3,569 matches
-
sufocă. I. PELTZ După o lungă activitate obscură, I. Peltz s-a făcut în Calea Văcărești și Foc în Hanul cu tei evocatorul evreimii din București, determinând în chipul acesta și o varietate de mahala românească, intransplantabilă. Lumea lui Peltz, văzută mai mult sociologic, e alcătuită din mici negustori stabili ori ambulanți, din prostituate, actori de bâlci, oameni fără căpătâi în căutarea unui rost. Notele lor tipice sunt o nostalgie de prosperitate, personificată îndeosebi în America, și într-o stare de
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
noroi, se mișc-ursuzi, cu pași înceți, greoi, prin stuful de la margine de baltă... caii pe pustă: Plâng vânturile... Mânjii se joacă și nechează Și pusta-ntreagă plânge în dulcea după-amiază, Iar iepele robuste Pasc leneșe-n răcoarea nemărginitei puste... minerii văzuți ca niște forțe sănătoase ale animalității umane, în fine ereditatea însăși ce alimentează această nepotolită sete de viață: Ce tainice, străvechi, nebiruite, vii porunci haine Se războiesc în trudnicele-mi vine, De nu găsesc un loc în care să mă
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
persoane (copii, dar și adulți) reușesc să se exprime, pe măsura posibilităților creative, indubitabil compensatorii, cu care au fost înzestrați de sus-amintita soartă. Anticipând, oarecum, subliniem și încadrarea creativității copiilor cu dizabilități (inclusiv cele intelectuale, în cazul nostru) în creativitatea văzută global, de asemenea vom urmări raportul performanță-eșec, cu predilecție în condițiile specifice statutului școlar (de masă ori special) și vom încerca să descoperim, sau măcar să sugerăm, necesarele soluții. Punerea în operă a soluțiilor trebuie să constituie o preocupare primară a
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
este una dintre disfuncțiile psihice majore, nu este, încă, definită precis, deoarece implică , afirmă A. Gherguț (1, p. 108), explicând că prin această afecțiune se înțelege , caracterizată prin . în unele cercuri de specialitate se face distincția netă între deficiența mintală (văzută ca mod anormal de organizare și funcționare mintală) și deficiența de intelect (termen introdus de C. Păunescu, desemnând incapacitatea individului de a face față unor sarcini incluse în actul de învățare, ca urmare a inadaptării acestor sarcini la specificul și
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
replicile, va amesteca experiențele, într-un cuvânt, va juca haotic. Teatrul de papuși este o modalitate generoasă pentru a deschide orizontul unui astfel de copil, îl va face să observe mai bine, să țină minte, să redea cele auzite sau văzute, să mânuiască anumite recuzite cu mai multă siguranță, să se exprime verbal cât se poate de coerent și clar, să rămână la temă, să aibă curajul de a se exprima prin acțiune și cuvânt. Toate acestea se pot realiza cu ajutorul
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
în 1949), în urma mișcării literare și a "ultimelor" tehnici de analiză literară, și adesea nu se plasează pe poziții foarte categorice din punct de vedere teoretic, datorită fluctuațiilor necontenite ale metodologiei. Dar "culoarea de epocă" a Teoriei literaturii nu trebuie văzută numai în acest sens, ci, în primul rând, în cel net pozitiv, de-a fi o sinteză, după părerea mea încă neîntrecută, a experienței literare a europenilor (inclusiv a americanilor) și, mai ales, a metodelor celor mai diverse de abordare
[Corola-publishinghouse/Science/85132_a_85919]
-
că s-a simțit pretutindeni, din motivele arătate mai sus, nevoia conceptului de structură în critica literară. In unele eseuri, T. S. Eliot ca și Ezra Pound, dezvolta (reluând sugestii din Coleridge și romanticii germani) p concepție nouă asupra literaturii, văzută ca un organism viu, în care toate detaliile se "integrează", cerând și criticului o nouă abordare în analiză. În critica literară propriu-zisă, I. A. Richards marchează o dată importantă prin Principles of Literary Criticism (Principiile criticii) din 1924 (simultană cu scrierile
[Corola-publishinghouse/Science/85132_a_85919]
-
În secolul XlX povestioara a fost împopoțonată cu sulimanuri pariziene iar de atunci vătafi năimiți o păzesc cu mare rîvnă și înverșunare să nu vină vreun cutezător prea curios să se uite pe dedesupturi și să vadă ce nu trebuie văzut. Pământul pe care ne-a zămislit destinul ne-a oferit atîtea dovezi ale statorniciei noastre pe aceste meleaguri, încît numai răuvoitorii pot susține că ne-au adus aici ,,vînturile, valurile”. Noi am fost aici din timpurile fără început iar probele
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
Componenta sa spirituală de bază se referă, printre altele, la exis tența a șapte mari taine. v.2. Sfintele taine După Oscar Cullmann, tainele țin astăzi locul minunilor din vremea întrupării. Taina este acea lucrare sfântă prin care - sub formă văzută - harul nevăzut al lui Dumnezeu este Împărtășit credincioșilor. Biserica apuseană din secolul al XIII-lea, confirmată și de Sinodul de la Trident, a stabilit existența a șapte taine. Ele au fost acceptate și de ortodoxie. Din secolul al XV-lea, numărul
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
femei, dar numai cu patru dintre ele în același timp. Cifra patru este instituită ca număr maxim de soții în islam. Interesant este faptul că bărbații musulmani nu consideră condiția femeii ca fiind opresivă și discriminatorie. Ea este mai curând văzută ca „o posibilitate de cunoaștere a naturii feminine” și ca o formă de protecție contra „stresului, competiției, tentațiilor și posibilelor insulte din societate”. Deseori, căsătoriile sunt aranjate de părinți. De ce? Din respect față de instituția sacră a familiei. Totuși, în prezent
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
că arta divină a poeziei atinge cu o mînă muzica, iar cu cealaltă pictura" - fiind de fapt și în esența sa adîncă "sinfo-pictură" - "și nu are altă misiune decît misiunea artelor surori": și anume să vorbească - prin toate dimensiunile sale văzute și nevăzute, vădite și ascunse, cu limbajul total al emoției și rațiunii îngemănate - omului în întregul său, ca ființă integrală. Chatterton a fost primul care "a văzut că muzica limbajului poate fi variată în vers pentru a se potrivi diferitelor
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
Walks though unseen amongst us, visiting / This peopled world with as inconstant wing / As summer winds that creep from flower to flower". (Shelley 2003: 114, 117)] Cu alte cuvinte, poetul-băiat a fost integrat în noua mitologie a romanticilor prin care văzutul transcende propriile hotare pentru a fi unit cu nevăzutul care se află dincolo și totuși se află înăuntru, așa cum William Blake nu a obosit să declare în permanență. Prin "sinfo-pictura" sa poetică, Chatterton a deschis în literatură tocmai acest orizont
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
Poate apărea convingerea că este incapabil, iar o stimă de sine coborâtă poate declanșa complexul de inferioritate (A se vedea Anexa 10). 6. Părinții reprezintă un model de autoritate. Pentru copil părinții reprezintă autoritatea supremă, de aceea părinții nu trebuie văzuți pierzându-și demnitatea în fața altor persoane. De asemenea, certurile între părinți sau discuțiile în contradictoriu în fața copilului îl destabilizează, îi generează sentimentul lipsei de securitate. Mai târziu, raportarea situației la un sistem de valori, îi creează o stare de dezamăgire
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
din ce fac alții nu e bine, părerile altora sunt nule în timp ce el au întotdeauna dreptate. Alteori, în forma supracompensată a complexului de inferioritate, apare complexul spectacular, în care complexul ia formă teatrală, individul simțind nevoia de a se face văzut, privit, admirat, etalându-și corpul, fotografiile personale, etc. Cel ajuns aici are plăcerea de a se autoadmira și de a se face admirat, de a atrage complimentele celorlalți (narcisism) sau poate avea dorința de a se arăta în ipostaze care
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
1907 își adună câteva poezii într-o primă plachetă, Cântecul vântului, iar o serie de articole, despre lupta națională a românilor bănățeni, despre evoluția organizării transporturilor pe teritoriul românesc sau cele intitulate Din viața Bucureștilor, le republică în volumul Lucruri văzute... (1909). În 1911 era antrenat de Constantin I. Creangă (cu care se înrudise prin căsătoria cu Laetiția Creangă, nepoata marelui prozator) într-o campanie de promovare a politicii lui Take Ionescu, care cuprindea și editarea la Piatra Neamț a ziarului „Deșteptarea
ŢIMIRAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290173_a_291502]
-
era conștient că „transpunerea poetică” „devine o creație nouă”, resursele proprii nu l-au ajutat să realizeze ce își propusese, în versiunile sale existând frecvente stângăcii, echivalări forțate, simpliste. SCRIERI: Cântecul vântului, București, 1907; Judecata din urmă, București, 1908; Lucruri văzute..., pref. Victor Anestin, București, 1909; Ioan Creangă, București, 1933; ed. București, 1941; Cântecele singurătății, București, 1940. Traduceri: Paul Verlaine, Poeme creștine, București, 1937; Leconte de Lisle, Sully Prudhomme, J.-M. de Hérédia, Paul Verlaine, Henri de Régnier, Albert Samain, Alfred
ŢIMIRAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290173_a_291502]
-
1907, 1 272; M.C. [Mihai Carp], „Cântecul vântului”, VR, 1907, 9; Victor Anestin, Literatura răscoalelor țărănești, ADV, 1908, 6 671; [Victor Anestin], Un răzvrătitor!, ADV, 1908, 6 842; Mihail Dragomirescu, „Judecata din urmă”, CVC, 1909, 1; Al. Gh. Doinaru, „Lucruri văzute...”, „Minerva”, 1909, 236; Paul I. Papadopol, „Ioan Creangă”, U, 1933, 34; C.G. [C. Gerota], „Ioan Creangă”, CL, 1933, februarie; D. Murărașu, „Ioan Creangă”, „Azi”, 1933, 2; Ovidiu Papadima, „Ioan Creangă”, G, 1933, 5; Adrian Maniu, Despre Ion Creangă, U, 1933
ŢIMIRAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290173_a_291502]
-
la Mahăyăna se observă un proces de transformare a religiozității. Hīnayăna presupune o religiozitate severă numai pentru o elită de asceți și insistă mai cu seamă pe înțelepciune ca virtute și pe meditație ca mijloc de dobândire a eliberării individuale, văzută ca dizolvare sau stingere a propriei ființe. Idealul vieții îl reprezintă arhat-ul, adică ascetul pe deplin eliberat. Religiozitatea mahayanistă este o religiozitate mai populară, cu un ritualism accentuat, penetrată de influențe hinduiste, care, menținând esențialul din tradiția buddhistă și propunând
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
năzdrăvană, credincioasă lui, a dat naștere la diferite interpretări în legătură cu atitudinea ciobanului în fața morții. Astfel, se susțin mai multe ipoteze: că balada ar ilustra o atitudine fatalistă, de resemnare în fața morții, că ar exprima concepția despre moarte a poporului nostru, văzută ca o integrare în natură, și că ar pune în lumină dorința ciobanului de a se jertfi cu demnitate și cu bărbăție. Prima dintre ipoteze pornește de la faptul că ciobanul nu ia o atitudine activă, de apărare, considerând că nu
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
era prost ca drumu’. Ăștia și-o bătut joc de el. După un timp, am trecut În brigada de construcții și n-am mai avut legătură cu munca la câmp. Și am avut un avantaj la construcții, că eram altfel văzuți și altfel tratați, da’ nu din punctul de vedere al mâncării, că era aceeași, dar din punct de vedere al toleranței. Acolo nu te obliga. Asta ai avut de făcut, și dacă ai făcut bine, dacă nu, n-o zis
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
nu credea în viitorul statului multinațional, aflat în pragul iminentei prăbușiri, Austro-Ungaria), a intrat în contradicție ireductibilă cu opinia publică românească, dorind cu orice preț să mențină bunele relații cu patria sa natală, Germania. Comentând moartea regelui Carol în 1914, văzută ca un moment de eliberare, eveniment cu care, de altfel, el își încheie istoria Bucureștilor de altădată, după o periodizare personală („Cu moartea regelui Carol se încheie perioada istorică ce poartă numele de «Bucureștii de altădat㻓), el face câteva observații
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
avea depuse la oarecari bănci din străinătate. Avea și castele în Elveția, ba primea și subvenții de la „Alianța israelită“?!... Faptul că Brătianu trăia în țară, retras și modest la via lui, deși avea oarecare stare, pe când Rosetti, fără nici o avere văzută, putea trăi la Paris împovărat de o grea familie, dăduse arme adversarilor. Iată de ce C.A. Rosetti personal nu avea simpatiile lui Ion Brătianu. Au trecut 50 de ani de atunci și cât de fundamental s-a schimbat ju decata
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
nu căzuse niciodată la Colegiul I de Ilfov, de aceea, în îngâmfarea lui, spusese odată cum că-i pare rău că n-are un fiu pentru ca să-i lase moștenire colegiul acesta. La Colegiul I lupta a fost liniștită. Nici ingerințe văzute, nici bande de bătăuși. Lupta s-a dat între Beizadeaua și forțele conservatoare ușor ajutate de administrație, și Gheorghe Vernescu, candidatul opoziției unite, susținut aprig de către primul său partizan, avocatul Pake Protopopescu. Gheorghe Vernescu se distinsese în Camera trecută ca
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
automobil, unui frigider, unui aragaz etc. La o altă lansare a romanului, organizată la Institutul de Chimie „Petru Poni” din Iași, o „tovarășă” i ar fi reproșat misoginismul, mai exact faptul că în cărțile sale „femeia nu e prea bine văzută”. „Dar nu sînt la noi - i-ar fi replicat el - destule Emma Bovary, dezamăgite de căsnicie, de serviciu etc.?” în următoarea secvență a „expunerii” sale, C. Ș. a susținut, în alți termeni decît cei în care îl rezum eu aci
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
celor „săraci și goi”, există. Citită undeva, scena mi-ar fi provocat un surîs de îngăduință față de autor, pe care l-aș fi bănuit că recurge la o pedagogie simplistă, de fabulă à la Vasile Militaru, ori la procedee melodramatice. Văzută, ea m-a impresionat. *Uneori simt pericolul de a mă reconcilia cu detractorii; mă corectez însă imediat, cu spaimă de o atare slăbiciune. *Savurez, pentru rezonanțele ei actuale, ultima replică din Napoli, orașul milionarilor: „Această noapte trebuie să treacă. Această
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]