7,806 matches
-
202, 205, 217, 231 prietenie - în Antichitate 260-261, 310; la Epicur 181, 198, 205, 213, 217, 222, 260; și epicurism 260-261; la Lucrețiu 261-262, 284, 291; la Philodem 222, 230, 233-234 prudență 181, 201-203, 249 viciu - caricaturizat de Aristip 118; viciul lui a avea 136; opus virtuții 26, 92, 131, 160, 216 Natură cunoașterea legilor ei 96, 271; și dorință 195-198; și drept 98, 215; opusă legii 90-91, 131; și plăcere 96, 131; teorie 58 fizica - abandonată de Aristip 114; și
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
această dublă strategie, ingenios combinată. Informat, spectatorul privește desfășurarea stratagemei, a cărei dare în vileag nu poate duce decât la eșecul aventurii soțului necredincios și la împăcarea finală dintre Conte și Contesă. Răsturnarea ludică este însoțită întotdeauna de sancționarea unui viciu pe care comunitatea vrea să-l îndrepte folosindu-se de o asemenea strategie. În fond, este vorba de o revanșă colectivă. Substituirea poate aluneca spre simulare, și ea înzestrată cu virtuți comice. Ne aflăm atunci într-un spațiu în care
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
târcoale pe la Curte, se strecoară în preajma supravegheatului, ca un Dumnezeu „absent și pretutindeni prezent”. El exercită un soi de supraveghere orizontală, similară celei operate vertical de către privirea divină. Ducele urmărește îndeaproape evoluția moștenitorului desemnat și, în același timp, îi descoperă viciile, abil disimulate până atunci. Marea încercare prin care trebuie să treacă Ducele deghizat este, așadar, confruntarea cu revelațiile supravegherii! Într-adevăr, se întâmplă uneori ca supravegherea să aibă asemenea urmări: ea spulberă iluzii, cască abisuri între oameni până nu demult
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
la „gaura cheii”. De la supravegherea generalizată practicată fățiș în sălile prewagneriene, se trece la obscuritatea care îi permite scenei să se emancipeze, să iasă de sub controlul sălii luminate care, de acum înainte, nu va mai putea gusta decât deliciile acelui viciu, cu nimic aristocratic și explicit burghez, numit voyeurisme. Împotriva acestuia din urmă se vor revolta unii mari reformatori - de la Meyerhold la Brecht - când vor cere ca atât despărțitura iluzorie constituită de „cel de-al patrulea perete”, cât și „gaura cheii
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
de natura imuabilă a operelor. Chestiunea îl obseda pe Craig, care condamna aspru devierea, în teatru, de la proiectul originar, fondator, al regizorului și care vedea un remediu al acestei devieri în apelul la Supramarionetă. Supramarioneta, paliativ ce caută să suprime viciul indisociabil de prezența omului ca material veșnic supus accidentalului, erorii sau schimbării. Pe scenă, actorul în carne și oase îl dezamăgea profund. Două mari figuri emblematice i-au adus acestei probleme soluții practice, cert antinomice, dar eficace din punct de
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
umed; din primul Își face pămîntul de sub picioare, din cel de-al doilea făurește cerul. Prin intermediul Cuvîntului, Ialdabaot creează șase Prinți, care vor completa hebdomada planetară, și le dă drept partenere atributele Dumnezeului Bibliei, aici Înțelese din nou ca fiind vicii 46. În sistemul valentinian expus pe larg de Irineu 47, Arhontele, care nu e În nici un caz rău ci numai temporar ignorant, este creatorul a șapte ceruri inteligibile, din acest motiv fiind numit Hebdomadă. Mama lui, Sophia, exilată În cel
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
În Pistis Sophia, teoria spiritului contrafăcut apare limpede drept legătura principală dintre cosmologie, antropologie și soteriologie. Antimimon pneuma Își face mai Întîi apariția În capitolele 111-115 din Cartea a II-a a scrierii Pistis Sophia. Spiritul contrafăcut provine aici din viciile Arhonților cosmici și Împinge sufletul către satisfacerea acelorași impulsuri vicioase, care sînt pentru el asemenea hranei (trophai): „Antimimom pneuma caută toate relele (kakia), poftele (epithymiai) și păcatele”82, silind sufletul să cadă În greșeală. După moartea fizică, sufletul al cărui
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
Vermaseren la Brill, Leiden, 1983. Problema controversată era dacă platonicianul mediu Numesius din Apameea este sau nu părintele doctrinei trecerii sufletului prin sferele planetare, trecere În decursul căreia sufletul capătă unele Însușiri sau, conform altor versiuni, primește de la planete unele vicii. Între timp toate mențiunile privitoare la această chestiune au fost adunate și luate În discuție În cartea mea Expériences de l’extase. Versiunea negativă este prezentă mai ales În tratatul hermetic Poimandres (cap. 25) și În cîteva pasaje enigmatice din
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
Idem, pp. 46-47 Bozóki. 15. I. Ioh., p. 51 Bozóki. 16. O singură coadă În D. 17. I. Ioh. 60-63 V, p. 52 Bozóki. O glosă a manuscrisului de la Viena mai adaugă: „Cele șapte cozi sînt cele șapte păcate sau vicii prin care el #Sathanas## Îi mai ademenește Încă pe oameni, și anume: minciuna, adulterul, avariția, hoția, blasfemia, ura și discordia” (pp. 88-89 Bozóki). 18. I. Ioh. 61-63 D, pp. 54-55 Bozóki. „Șapte zile” se interpretează ca șapte zile divine, respectiv
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
fabricată destinată vânzării. Având În vedere structura producției-marfă fabricate, interpretarea mărimii și evoluției acesteia trebuie realizată cu grijă, deoarece la o primă vedere pot fi desprinse unele concluzii care, deși ar părea plauzibile, În realitate ar putea să prezinte importante vicii. Ca elemente componente, producția vândută se exprimă la preț de vânzare (fără TVA), În timp ce stocurile de producție destinată vânzării sunt evaluate la cost de producție. Evoluția și proporția dintre cele două elemente constitutive, dinamica prețurilor și a costurilor impun ca
Analiza economică şi financiară a activităţii întreprinderii De la intuiţie la ştiinţă Volumul 2 by Anca Maria HRISTEA () [Corola-publishinghouse/Science/214_a_247]
-
uneori, că explozia iresponsabilă a corupției în unele țări din Europa Răsăriteană de astăzi e supraviețuirea inerțială a acestei mentalități, ceea ce, firește, nu scuză nimic, chiar dacă poate explica multe... Alături de „pozitivarea” ideologică a furtului pot menționa și pozitivarea ideologică a viciului. Eram în Polonia, în 1981, când se instaurase „starea de urgență”. După o anumită oră, era interzis să ieși din casă și să te manifești zgomotos. Vodca avea prețuri prohibitive, asta în cazul în care se putea găsi. Aflat în
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
unui pictor, am auzit, deodată, dinspre stradă, interjecțiile joviale ale unui chefliu. Gazda mea s-a grăbit să observe, pe jumătate în glumă, pe jumătate în serios: a fi beat la ora asta pe străzile Varșoviei nu mai este un viciu, ci o formă voioasă de disidență. În căutarea unor bucurii comune Am putea spune că bucuria avea, în Est, alt regim temporal decât în Vest. Vestului i se potrivește definiția carteziană a bucuriei: „contemplarea unui bine prezent” (Pass. an., II
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
se cere mai multă înțelepciune decât oriunde (Ibidem, pp. 90-91). În acest echilibru fragil pe care îl conține în ea adaptabilitatea, autorii care au investigat sufletul românesc au văzut fie virtutea (Constantin Rădulescu-Motru, Mihai Ralea, Lucian Blaga, G. Călinescu), fie viciul (Dumitru Drăghicescu). Formele pe care le îmbracă adaptarea în cultura română sunt: instinctul de autoconservare, fluctuația, schimbarea ca scop în sine, soluția de moment, ambivalența (dualitatea, duplicitatea, disimularea), compromisul și nuanța, asumarea lucidă a legilor firii, măsura, firea lucrurilor (rânduiala
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
2); dependență (2); distracție (2); gît (2); hidrata (2); înghiți (2); lichide (2); mînca (2); necesitate (2); nevoie (2); palincă (2); puțin (2); relaxare (2); servește (2); servi (2); a sorbi (2); sticlă (2); suge (2); toarnă (2); viață (2); viciu (2); vin roșu (2); whisky (2); adapă; alcoolism; amețeală; apă vitalitate; atent; baschet; băuturi spirtoase; beatitudine; bucurie; bun; cană; ce; celebrare; cinste; compot; coniac; consumator; copil; curge; curios; degusta; deloc; dezleagă; dragoste; energie; energizare; esență vitală; euforie; femeie; ficat; gălăgie
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
rafinament; rafinat; rar; rău; regină; relaxare; respectos; responsabilitate; România; să-nălțăm; de seamă; sergent; Sergiu; sever; slugă; slujnică; somn; soț; statură; statut; stil; stimat; străin; la teatru; tip; titlu; tîrgoveț; mă trezesc; țanțoș; ținută elegantă; uman; urît; ușor; vagabond; vesel; viciu; vin; viță veche; vîrstă; vîstnic; vodă; mare voievod (1); 789/234/95/138/0 dor: iubire (58); durere (47); casă (34); dragoste (30); sentiment (30); tristețe (29); mama (23); de casă (22); nebun (21); suferință (21); lipsă (20); familie (16
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
situație; slab; mai slăbește; solicitare; spate; speranță; stare; stăruință; strategie; pe suflet; sufletesc; suspin; școală; tablou; taler; tare greu; temelie; timp; timpul; tona; tonă; tone; tot; transpirație; a trăi; de trăit; trecător; tren; trezire; umăr; umeri; urat; urcuș; în viață; vicii; viitor; volum; voluminos; zadar; de zis (1); 778/265/77/188/0 grîu: pîine (225); cereale (58); făină (49); lan (40); spic (30); galben (26); mîncare (25); cîmp (23); hrană (22); porumb (18); recoltă (18); orz (11); cereală (9); bogăție
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
risc; de rol; sabie; sală; satisfacție; savarină; schi; secund; show; Sims; prin soare; socializare; spasm; stare de bine; stat; stimul; străbun; strategie; super; sus; șansă; școală; la școală; de table; tactică; taină; la telefon; tenis; terminat; cu tine; ușor; vechi; viciu; video; video online; voie bună; volei; whist; wow; x și o; zar; zaruri (1); 786/219/69/150/0 jos: sus (226); pămînt (76); podea (28); adînc (18); cădere (17); vale (15); căzut (13); mic (13); dedesubt (12); parter (11
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
somnul; spectacol; sper de la alții; speranță; spor; stare de bine; stimă de sine; superficial; supraapreciere; suprafață; supremație; șeful; nu știu; tare; tata; tată; tot timpul; tot; totală; trădător; tresări; trist; ură; urcă la cap; urechi; urîtă; valoare; venerație; vestire; veșnic; viciu; victorie; viitor; Vlad; vorbăraie; vorbăreț; vorbărie; vorbește; a vorbi; vorbitor; vrednicie; în zadar; zadarnică; zgomot (1); 764/357/102/255/0 lăuda: mîndrie (47); aprecia (19); bucurie (17); fală (17); merit (14); mîndru (13); apreciere (11); lăudăros (10); slăvi (10
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
4); a scăpa (4); trădare (4); abandon (3); alb (3); biserică (3); copilul (3); credință (3); da (3); dezbrăca (3); haina (3); haină (3); lăsă (3); lipsi (3); păcate (3); renega (3); renunță (3); scăpare (3); singur (3); trăda (3); viciu (3); apă (2); aruncat (2); boală (2); bun (2); copii (2); a da (2); a da jos (2); dă (2); delăsare (2); despărți (2); detașare (2); diavol (2); disperare (2); divorț (2); Dumnezeu (2); durere (2); eliberare (2); fapte (2
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
a lipsi; a se lipsi; a te lipsi; locul; a lua; lucrul; maiestoasă; mama; mereu; minciună; mîncare; a se mîntui; moarte; Moise; muncă; muri; nasol; nasture; de necaz; nefericire; nefolosibil; negru; neîncredere; nepăsare; neplăcut; nepriceput; nerecunoaștere; netrebuincios; neutil; nevastă; niște vicii; nufăr; obicei; obicei greșit; obișnuință; a ocupa; oferă; om; un om; orfan; pană; păcatul; pădure; pămînt; părăsește; părăsire; păzește; persoana; Petru; a pierde; pierdea; pierdere; pierdu; plictisitor; poate; porni; preț; prieten; prima; problemele; pui; pur; puritate; purtare; pustiu; rață; rămînere
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
o scăpa; scoate; scoică; scutură; sentimente; sfîntă; de sine; slobozi; slujbă; soacră; spăla; spune; sta; straie; stricat; stupid; suferință; suficiență; sustrage; școală; telefon; trădător; ceea ce nu trebuie; a trece; tricou; trist; tristă; uită; uriaș; urît; vaca; vacă; vătăma; vesta; veșmînt; vicii; vindeca; vitamină; vîrf; voință; zăpadă; zbor (1); 762/324/95/229/0 leu: animal (101); rege (88); putere (82); bani (66); ban (38); zodie (28); tigru (22); fioros (21); puternic (18); frică (17); junglă (16); rău (13); fiară (11); coamă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
surprindere; tanti; timid; trăit; treabă; vacanță; valiză; vase; văr; vecin; vecina; venit; vizita; vizite; zîmbet (1); 802/193/63/130/0 obicei: tradiție (231); datină (54); prost (41); obișnuință (27); tic (19); tradiții (15); rutină (14); străvechi (12); ritual (12); viciu (11); cutumă (10); nărav (10); bun (8); strămoșesc (8); Crăciun (7); deprindere (7); sărbătoare (7); frumos (6); monotonie (6); rit (6); sat (6); tabiet (6); cafea (5); costum (5); hobby (5); mereu (5); rău (5); vechi (5); colinde (4); datini
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
permanent; petrecere; picior; pleca; plictisitor; portofel; posesie; prostie; rar; rea; referat; regiune; regulă; regularitate; repetitiv; revelion; rînduială; ritm; roată; rol; rustic; școală; shopping; simbol; somn; special; sport; stabilitate; stare; stil; străbunei; studiu; superstiție; suport; tendință; ticuri; tradițional; uratul; uzură; valoare; vicii; zi; zic (1); 789/206/66/140/1 obraz: roșu (110); față (107); rușine (89); gros (33); sărut (31); roz (23); fin (18); bun-simț (14); ten (14); pupic (13); rumen (11); subțire (11); piele (10); falcă (9); fard (9); îmbujorat
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); necredință (2); neiertat (2); neliniște (2); neplăcut (2); oameni (2); pată (2); pocăință (2); popa (2); povară (2); ceva rău (2); rușinos (2); sînge (2); spovedanie (2); supărare (2); superstiție (2); șarpe (2); tentație (2); trup (2); uman (2); vicii (2); viciu (2); vinovăție (2); Adam; amar; amoral; an; asumare; avem; bătaie de joc; bine, dar rău; de bine; binefacere; binefaceri; biserica; capital; capitală; de casă; cașcaval; cădere; ciudă; club; comun; consecință; credincios; criminal; cruce; cusur; Dante; fără demnitate; demon
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); neiertat (2); neliniște (2); neplăcut (2); oameni (2); pată (2); pocăință (2); popa (2); povară (2); ceva rău (2); rușinos (2); sînge (2); spovedanie (2); supărare (2); superstiție (2); șarpe (2); tentație (2); trup (2); uman (2); vicii (2); viciu (2); vinovăție (2); Adam; amar; amoral; an; asumare; avem; bătaie de joc; bine, dar rău; de bine; binefacere; binefaceri; biserica; capital; capitală; de casă; cașcaval; cădere; ciudă; club; comun; consecință; credincios; criminal; cruce; cusur; Dante; fără demnitate; demon; depinde; deplin
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]