5,522 matches
-
0,5 și 3 m, fiind folosit pentru piscicultură și ca sursă de irigație. Apele freatice se găsesc la adâncimi variate în strânsă legătură cu condițiile de relief și litologie. Astfel pe văile înguste apar la 1-1,5 m, pe versanți la 3-10 m, iar pe interfluvii la adâncimi mai mari de 10 m. La circa 10-20 m deasupra văilor apare o linie de izvoare dintr-un strat freatic ce stă pe depozite de argilă saliferă. Apele sunt în general alcaline
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
9 - 8,4). Conținutul în humus este mijlociu (2,78 g la %), media în azot total, 0,198 g la %, foarte slab aprovizionat în fosfor mobil (1,2 mg la %), mijlociu aprovizionat în potasiu mobil (11,7 mg la %). Ocupă versanții cu pante mici (3-5%) caracterizați prin climat mai arid decât împrejurimile. Solul aluvial molic este slab salinizat, lutoargilos, format pe depozite aluviale. Morfologia este de tipul Am-Ca. Solul este mediu aprovizionat în humus și azot total, bine aprovizionat în fosfor
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
232 mg la % săruri solubile și o reacție slab alcalină (pH = 8,3). Se găsește pe văile pâraielor (Pârâul Ezăreni) cu apă freatică la mică adâncime. Este prezentă eroziunea de suprafață, care, pe platouri orizontale și foarte slab înclinate și versanți cu pante până la 4-5 %, se desfășoară lent până la moderat, cu pierderi anuale de sol în limite admisibile. Pe versanții cu pante mai mari există condiții potențiale de manifestare a fenomenului cu o intensitate moderată până la puternică. Experiența s-a amplasat
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
Ezăreni) cu apă freatică la mică adâncime. Este prezentă eroziunea de suprafață, care, pe platouri orizontale și foarte slab înclinate și versanți cu pante până la 4-5 %, se desfășoară lent până la moderat, cu pierderi anuale de sol în limite admisibile. Pe versanții cu pante mai mari există condiții potențiale de manifestare a fenomenului cu o intensitate moderată până la puternică. Experiența s-a amplasat pe un cernoziom cambic format pe depozite löessoide, cu textura lutoargiloasă și fertilitate mijlocie spre bună, cu un conținut
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
o eroziune de suprafață moderată, fiind atenuată în principal de existența pădurilor. Culmile fragmentate au profile de creste larg vălurite, dominate însă de vîrfuri rotunjite (Teișu, Măgura) în timp ce platourile și înșeuările sunt foarte mici. Întâlnim de asemenea pante foarte abrupte (versanți puternic înclinați), interfluvii ascuțite (plaiurile Giurcăi sau Babanuței) sau chiar interfluvii plate (Pitigaia care corespunde terasei Prahova). În zonă nu lipsesc nici marile depresiuni de versant numite „râpi”(Râpa Comorii, Râpa Calului, Râpa Babanuței). II.1.4 PROCESE DE MODELARE
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
Măgura) în timp ce platourile și înșeuările sunt foarte mici. Întâlnim de asemenea pante foarte abrupte (versanți puternic înclinați), interfluvii ascuțite (plaiurile Giurcăi sau Babanuței) sau chiar interfluvii plate (Pitigaia care corespunde terasei Prahova). În zonă nu lipsesc nici marile depresiuni de versant numite „râpi”(Râpa Comorii, Râpa Calului, Râpa Babanuței). II.1.4 PROCESE DE MODELARE A RELIEFULUI În volumul „Introducere în geomorfologia climatică” Tricart și Cailleaux subliniază faptul că „orice formă de relief rezultă din antagonismul sau din echilibrul dintre atacul
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
de relief rezultă din antagonismul sau din echilibrul dintre atacul rocii existente și rezistența acesteia. Acțiunea modelatoare a factorilor climatici și îndeosebi a ploilor, supun relieful unui impact care se manifestă uneori sub formă de procese complexe mai ales pe versanții unde se produc degradări de mare amploare”. Ploile căzute în cantități foarte mari la începutul anilor ‘70 precum și cele din 1998, în bazinul hidrografic al Proviței au determinat importante modificări ale reliefului ca urmare a unor procese de eroziune extrem de
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
cele din 1998, în bazinul hidrografic al Proviței au determinat importante modificări ale reliefului ca urmare a unor procese de eroziune extrem de energice, valorile foarte mari ale eroziunii solului fiind elocvente. Protecția solului și măsurile de reglare a scurgerilor pe versanți sunt două componente strâns legate în ansamblu de fenomenul de eroziune, cu rol deosebit în accelerarea sau atenuarea degradării reliefului, în special al versanților. Condițiile morfostructurale și litologice din bazinul deluros al Proviței și Prahovei și mai ales condițiile favorabile
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
foarte mari ale eroziunii solului fiind elocvente. Protecția solului și măsurile de reglare a scurgerilor pe versanți sunt două componente strâns legate în ansamblu de fenomenul de eroziune, cu rol deosebit în accelerarea sau atenuarea degradării reliefului, în special al versanților. Condițiile morfostructurale și litologice din bazinul deluros al Proviței și Prahovei și mai ales condițiile favorabile existente în bazinele hidrografice ale afluenților săi (pâraie și torenți) au generat mari alunecări de teren, ravenări imense, eroziuni, curgeri de noroi, etc.(fig
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
Valea suferă o ușoară îngustare. De la Gura Drăgănesei în avale încep terasele corespunzătoare acelorași nivele din partea superioară a văii. Umerii de eroziune se racordează cu terasele de acumulare. Până la Măgureni, terasele iau o dezvoltare ceva mai mare. Valea rămâne cu versanți repezi. Într-un profil transversal valea se înfățișează ca un V trunchiat cu tendințe de eroziune laterală. Terasele comune Provița - Cricov și Provița - Prahova demonstrează că cel puțin pentru ciclurile corespunzătoare lui t3 și t4 evoluția acestor văi se făcea
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
din ultimii 80- 100 de ani. II 4. VEGETAȚIA, FAUNA ȘI SOLURILE II 4.1 VEGETAȚIA Vegetația a cunoscut în decursul timpului mari transformări datorită despăduririlor din lungul pârâului Provița, din lungul văilor și mai ales de pe șei sau versanți. Locul pădurilor (1986-1989) a fost luat de terenuri agricole, care sunt cultivate cu anumite culturi (porumb, cartofi, legume) sau plante furajere (lucernă). În ultimii 50 de ani s-au înregistrat defrișări de pădure pe suprafețe imense. În unele locuri pădurea
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
pădureț (Malus sylvestris), - ciresul păsăresc (Prunus avium), - jugastrul (Acer campestris), - ulmul (Ulmus campestris)- pe cale de dispariție, - paltinul (Acer pseudoplatanus) - întâlnit ici-colo, - salcâmul (Robina pseudoaccacia), - fagul (Fagus silvatica), - mesteacănul (Betula pendula) - care este întâlnit la altitudini de peste 600 de metri pe versanții umbriți. În lungul pâraielor întâlnim foarte des aninul negru sau alb (Alnus glutinosa sau incanta) și salcia (Salix alba sau Salix rosa), iar în lunci tufișurile de răchită și cătină (Hippophaes rhamnoides) Vegetația arbustivă este alcătuită din: - alun (Corylus avellana
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
sec de postul Paștelui se formau grupuri de câte doi flăcăi. Fiecare avea câte o oală de pământ cu gaură în fund, o adevărată porta - voce populară. Când se înnopta de-a binelea, fiecare flăcău se suia pe câte un versant (așa încât aceștia să fie opuși) și strigau prin oală. Uneori fetele erau lăudate, dar de cele mai multe ori criticate. În acea noapte fetele stăteau în cameră pe întuneric, cu fereastra deschisă și ascultau dacă sunt și cum sunt strigate. Uneori „strigatul
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
Zona construită se extinde și pe pantele destul de accentuate ale dealurilor în special în satul Drăgăneasa. Densitatea populației (104,4 locuitori/ km²) este mai mare pe terenurile plate și stabile din valea pârâului Provița de Jos și mai mică pe versanți. Bilanțul teritorial al suprafețelor cuprinse în intravilanul existent se prezintă conform tabelului de mai jos: Numărul proprietarilor de gospodării cu domiciliul stabil în localitate este de 988, iar al celor stabil în altă localitate este de 215. Se poate aprecia
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
categorii de factori ce determină poluarea mediului natural și construit sunt: - FACTORI NATURALI - probleme ce pot interveni în desfășurarea programului de urbanizare pot fi asociate cu zonele joase inundabile și cu terenurile cu pante accentuate cu fenomene de instabilitate (pe versanți). - terenul intravilan va fi structurat în două categorii din punct de vedere al construibilității după cum urmează: 1. Zone cu restricții pentru construit în care se încadrează zonele afectate de eroziuni și alunecări de teren active, zonele cu pante mari, care
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
de foraje. b) Zona Moșia Pietrei (în satul Drăgăneasa) un teren cu pante mai line, parțial fâneață, parțial livezi, stabil la data cercetării. Zona e limitată de două viroage slab conturate, cu caracter nepermanent pe care se scurg apele de pe versanți în perioadele cu precipitații. Amplasarea construcțiilor în zonele cu restricții pentru construit se va face numai pe baza unui aviz geotehnic favorabil, emis de o firmă autorizată în domeniu. FACTORI ANTROPICI semnificativi nu au fost identificați, activitatea industrială și agricolă
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
accentul pe îmbunătățirea suprafeței agricole. Astăzi folosirea terenului este în general agricolă (49,6℅). 54,8℅ din aceasta o reprezintă fânețele, urmate de pășuni, 26℅. Sursa:”Registrul agricol al comunei” Condițiile pedoclimatice sunt propice pentru dezvoltarea pomiculturii, în special pe versanții cu expunere sudică (prun, măr). Foarte restrâns întâlnim și vița-de-vie, care are un slab randament, iar soiurile cultivate sunt de calitate inferioară (hibrizi). În ultimii 15 ani pășunile naturale (izlazurile) au cunoscut un veritabil regres. Suprafața a fost invadată de
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
mai mare (3/4) corespunzătoare ventriculului drept, si aria îngustă (1/4) cuprinzând și vârful inimii care răspunde ventriculului stâng. În șanț este situată ramură interventriculară anterioară a arterei coronare ștăngi. - Față diafragmatica (Facies diaphragmatica), ușor concava, se mulează pe versantul anterior al diafragmului. 2/5 din ea este constituită de ventriculul drept și 3/5 de ventriculul stâng. O mică arie din apropierea locului de vărsare a venei cave inferioare aparține atriului drept. Este străbătuta în lung de sântul interventricular posterior
Tratat de chirurgie vol. VII by KLARA BRÂNZANIUC () [Corola-publishinghouse/Science/92066_a_92561]
-
ventriculul drept. - Stratul circular intermediar propriu-zis al miocardului ventricular circumscrie separat fiecare ventricul, dând naștere prin alăturarea miofibrelor, părții musculare a septului inter-ventricular (Pârș muscularis septi inter-ventricularis). Unele miofibre circulare în dreptul septului se răsfrâng în „S”, continuându-și drumul pe versantul opus al ventriculului de partea cealaltă. Și acestea din urmă concura la formarea mușchilor papilari. - La ventriculul stâng se evidențiază un supliment de miofibre circulare, care se desfășoară în spire largi, de la inelul atrio-ventricular stâng spre vârful inimii, luând parte
Tratat de chirurgie vol. VII by KLARA BRÂNZANIUC () [Corola-publishinghouse/Science/92066_a_92561]
-
a septului interventricular, unde încalecă prin cele două ramuri ale sale partea musculoasa a septului interventricular. Ramură dreapta (Crus dextrum), subțire și rotunjita, este situată mai profund decât ramură stânga (Crus sinistrum), măi lata și turtita. Ambele ramuri coboară pe versantul respectiv al septului interventricular, până la baza de implantare a mușchilor papilari, unde se arborizează bogat, formând „rețeaua fibrelor Purkynje” (myocytus conducens cardiacus), care în zona apicala se răsfrânge pe pereții laterali ai ventriculelor, împânzind întreg miocardul ventricular. Prin calibrul lor
Tratat de chirurgie vol. VII by KLARA BRÂNZANIUC () [Corola-publishinghouse/Science/92066_a_92561]
-
și libere, și al unor convingeri consolidate pe parcusul dezbaterii. Cu alte cuvinte, conform lui Elster (1998), democrația "deliberativă" e caracterizată de un proces decizional colectiv care: a) presupune participarea tuturor celor afectați de aceste decizii sau de reprezentanții lor ("versant democratic"); b) e dezvoltat prin recursul la argumentele propuse în favoarea lor de participanții care împărtășesc aceleași valori de raționalitate și imparțialitate ("versant deliberativ"). În mod corect, Elster regăsește elemente ale acestei concepții în gândirea clasică, de la Aristotel la Burke, la
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
un proces decizional colectiv care: a) presupune participarea tuturor celor afectați de aceste decizii sau de reprezentanții lor ("versant democratic"); b) e dezvoltat prin recursul la argumentele propuse în favoarea lor de participanții care împărtășesc aceleași valori de raționalitate și imparțialitate ("versant deliberativ"). În mod corect, Elster regăsește elemente ale acestei concepții în gândirea clasică, de la Aristotel la Burke, la Federalist Papers, la Mill și Hume, înainte de a-l aminti pe Rawls (1971) și Habermas (1996). În această lucrare nu este relevantă
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
unui subiect de 50 de ani fără afectare renală este de 28 de ani, pentru un subiect cu uremie cronică de aceeași vârstă, această speranță de viață este de doar 5,3 ani [Szczech et al., 2004]. Privită de pe celălalt versant, cel cardiologic, o proporție importantă a pacienților cu afectare CDV severă suferă de o boală renală cronică. Prevalența BCR într-o populație cu infarct miocardic acut (IMA) sau insuficiență cardiacă congestivă (ICC) a fost de 51,7% și, respectiv, 60
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/91915_a_92410]
-
Orientali și prin trăsăturile s specifice ale suprafeței active proprii, Masivul Rarău se caracterizează printr-o climă continentală cu nuanțe de ex excesivitate. Cercetările au evidențiat prezența mai multor topoclimate (climate locale) în funcție de r relief, sol, rețeaua de văi, expoziția versanților și a vegetației. În regiune se resimt influențe ale maselor de aer rece de origine baltică, dar și influențe ale maselor de aer vestice atlantice, care se fac simțite mai ales vara. În timpul iernii se resimt ș și influențe ale
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
Orientali și prin trăsăturile s specifice ale suprafeței active proprii, Masivul Rarău se caracterizează printr-o climă continentală cu nuanțe de ex excesivitate. Cercetările au evidențiat prezența mai multor topoclimate (climate locale) în funcție de r relief, sol, rețeaua de văi, expoziția versanților și a vegetației. În regiune se resimt influențe ale maselor de aer rece de origine baltică, dar și influențe ale maselor de aer vestice atlantice, care se fac simțite mai ales vara. În timpul iernii se resimt ș și influențe ale
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]