4,445 matches
-
așa cum trebuie. Referințe: Dower, N.: What is Development? A Philosopher’s Answer (Glasgow University Centre for development Studies: Occasional Paper Series, no. 3, 1988). Harris, J.: Violence and Responsibility (London: Routledge and Kegan Paul, 1980). Nozick, R.: Anarchy, State and Utopia (Oxford, Basil Blackwell, 1974). Rawls, J.: A Theory of Justice (Princeton, Princeton University Press, 1971). Rich, W.: Smaller Families Through Social and Economic progress (Overseas Development Council Monograph, no. 7, 1973). Riddell, R.: Foreign Aid Reconsidered (London, James Currey Ltd
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
creștini au perceput-o și ca pe o violare a ordinii naturale. Aceast] perspectiv] asupra caracterului inviolabil al vieții umane inocențe a r]mas practic de necomb]țuț pan] în secolul al XVI-lea, cănd Șir Thomas More a publicat Utopia. În cartea sa, More vede eutanasia că pe o soluție pentru bolnavii incurabili, reprezentând una dintre cele mai importante instituții ale unei comunit]ți ideale. În secolele urm]toare, filosofii britanici (în special, David Hume, Jeremy Bentham și John Stuart
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Kant, I.: ‘Duties towards the body în regard to life’, Lectures on Ethics, trad. Louis Infield (New York: Harper and Row, 1986) Linacre Centre Working Party: Euthanasia and Clinical Practice: Trends, Principles and Alternatives (London: The Linacre Centre, 1982) More, Ț.: Utopia (1518); (Harmondsworth: Penguin, 1951) Sacred Congregation for the Doctrine of Faith: Declaration on Euthanasia (Vatican City: 1980). Bibliografie suplimentar] Bennet, J.: ‘Whatever the consequences’, Killing and Letting Die, ed. B. Steinbock (Englewood Cliffs, NJ: Prentice-Hall, 1980), pag. 109-27 Capron, A.M.
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
of business is to increase its profits”, The New York Times (13 septembrie 1970). Kramer, S.N.: History begins at Sumer (New York: Doubleday, 1959). Locke, J.: Second Treatise of Government (1690); ed. P. Laslett (Cambridge: Cambridge University Press, 1988). Nozick, R.: Anarchy, State and Utopia (New York: Basic Books, 1974). Solomon, R. (with Hanson, K.): Above the Bottom Line (Sân Diego: Harcourt Brace Jovanovich, 1983). Smith, A.: The Wealth of Nations (1776); ediția a șasea (London: Methuen, 1950) Bibliografie suplimentar] Beauchamp, Ț. și Bowie, N.: ed.
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
apărută în 1984. Mai colaborează la „Opinia studențească”, „Dialog”, „Universitatea comunistă”, „Convingeri comuniste”, „Amfiteatru”, „Luceafărul”, „Contrapunct”, „Familia”, „Vatra”, „Ateneu” ș.a. În 1999 i s-a acordat Premiul Frontiera Poesis. Optzecist minor, mai vizibil ca poet după 1989, V. își construiește utopia pe o mișcare dublă: eliminarea psihologiei ca anecdotă ori sentiment și înlocuirea ei cu mișcările de finețe ale psihicului, văzut în afara dispozitivului corporal, ca un filament scos din sticla becului. Un vocabular intelectualizant, tras din zone de limbaj mai mult
VLASIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290609_a_291938]
-
știe și să facă, odată ce accesul la informație diversă este mai facil. Parcursurile personale sunt mult individualizate, ofertele educaționale trebuind gândite pentru a acoperi diversitatea de nevoi educaționale. Însă realitatea societății educaționale, chiar dacă se autoexplică, poate fi doar o frumoasă utopie, dacă anumite fenomene care o circumscriu nu devin cu adevărat funcționale: • este necesară o cultură a învățării. Cu alte cuvinte, e necesar ca oamenii să simtă nevoia de a învăța, să ia inițiativa de a învăța și să-și asume
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
știe și să facă, odată ce accesul la informație diversă este mai facil. Parcursurile personale sunt mult individualizate, ofertele educaționale trebuind gândite pentru a acoperi diversitatea de nevoi educaționale. Însă realitatea societății educaționale, chiar dacă se autoexplică, poate fi doar o frumoasă utopie, dacă anumite fenomene care o circumscriu nu devin cu adevărat funcționale: • este necesară o cultură a învățării. Cu alte cuvinte, e necesar ca oamenii să simtă nevoia de a învăța, să ia inițiativa de a învăța și să-și asume
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
s-au scris până În ziua de azi? Câte istorii, poeme și imnuri, câte volume de studii sau culegeri de documente au abordat acest subiect inepuizabil? Dacă le-am aduna pe toate Într-o bibliotecă alexandrină, rezultatul ar fi o fabuloasă utopie livrescă, de genul celor imaginate de Borges: un imens Leviathan de hârtie care, nu mă Îndoiesc, și-ar devora cititorii prinși În mrejele sale nesățioase, Împletite din vise și din cuvinte. Titlurile care fac trimitere la această materie dezvăluie sau
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
orice societate, de-a lungul istoriei. Figurile alterității, spune Boia, reprezintă răspunsurile simbolice ale colectivităților sociale În fața tuturor categoriilor de diferențe: spații diferite, ființe diferite, societăți diferite. În raport cu acestea, iau naștere geografiile imaginare, biologiile fantastice, stereotipiile etnice și imaginile naționale, utopiile sociale. Abordarea fenomenului alterității prin optica istoriei imaginarului evidențiază Încă o dată, dacă mai era nevoie, caracterul prin excelență interdisciplinar al imagologiei. Imagologia , ca obiect de cercetare, nu a fost niciodată proprietatea exclusivă a istoricilor. După cum am văzut În capitolul anterior
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
deși făceau parte din „vatra” etnică românească, nu erau considerate Însă, În raport cu Transilvania, decât alte „patrii”, locuite de români. Desigur, ele erau văzute ca „patrii” românești, având atributele unei statalități naționale. Dar chiar și În momentele de maximă trăire a utopiei de la 1848, românii ardeleni nu Își imaginează Înfăptuirea proiectului lor politic național decât prin intrarea Principatelor sub egida Casei Austriece, și nu prin transformarea spațiului locuit de români Într-o construcție politică avându-și izvorul suveranității În statalitatea existentă În
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Într-un anumit context, chiar „inventarea” acestuia) reprezintă metode clasice de construire a discursului identitar specific secolului al XIX-lea, ca și de promovare a oricărei ideologii naționaliste. Intelectualii mai moderați Încercau să depășească asemenea retorici ale adversității. Ei construiau utopia politică a unui spațiu european definit de ideea toleranței și a egalității, care să le permită românilor o integrare simbolică neconcurențială. O „Europă” de acest gen relativiza problema „locului” ocupat În topul imaginar al națiunilor sau cea a „meritelor” câștigate
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
natură istorică a frumuseții româncelor: Dar cum să nu fie printre ele figuri frumoase, Când poporul român este drojdie romană! În acest fel, imaginea „bunului sălbatic” (În variantă feminină), menită să relativizeze avantajele vieții moderne și să Îi contrapună acesteia utopia unei vieți În afara civilizației, mai autentică și mai valoroasă sub aspect moral, Își găsea o ipostază dintre cele mai convingătoare În portretul idealizat al sătencelor românce. Atitudinea de clasă, pe care Maria Todorova o sesiza În cazul portretului dedicat țărăncilor
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
revendicărilor țărănimii, care ar condiționa, În opinia sa, rezolvarea problemei naționale. În acest sens, romantismul său politic prezintă asemănări importante cu cel al lui Bălcescu XE "Bălcescu" , adeptul unei mici proprietăți țărănești menite să fundamenteze o viitoare republică democratică. Aceste utopii social-naționale ale celor doi lideri români Îi apropie, fără Îndoială, de radicalismul lui Mazzini, inspirat și el de concepțiile socialist-utopice ale vremii. Pe fundalul acestui climat ideologic oarecum similar, se poate observa Însă o evoluție politică diferită a celor trei
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Într-o asemenea măsură, Încât va atrage asupra sa fulgerele mâniei lui Papiu XE "Papiu" , care Îl va eticheta drept renegat. Buda nu era Însă cu nimic mai puțin entuziast În patosul său revoluționar, cu singura deosebire că Își proiecta utopiile ideologice Într-o direcție diferită de cea care Îl călăuzea pe Papiu. Se poate aprecia, pe baza unor asemenea implicații ale relațiilor româno-italiene, că reacția ideologică a românilor ardeleni față de mișcarea risorgimentală constituie un indicator prețios al atitudinilor și sensibilităților
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Communities, Verso, Londra, 1983. Andreescu, Gabriel, Solidaritatea alergătorilor de cursă lungă, Editura Polirom, Iași, 1998. Andreescu, Gabriel; Molnár, Gusztáv (coord.), Problema transilvană, Editura Polirom, Iași, 1999. *** Anglo-Romanian Relations after 1821, Editura Academiei, Iași, 1983. Antohi, Sorin, Civitas imaginalis. Istorie și utopie În cultura română, Rditura Litera, București, 1994. Antohi, Sorin, Exercițiul distanței. Discursuri, societăți, metode, Editura Nemira, București, 1997. Antohi, Sorin, Imaginaire culturel et réalité politique dans la Roumanie moderne. Le stigmate et l’utopie, L’Harmattan, Paris-Montréal, 1999. Anzilotti, A
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Antohi, Sorin, Civitas imaginalis. Istorie și utopie În cultura română, Rditura Litera, București, 1994. Antohi, Sorin, Exercițiul distanței. Discursuri, societăți, metode, Editura Nemira, București, 1997. Antohi, Sorin, Imaginaire culturel et réalité politique dans la Roumanie moderne. Le stigmate et l’utopie, L’Harmattan, Paris-Montréal, 1999. Anzilotti, A., Italiani e Jugoslavi nel Risorgimento, Quaderni della Voce, Roma, 1920. Arató, Endre, A magyarországi nemzetiségek nemzeti ideológiája șIdeologia națională a naționalităților din Ungariaț, Akadémiai Kiadó, Budapesta, 1983. Arató, Endre, A nemzetiségi kérdés története Magyarországon
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Științifică și Enciclopedică, București, 1983. Aurora Naiman, Ediții Tauchnitz În Biblioteca Academiei R.S. România. Colecția de autori britanici și americani, În „Biblioteca și cercetarea”, vol. 11, Biblioteca Centrală Universitară, Cluj-Napoca, 1987. Babeți, Adriana; Ungureanu, Cornel (coord.), Europa Centrală. Nevroze, dileme, utopii, Editura Polirom, Iași, 1997. Barbu, Daniel, Bizanț contra Bizanț. Explorări În cultura politică românească, Editura Nemira, București, 2001. Barbu, Daniel, Scrisoare pe nisip. Timpul și privirea În civilizația românească a secolului al XVIII-lea, Editura Antet, București, 1996. Barbu, Daniel
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Balcanii și balcanismul, Editura Humanitas, București, 2000. Vezi programul editorial al acestui grup, prea vast pentru a putea fi citat integral aici, realizat la Editura Polirom, din Iași, precum și la Editura Univers, din București. Sorin Antohi, Civitas imaginalis. Istorie și utopie În cultura română, Editura Litera, București, 1994; Sorin Antohi, „Românii În 1995: geografie simbolică și identitate socială”, În volumul Iordan Chimet (coord.), Momentul Adevărului, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1996, pp. 261-272; Sorin Antohi, Imaginaire culturel et réalité politique dans la Roumanie
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
București, 1994; Sorin Antohi, „Românii În 1995: geografie simbolică și identitate socială”, În volumul Iordan Chimet (coord.), Momentul Adevărului, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1996, pp. 261-272; Sorin Antohi, Imaginaire culturel et réalité politique dans la Roumanie moderne. Le stigmate et l’utopie, L’Harmattan, Paris-Montréal, 1999. Marius Turda, „Aurel C. Popovici XE "Popovici" ’s Nationalism and its Political Representation in the Habsburg Empire (1890-1910)”, În Marius Turda (coord.), The Garden and the Workshop: Disseminating Cultural History in East-Central Europe, Central European University
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Științifică, București, 1991 (versiune În limba engleză În 1994). Capitolul „Sentimentul modernismului și ideea de Europa”, În volumul Vlad Georgescu, Ideile politice și Iluminismul În Principatele Române. 1750-1831, Editura Academiei, București, 1972, pp. 35-39. Sorin Antohi, Civitas Imaginalis. Istorie și utopie În cultura română, Editura Litera, București, 1994, mai ales pp. 18-103 și 208-285; Sorin Antohi, „Românii În 1995: geografie simbolică și identitate socială”, În volumul Iordan Chimet (coord.), Momentul Adevărului, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1996, pp. 261-272. Se mai pot adăuga
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
James G. Carrier (coord.), Occidentalism. Images of the West, Clarendon Press, Oxford, 1995; Gérard Leclerc, Mondializarea culturală. Civilizațiile puse la Încercare, Editura Știința, Chișinău, 2003. Vezi dosarul acestei probleme În volumul Adriana Babeți, Cornel Ungureanu (coord.), Europa Centrală. Nevroze, dileme, utopii, Editura Polirom, Iași, 1997. Miskolczy Ambrus, A legendák varázsa. Jules Michelet kelet-európai mítoszai és a magyar-román párbeszéd a 19 század derekán (Vraja legendelor. Miturile est-europene ale lui Jules Michelet și dialogul maghiaro-român la mijlocul secolului al XIX-lea), Universitas Kiadó, Budapesta
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
negative ale Revoluției franceze îl determină să ridice la rangul de știință atât ideile lui Karl Marx și John Stuart Mill (cu care rămâne bun prieten), cât și pe cele ale lui George Eliot, Herbert Spencer și Henri de Saint-Simon ("utopia socială"). El dezvoltă noțiunea de altruism ca fiind o religie a umanității. Prin acest termen, deși ateu, acordă un substrat mistic tezei sale. Într-un cuvânt, dezvoltă o filosofie pozitivistă a societății. Este adeptul reorganizării societății pe baze științifice. Publică
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
caracterului mistic al visului pe cel vizionar. 28 Oracolul Astrampsychus, menționat ca existent în secolul III, utilizează, în interpretările sale despre viitor, visele. 29 Aldous Leonard Huxley (1894-1963), scriitor englez devenit celebru în timpul vieții pentru cartea sa Brave New World (utopie neagră), în care prevestește totala alienare, umană și socială, prin subjugarea omului de către progresul tehnicii și mersul spre dezumanizare. Fratele său, Noel Trevelyan Huxley, se sinucide după o depresie. 30 Louis Ferdinand Alfred Maury (1817-1892), medic, arheolog, avocat și scriitor
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
este văzut ca opresiv, inospitalier, negând însăși existența individului. Această perspectivă este tocmai un exemplu al direcțiilor de dezvoltare urbană extrem politizate, precum și o dovadă a intervenției statului în viețile private ale oamenilor. Arhitectura este automat legată de dezvoltarea socială. Utopia proiectului social este astfel dublată de utopia proiectului arhitectural, ambele totuși spulberate odată cu evenimentele de la sfârșitul secolului trecut<ref id=”2”>Neil Leach (ed.), Architecture and revolution: contemporary perspectives on Central and Eastern Europe, Taylor & Francis e-Library, 2004, p. 2
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
existența individului. Această perspectivă este tocmai un exemplu al direcțiilor de dezvoltare urbană extrem politizate, precum și o dovadă a intervenției statului în viețile private ale oamenilor. Arhitectura este automat legată de dezvoltarea socială. Utopia proiectului social este astfel dublată de utopia proiectului arhitectural, ambele totuși spulberate odată cu evenimentele de la sfârșitul secolului trecut<ref id=”2”>Neil Leach (ed.), Architecture and revolution: contemporary perspectives on Central and Eastern Europe, Taylor & Francis e-Library, 2004, p. 2.</ref>. 2.1.2. Postcommunism Nicio analiză
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]