4,112 matches
-
complicate ca ea să poată trece, sau strîngîndu-și picioarele. Cercurile din mătase păreau acum că se umflă, se sparg, se desfac În ritmul mișcărilor lor bruște. Se auzeau fluierături și strigăte: — Hopa! Fii atent! Faceți-i loc doamnei, băieți! — SÎnt umflați, Mary? zise unul dintre ei, arătînd cu capul spre pieptul lui Viv. Altul Întinse mîna să o oprească atunci cînd mișcarea trenului o făcu să se balanseze. Vrei să dansăm? — Te duci să te pudrezi? Întrebă un băiat, cînd ajunse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
Adevărul este... ei bine, adevărul este că nu vreau să ies și să dau nas În nas cu piloții ăia cretini. Mă privesc de parcă aș fi un moșneag. SÎnt bătrîn, În comparație cu niște băieți ca ei! Îi Întîlni privirea și-și umflă obrajii. M-am săturat să fiu bătrîn, Viv, spuse el cu simplitate, dar și ostenit. M-am săturat de războiul ăsta nenorocit; sînt pe drum de miercuri dimineața; de abia o să avem timp să ne certăm Înainte de a pleca. Stă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
acesta, ca un ciocănit de pasăre, Îl trezi, și aproape că-l sperie de moarte. Cioc-cioc-cioc... Întinse mîna spre noptieră și aprinse lanterna; mîna Îi tremura, așa că, atunci cînd Îndreptă raza spre fereastră, umbrele din pliurile draperiilor părură că se umflă, de parcă draperiile erau Împinse din spate. Cioc-cioc-cioc... Acum semăna mai puțin cu ciocul unei păsări și părea a fi o gheară sau o unghie. Cioc-cioc-cioc... O clipă, se gîndi să fugă la taică-său. Apoi auzi cum cineva Îl striga
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
apropie de el, observă ceva la picioarele lui. La Început crezu că e o grămadă de perdele și lenjerie de pat; dar acum, cînd se uită, lenjeria de pat părea că se unduie și se bombează, de parcă ar fi fost umflată de undeva de jos; și apăru un braț și o față albă... la fel de palidă ca toaleta dizlocată. Era fata care fusese prinsă acolo. Era acoperită de un strat de tencuială și Îngropată pînă-n talie de o grămadă de grinzi și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
linie triunghiulară, spre care noi priveam cu spaimă, știind ce o să urmeze, încercând să întârziem momentul dureros... Lidișca era mai timidă și ascultătoare, ținea palmele întinse, iar dupa prima lovitură urmăream cum pielea se colora în roșu, iar palma se umfla sub privirile noastre speriate. Eu mai fentam, retrăgeam palma chiar când linia ucigașă era deasupra ei și rareori nimerea ținta. Atunci exasperată de nereusită, mă așeza la colț, intr-un picior, sau cu genunchii pe coji de nuci. Acolo stăteam
Proz? by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83384_a_84709]
-
relativității Einstein l-a convins, la o adică, Cât de justă-i teoria lui: Ca logodnică-i părea unică, Astăzi ca soție, parcă nu-i. Evoluția tarifelor amorului Preferă singur iubărețul, Cu însușiri contabile, Femeile gonflabile Căci astea vii, prea umflă prețul! Un văduv trăiește cu soacră-sa (Ziarele) Ca văduv, foarte disponibil, Trăiește azi cu mama soacră; Deci observăm că e posibil Să te-ndulcești cu poamă acră Rolul pilulei VIAGRA Povara anilor de zile O simt în special cărunții
CONSTANTIN IURA?CU-TATAIA by CONSTANTIN IURA?CU-TATAIA () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83927_a_85252]
-
plăpumioara, picioarele-i zvâcnesc ca unei broaște de laborator. Încă de când era bebeluș, Emily nu suporta să fie Învelită. I-am cumpărat un sac de dormit din acelea cu fermoar, dar atât s-a zvârcolit În el și și-a umflat obrajii precum zeul vânturilor din colțul hărților vechi, Încât a trebuit să mă dau bătută și să-l dăruiesc altcuiva. Chiar și-n somn, când fața fetei mele e Îmbujorată ca o piersicuță, tot poți distinge acea proeminență hotărâtă a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
numește Vitality și are o culoare radioactivă de lămâie verde. Dau drumul la o apă insuportabil de fierbinte, atât de fierbinte Încât, când mă bag În cadă, corpului meu i se pare pe moment rece. Stau pe spate, cu nările umflate deasupra apei, ca un aligator. Mă uit la femeia care dispare În oglinda aburită de lângă mine și-mi zic că ăsta e timpul ei, doar al ei, singură, cu excepția dinozaurului Barney stingher pe care nu l-a observat, care Își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
timp petrecut Împreună. De când ne-am Întors de la părinții lui Richard, de fiecare dată când ies pe ușă, parcă ar fi copiii din filmul Trenul salvator conducându-și tatăl care pleacă la Închisoare. Fața lui Ben e un balon roșu umflat de neliniște. Iar Emily a Început iar să tușească noaptea În modul acela oribil - se agită până când i se face rău. Când i-am spus asta Paulei, căutând consolare, ea mi-a zis: „Vrea doar să-i dai atenție“, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
ziua lui Emily. Iată deci Întrebarea: să-i spun sau să nu-i spun că sunt mamă (evident, singurul context În care acest lucru ar putea fi o revelație rușinoasă). Un castel săltăreț este... E un castel pe care-l umfli și pe care sari În sus și-n jos. Pentru ziua fiicei mele, trebuie să nu uit să Închiriez unul. Adică, nu durează nu știu cât, dar de obicei, până-mi aduc eu aminte, e prea târziu. —Ai un copil? Pare interesat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
După ce mă spăl pe mâini, Încercând să Îndepărtez mirosul de vomă, mă duc În camera de zi, unde Richard s-a prăbușit pe canapea cu suplimentul de duminică În formă de cort pe ochi. De fiecare dată când respiră, Îi umflă sânii Madonnei, a cărei poză se află pe prima pagină, deasupra unui titlu care spune: „De la virgină la mamă binecuvântată“. Poate ar trebui s-o sun pe Madonna pentru o discuție ca de la mămică la mămică despre cum să cureți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
o spui lui Rod Task, exact cu cuvintele astea. O, Dumnezeule, ce s-a Întâmplat? În raza de lumină pe care o aruncă ușa deschisă În stradă, văd brusc că Momo e plânsă. Mă șochează să văd fețișoara aceea perfectă umflată de plâns. — Îmi pare rău, spune ea și-atât, căci faptul că a vorbit a declanșat o nouă repriză de plâns. O bag Înăuntru și o duc În bucătărie până-l duc pe Ben sus, În pătuț. O alergie virală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
de rădăcina încă moale și se lovește de dinții de-acuma străini“. Vorbirea devine imposibilă, deși cei cuprinși de suferință gem și urlă. Apoi urmează etapa „sudorii de sânge“, care presupune „o mumificare progresivă a corpului inițial viu“. Limba se umflă în așa hal încât se strecoară dincolo de maxilare. Pleoapele se crapă și globurile oculare încep să plângă cu lacrimi de sânge. Gâtlejul este atât de umflat încât respirația devine dificilă și provoacă senzația neclară, dar îngrozitoare, de înec. În final
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
sudorii de sânge“, care presupune „o mumificare progresivă a corpului inițial viu“. Limba se umflă în așa hal încât se strecoară dincolo de maxilare. Pleoapele se crapă și globurile oculare încep să plângă cu lacrimi de sânge. Gâtlejul este atât de umflat încât respirația devine dificilă și provoacă senzația neclară, dar îngrozitoare, de înec. În final, pe măsură ce soarele absoarbe inexorabil și ultima picătură de apă din corp, nu mai rămâne decât „cadavrul viu“. Mi-am închipuit eu că În mijlocul mării nu era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
obrajii gălbejiți. Cu picioarele sale lungi, Încălecă movila de pămînt jilav cînd săpătorii se Întinseră după cazmale, făcînd să Întîrzie Înhumarea pînă În ultima clipă. La un metru de el, doctorul Sanger fixa cu privirea sicriul. Pieptul slab i se umfla la intervale de zece secunde, ca și cum, În mod inconștient, se priva singur de aer. ZÎmbi cu blîndețe, dar aproape distant, ca un stăpîn care Își amintește În treacăt zilele fericite petrecute alături de răposatul său animal de companie. Luă un pumn
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
o provocare violentă. — Bobby... mai sînt și alte fete ca Laurie Fox. La fel de drogate și la fel de trăsnite. Cred că-i plin de ele În Fuengirola. — Charles... nu intra În panică, spuse Crawford cu voce joasă. Îi revenise simțul ironiei. Își umflă umerii ca un boxer și rînji privindu-și mîinile zdrelite, adulmecînd sîngele. — Nimic nu se compară cu un reflex violent din cînd În cînd, care să-ți regleze sistemul nervos. Nu știu de ce, dar Sanger ăsta mă scoate din pepeni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
la sonerie îndelung, să se știe că sunt eu. îmi pregătesc în minte un discurs de fiică întoarsă de la o competiție școlară. Ai mei mă primesc, însă, cu chipurile înnegurate și reci, aproape fără să-mi vorbească. Tot entuziasmul meu umflat cu pompa, ca un balon transparent, se dezumflă brusc și se sparge fără su net undeva în fruntea mea, care simt că se înroșește brusc. Bălmăjesc ceva despre ce bine a fost la Georgiana și ce inspirată am fost la
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
a fost supus. Pur și simplu nu poate adormi. Dacă adoarme, se întoarce înapoi pe stâncă și iar se prăbușește în gol. în fiecare noapte, fără excepție, are același coșmar. Visează urcarea pe stânca netedă ca pielea de femeie. Se umflă în el ca un balon sentimentul de biruință, copleșitorul sentiment de bi ruință, cu cât înaintează în ritmul lui propriu, tot mai înfier bântat. Dar o parte din el știe ce urmează și se înfioară - și în trupul care se
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
acum l-a cuprins subit o ciudă îngrozitoare că nu știe să înoate și că, dincolo de asta, e ceva care îl reține să intre în mare. Deodată vede în fața lui, chiar la țărm, o femeie înaltă și mus culoasă, care umflă o minge și i-o întinde unui băiat. Eduard se oprește, nedumerit. Parcă nu era nimeni pe plajă. De unde oare apăruseră acea femeie care semăna izbitor cu mama lui când era tânără și acel băiat cu părul negru și ochi
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
cap. — Nu-i nevoie, nu... Nu-i nevoie... E bine așa! 5. Eduard adormise încruntat și încrâncenat, și astfel pătrunse iar în coșmarul care se lipea încă de somnul lui. Escaladarea. Urcarea pe stânca netedă ca pielea unei femei. Se umfla în el ca un balon sentimentul de biruință, copleșitorul sentiment de biruință, cu cât înainta în ritmul lui propriu, tot mai înfierbântat. Dar o parte din el știa ce urmează și se înfiora - și în trupul care se închircea de
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
altfel, a năzuit singur și, după exemplul lui, ne-am îndemnat și noi, ceilalți, să facem un dig cu lăzi de probe de la sondă și cu lăzi de trasgel, dar în zadar că, atunci o viitură mai mare și-a umflat grumazul, berbecindu-se, cu bușteni, în încercarea noastră de zidire și spulberând astfel toată munca noastră Iar noi ne-am ferit atunci pe instalația sondei și cam după vreo jumătate de zi, retrăgându-se și mai scăzând apa cu vreo jumătate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
pus-o în curmeziș pe galerie și demontând conducta de apă, am înșirat-o pe burlane, să încercăm a face pod, pe care să ne putem sustrage din această urâcioasă temniță Și când am ajuns la capătul nișei, s-a umflat altă viitură de apă, care iarăși ne-a alungat pe instalația sondei și iarăși, după o vreme a cărei durată nu se mai știe, spinarea cea neagră a Apei s-a mai molcomit Și când din vătămătoarea noastră lume, ne-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
nu-ți legi de gât traista doldora de pâine și de slănină sau de salam, îți vine să tușești Și doar nu ți-ar fi necaz, dacă ai fi venit de la drum lung, fără a fi avut când să-ți umfli buftul, înainte de a fi intra în galerie Dar dumneata, ca tot minerul, la intrarea în șut, te-ai omenit, bărbătește, la cantina șantierului, băgând la ghiozdan un castron de varză cu slănină, pe care l-ai ajutat împingând un dărăb
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
închipuită merinde, dar mai rău mi-am făcut astfel Că fiind cureaua tratată cu chimicale, în loc să fi fost dubită la meserie, cum știm noi, cu tărâțe de grâu și cu bună scoarță de stejar, a făcut de mi s-a umflat stomacul ca o pernă și limba în gură mi-a crescut ca o broască, de răul acizilor din fabrică Dar cureaua nu de foame am mâncat-o, ci fiindcă mă alarmase faptul că nu mai am putere să urc găleata
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
și-a dat drumul încetișor pe o latură a sondei, ancorându-se în frânghii Nu știu cât voi fi șezut eu așa, dospind în mine amărăciunea și deznădejdea ci, în răstimpuri, bolta nișei se lărgea nemăsurat și iar se strângea la loc, umflându-se și chircindu-se, zvâcnind și bătând, întocmai ca o inimă aievea de vietate Și din podelele de deasupra, cobora o masă albă, cu lumânări de ceară aprinse și câtime de colaci frumos împletiți, în câte opt vițe și cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]