13,019 matches
-
Norii magelanici, pref. trad., București, 1981; 15 Young Romanian Poets, îngr. și pref. trad., București, 1982; Trei poeți englezi contemporani (Fleur Adcock, Alan Brownjohn, Jon Silkin), introd. Mircea Ivănescu, București, 1989 (în colaborare cu Denisa Comănescu și Mircea Ivănescu); Erich van Ruysbeek, O fărâmă de Nirvana, pref. Eugène van Itterbeek, București, 1992; Focuri pe apă. 7 poeți din Sibiu - Fires on Water. 7 Poets from Sibiu, ed. bilingvă, pref. trad., București-Sibiu, 1992 (în colaborare cu Adam J. Sorkin); Hannie Rouveler, Reiziger
URSU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290390_a_291719]
-
Romanian Poets, îngr. și pref. trad., București, 1982; Trei poeți englezi contemporani (Fleur Adcock, Alan Brownjohn, Jon Silkin), introd. Mircea Ivănescu, București, 1989 (în colaborare cu Denisa Comănescu și Mircea Ivănescu); Erich van Ruysbeek, O fărâmă de Nirvana, pref. Eugène van Itterbeek, București, 1992; Focuri pe apă. 7 poeți din Sibiu - Fires on Water. 7 Poets from Sibiu, ed. bilingvă, pref. trad., București-Sibiu, 1992 (în colaborare cu Adam J. Sorkin); Hannie Rouveler, Reiziger naar het woord-Călător către cuvânt, ed. bilingvă, pref.
URSU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290390_a_291719]
-
pe apă. 7 poeți din Sibiu - Fires on Water. 7 Poets from Sibiu, ed. bilingvă, pref. trad., București-Sibiu, 1992 (în colaborare cu Adam J. Sorkin); Hannie Rouveler, Reiziger naar het woord-Călător către cuvânt, ed. bilingvă, pref. trad., Sibiu, 1995; Anton van Wilderode, Tărâmul memoriei mele, București, 1995; La Masa Tăcerii. Scriitori din Gorj-Dinner at the Table of Silence. Writers from Gorj, ed. bilingvă, pref. Sean Cotter, Cluj-Napoca, 2002 (în colaborare cu Sean Cotter). Repere bibliografice: Laurențiu Ulici, Viziune și exercițiu, RL
URSU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290390_a_291719]
-
vizionarul genial și chinuit” William Blake, Mihai Moșandrei îl înfățișează pe Góngora, Ion Anestin pe Gauguin, Menilek „omul de la Adua”, Nicolas Fouquet, pe „cetățeana” Tallien ori pe țarina Caterina „cel Mare”, Eugen Ionescu îl are în vedere pe „un oarecare van Gogh” etc. Cu fervoare e abordată și eseistica. Aproape șase ani (1932-1938), pe lângă studiile consacrate alchimiei asiatice și celei babiloniene, Mircea Eliade dă la iveală textele ce vor forma volumele Fragmentarium și Oceanografie, precum și intervenții în favoarea lui Mihail Sebastian și
VREMEA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290654_a_291983]
-
cu Petre Solomon); W. Shakespeare, Macbeth, București, 1957; ed. în Shakespeare, Opere, IX, București, 1961, Othello, București, 1958; ed. în Shakespeare, Opere, VII, București, 1960, Henric al V-lea. Hamlet. Othello. Macbeth. Poveste de iarnă, București, 1971; Washington Irving, Rip Van Winkle, pref. Ion Aurel Preda, București, 1963; Halldór Kiljan Laxness, Oameni independenți, pref. Valeriu Râpeanu, București, 1964; Eugen Ionescu, Setea și foamea, în Eugen Ionescu, Teatru, I, pref. B. Elvin, București, 1968. Repere bibliografice: Davidescu, Aspecte, 260-264, 580-581; Aderca, Contribuții
VINEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290575_a_291904]
-
marelui impact cu lumea. Stările ca atare rămân în urmă, zguduiri producătoare de falii pe care autorul le cercetează detașat, silind cuvintele să le descrie sau să le evoce. Moartea, însingurarea, prăbușirile interioare, absurdul, divorțul de lume și revoltele în van sunt motive subtextuale. V. aspiră la elaborarea unei „matematici a morții” și a unor formule lingvistice noi și concentrate pentru exprimarea problemelor existențiale grave. Uneori, ca în tulburătorul psalm De ce, Părinte?, neputința de a da divinității un sens îl duce
VULPESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290668_a_291997]
-
I: Teatru, vol. II: Mărturii în contemporaneitate, îngr. și introd. Valeriu Râpeanu, București, 1974; Corespondență, îngr. și pref. Claudia Dimiu, București, 1988; Domnișoara Nastasia și alte piese, Cluj-Napoca, 1989; Teatru, îngr. și pref. Valeriu Râpeanu, București, 2000. Traduceri: Ly-Chao-Pée, Pieter van der Meer, Selma Lagerlöf, în Magnolia, Arad, 1925; Pierre Mac Orlan, Bestia cuceritoare, București, 1925. Repere bibliografice: George Baiculescu, „Flamura albă”, ALA, 1924, 193; Camil Petrescu, Teze și antiteze, București, 1936, 322-324; Sandu Teleajen, „Cuminecătura”, „Gândul nostru”, 1925, 3-4; Perpessicius
ZAMFIRESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290697_a_292026]
-
și după anii ′80, precum cea a lui P. Russel (1993), ce consideră aceste statuete simple modele feminine, invocând asemănări între figurina de la Dolni Vestonice și una din tinerele desenate de Rubens sau între dama de la Lespugue și Eva lui Van Eyck sau cea a lui D. Guthrie (1984), ce le consideră echivalentul paleolitic pentru Playboy, sau primele imagini erotice ale umanității. E. Trinkaus (2005), luând ca exemplu cunoscutele statuete de la Willendorf și Dolni Vestonice, arată că ele sunt reprezentări realiste
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
of Social Cohesion: Conflict and Understanding in a Pluralistic Society, Bertelsmann Stiftung.Botkin, J.; Elmandjra, M.; Malița, M., 1978, No Limits to Learning, Pergamon Press, Oxford. Cebrian, Juan Luis, 1999, Im Netz: Die Hypnotisierte Gesellschaft, Deutsche Verlags, Anstalt. Dieren, Wouter Van (coord.), Taking Nature into Account: Towards a Sustainable National Income, Springer, New York, 1995; Birkhäuser, Berlin, 1995. Dror, Yehezkel, The Capacity to Govern, Circulo de Lectores, Galaxia Gutenberg, Barcelona, 1994; Bertelsmann, München, 1994; Frank Cass, Londra & Portland, 2001. Gabor, D.; Colombo
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Oxford. Gevers, J.; Gelissen, J.; Arts, W.; Muffels, R., 2000, „Public Health Care in the Balance: Exploring Popular Support for Health Care Systems in the European Union”, International Journal for Social Welfare, vol. 9, pp. 301-321. Halman, L.; Oorschot, W. van, 1998a, Popular Perception of Poverty in Dutch Society, working paper, Tilburg University, Tilburg. Halman, Loek; Oorschot, Wim van, 1998b, Popular Perceptions of Poverty in Dutch Society, working paper, WORK, Tilburg University, Tilburg. Huseby, Beate, 1995, „Attitudes towards the Size of
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Support for Health Care Systems in the European Union”, International Journal for Social Welfare, vol. 9, pp. 301-321. Halman, L.; Oorschot, W. van, 1998a, Popular Perception of Poverty in Dutch Society, working paper, Tilburg University, Tilburg. Halman, Loek; Oorschot, Wim van, 1998b, Popular Perceptions of Poverty in Dutch Society, working paper, WORK, Tilburg University, Tilburg. Huseby, Beate, 1995, „Attitudes towards the Size of Government”, în Ole Borre, Elinor Scarbrough (coord.), The Scope of Government (p. 83), Oxford University Press, Oxford. Inglehart
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Society, Routledge, London, New York. Nielsen, Klaus, 1996, „Eastern Europe Systems in Comparative Perspective”, în Bent Greve (coord.), Comparative Welfare Systems: The Scandinavian Model in a Period of Change (pp. 185-213), Macmillan Press, Londra; St. Martin’s Press, New York. Oorschot, Wim van; Halman, Loek, 2000, „Blame or Fate, Individual or Social? An International Comparison of Popular Explanation of Poverty”, European Society, vol. 2 (1), pp. 1-28. Peillon, Michel, 1996, „A Qualitative Comparative Analysis of the Welfare Legitimacy”, Journal of European Social Policy
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
ca reprezentare”, Sfera Politicii, nr. 36. Sihvo, Tuire; Uusitalo, Hannu, 1995, „Economic Crisis and Support for the Welfare State in Finland 1975-1993”, Acta Sociologica, vol. 38, pp. 251-262. Sztompka, Piotr, 1999, „The Core of Post-communist Transformations”, în Thomas Boje, Bart van Steenbergen, Sylvia Walby (coord.), The European Societies: Fusion or Fission? (pp. 205-214), Routledge, Londra, New York. Wilensky, Harold, 1975, The Welfare State and Equality: Structural and Ideological Roots of Public Expenditures, University of California Press, Berkley, Los Angeles, Londra. Zamfir, Cătălin
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
s, The World Bank, Washington. Sandu, Dumitru, 1999, Spațiul social al tranziției, Editura Polirom, Iași. Torcal, Mariano; Montero, José Ramón, 1999, „Facets of social capital in new democracies: The formation and consequences of social capital in Spain”, în Jan W. van Deth, Marco Maraffi, Ken Newton, Paul F. Whiteley, Social Capital and European Democracy (pp. 167-191), Routlegde, Londra. Turner, Johnatan A., 2000, „The Formation of Social Capital”, în Partha Dagsupta, Ismail Serageldin (coord.), Social Capital: A Multifaceted Perspective (pp. 95-146), World
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
acces, comunicații, acces la utilități publice - apă potabilă, electricitate, canalizare etc.), servicii sociale (educație, sănătate, asistență socială, inclusiv prin construirea unor școli, dispensare, centre de zi etc.) și sprijin pentru dezvoltarea unor microîntreprinderi. Specificul și caracteristicile fondurilor sociale Jorgensen și Van Domelen (2000) definesc fondurile sociale drept agenții care finanțează proiecte de mică anvergură în diferite sectoare și țintesc grupuri sociale locale sărace și vulnerabile, oferind sprijin bazat pe cererea acestor grupuri locale și pe îndeplinirea unor condiții de eligibilitate. Rawlings
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
scopul general fiind depășirea unor situații de criză și îmbunătățirea condițiilor de viață în comunitatea respectivă. Deși fondurile sociale au o mare varietate, ele au o serie de caracteristici comune, însă distinctive față de alte tipuri de fonduri (Carvalho, 1994; Owen, Van Domelen, 1998; Jorgensen, Van Domelen, 2000; Batkin, 2001; Rawlings et. al. 2004): fondurile sociale sunt agenții de rangul doi (second-tier) deoarece ele nu investesc în mod direct, ci doar administrează și distribuie fondurile venite de la alte organisme (de exemplu Banca
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
unor situații de criză și îmbunătățirea condițiilor de viață în comunitatea respectivă. Deși fondurile sociale au o mare varietate, ele au o serie de caracteristici comune, însă distinctive față de alte tipuri de fonduri (Carvalho, 1994; Owen, Van Domelen, 1998; Jorgensen, Van Domelen, 2000; Batkin, 2001; Rawlings et. al. 2004): fondurile sociale sunt agenții de rangul doi (second-tier) deoarece ele nu investesc în mod direct, ci doar administrează și distribuie fondurile venite de la alte organisme (de exemplu Banca Mondială în parteneriat cu
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
organizațiile comunitare ale societății civile; Limitele și slăbiciunile fondurilor sociale Experiențele înregistrate de fondurile sociale de la lansarea lor în 1987 au arătat că nu întotdeauna se înregistrează succese, mai ales la începutul derulării acestor programe (Alton, 1999). Alți autori (Owen, Van Domelen, 1998), pe baza unor evaluări participative ale anumitor proiecte comunitare, arată că aprecierea generală a beneficiarilor privind calitatea, sustenabilitatea și impactul proiectelor finanțate prin fonduri sociale au fost foarte mari, chiar și în stadiile de început ale acestor fonduri
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Funds and Decentralization: Optimal Institutional Design, Development Studies Institute, Working Paper Series, Londra. Goovaerts, Piet, 2003, Experiences with Social Investment Funds, lucrare prezentată în cadrul UN-Expert Working Group Meeting on Social Funds and Poverty Reduction, New York, 15-16 octombrie. Jorgensen, Steen Lau; Van Domelen, Julie, 2000, „Helping the Poor Manage Risk Better: The Role of Social Funds”, în Nora Lustig (coord.), Shielding the Poor: Social Protection in the Developing World, Brookings Institution, Washington, DC. Lustig, Nora, 2000, „Three-pillar framework of poverty alleviation”, în
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Second International Conference on Social Funds, June 5-7, World Bank. Narayan, Deepa; Ebbe, Katrinka, 1997, Design of Social Funds: Participation, Demand Orientation and Local Organizational Capacity, The International Bank for Reconstruction and Development/The World Bank, Washington, DC. Owen, Daniel; Van Domelen, Julie, 1998, Getting an Earful: A Review of Beneficiary Assessments of Social Funds, Social Protection Team, Human Development Network, World Bank. Pop, Lucian (coord.), 2003, Harta sărăciei în România. Metodologia utilizată și prezentarea rezultatelor, aport elaborat la cererea Comisiei
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Bank. Pop, Lucian (coord.), 2003, Harta sărăciei în România. Metodologia utilizată și prezentarea rezultatelor, aport elaborat la cererea Comisiei Naționale Anti-Sărăcie și Promovarea Incluziunii Sociale de către Universitatea din București și Institutul Național de Statistică, București. Rawlings, Laura B.; Sherburne-Benz, Lynne; Van Domelen, Julie, 2004, Evaluating Social Funds: A Cross-Country Analysis of Community Investments, The International Bank for Reconstruction and Development/The World Bank. Sandu, Dumitru; Pascal, Despina; Sandi, Ana-Maria; Vladu, Cristina, 1998, Building Social Capital by Social Funds in Transition Societies
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Monitoring and evaluation”, în Jeni Klugman (coord.), A Sourcebook for Poverty Reduction Strategies, vol 1A: Core techniques and Cross-cutting Issues, World Bank. Guvernul României; Sistemul ONU în România, 2004, Raport asupra Obiectivelor de Dezvoltare a Mileniului. Raulings, Laura; Sherburne-Benz, Lynn; Van Domelen, Julie, 2004, Evaluating Social Funds: A Cross-Country Analysis of Community Investments, IBRD, World Bank. Sandu, Dumitru, 1999, Spațiul social al tranziției, Editura Polirom, Iași. Sen, Amartya, 1993, „Capability and Well-Being”, în Martha Nusbaum, Amartya Sen (coord.), The Quality of
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
bolnavul este conștient, dar, cu toate acestea, nu se poate elibera de ele. F. Leuret descrie, la începutul secolul al XVII-lea agorafobia. Moritz (1783) descrie frica obsedanta de apoplexie. Esquirol descrie monomaniile, iar Trélat delimitează la folie lucide. R. van Kraft-Ebbing (1867) le va numi tulburări obsesive (Zwangsvorstellungen), termen care va fi preluat de A. Wesiphal. P. Janet, carem la sfârșitul secolul al XIX-lea, descriu cadrul clinic al psihasteniei. Pentru M. Dide și P. Guiraud, obsesiile se caracterizează prin
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
germane de psihiatrie (E. Kraepelin, E. Bleuler, K. Sckneider, K. Kleist și K. Leonhard). Acestea au făcut posibilă adâncirea cunoștințelor asupra bolii psihice, deschizând perspectiva unei abordări antropologice a bolnavului psihic (L. Binswanger, K. Jaspers, R. Kuhn, A. Zutt, V.E. van Gebsatlel, H. Tellenbach). Cea mai importantă clasificare clinică a bolilor psihice care sa impus și reprezintă baza oricăror forme de sistematizare a acestora a fost pusă de E. Kraepelin care a definit, descris și delimitat, următoarele categorii nosologice considerate ca
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
furniza datele necesare înțelegerii reciprocității aspectelor psihice și somatice care sunt implicate în sfera patologiei psihosomatice. Dacă pentru medicină psihosomatica este un sector al patologiei generale, pentru antropologie ea revelează un „alt aspect” al persoanei umane - aspectul globalității acesteia (L. Van cler Horst, K. Jaspers, L. Binswanger, R. Pierloot și J. Groen). Existența umană, viața, are o structură și o dinamică unică (M. Heidegger, L Binswanger, V. Frankl). Persoana nu este numai trup, ci și suflet, iar manifestările sale vitale sunt
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]