imperiul simțurilor Grand Hotel „Victoria Română” este unul dintre „momen- tele” mai puțin populare ale lui
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
doream, simțeam nevoia din tot sufletul meu să le împărtășesc oamenilor credința mea că răul se întoarce asupra celui care-l face. Oare Lady Macbeth, stăpânită de patima măririlor, nu moare nebună, chinuită de fantomele tuturor celor la a căror ucidere a contribuit, chiar și numai ca factor moral? Iar Medeea, roaba iubirii, orbită de furia geloziei, omorându-și copiii, nu se ucide pe sine prin ei? Cât despre cea de a treia femeie, Lena din zona Năsăudului, mama care-și
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
mai ilustru cetățean, aviatorul Alberto Santos-Dumont, care în 1906 a realizat în Franța unul din primele zboruri cu un aparat construit de el și care, întors în Brazilia, s-a sinucis în 1922, dezamăgit de utilizarea avioanelor ca unelte de ucidere în masă în primul război mondial! Se spune că văzând cascada Iguazu prima doamnă a Americii, Eleanor Roosevelt, ar fi exclamat: "Sărmana Niagara"! Reușisem să văd Niagara cu ocazia trecerii pe la Buffalo a frontierei dintre SUA și Canada, în 1991
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]