6,587 matches
-
mai scriu. Cuvintele sunt durePenița se înmoaie în codrii de departeUmplându-mi cu parfum de cetină o carte.Elisabeta IOSIFmai, 2017... IV. VIORI DECADENTE, de Elisabeta Iosif , publicat în Ediția nr. 2324 din 12 mai 2017. VIORI DECADENTE Am folosit Vioara decadentă a Prințului Poet Și te-am înșelat. Corupătoarea armă - Artă a nesocotinței - dorea doar aventura. Un DO de sus lua frâiele îngemănate cu surâsul tău. Tu?! Tu mi-ai adus cântările viorii cu ciocârlii Suflând la saxofonul firii. Era
ELISABETA IOSIF [Corola-blog/BlogPost/380917_a_382246]
-
Toate se-ngânau Cu ciorchinii de stele - cerul din ochii mirați Ai nopții ce-a trecut. Mistere de femeie, Amintiri din Roza Vânturilor. Pasăre - Poem În sunetele de rouă ale dimineților albastre. Elisabeta IOSIF București, martie, 2017 ... Citește mai mult VIORI DECADENTEAm folosit Vioara decadentă a Prințului Poetși te-am înșelat. Corupătoarea armă -Artă a nesocotinței - dorea doar aventura.Un DO de sus lua frâiele îngemănate cu surâsul tău.Tu?! Tu mi-ai adus cântările viorii cu ciocârliiSuflând la saxofonul firii
ELISABETA IOSIF [Corola-blog/BlogPost/380917_a_382246]
-
Cu ciorchinii de stele - cerul din ochii mirați Ai nopții ce-a trecut. Mistere de femeie, Amintiri din Roza Vânturilor. Pasăre - Poem În sunetele de rouă ale dimineților albastre. Elisabeta IOSIF București, martie, 2017 ... Citește mai mult VIORI DECADENTEAm folosit Vioara decadentă a Prințului Poetși te-am înșelat. Corupătoarea armă -Artă a nesocotinței - dorea doar aventura.Un DO de sus lua frâiele îngemănate cu surâsul tău.Tu?! Tu mi-ai adus cântările viorii cu ciocârliiSuflând la saxofonul firii. Era o aventură
ELISABETA IOSIF [Corola-blog/BlogPost/380917_a_382246]
-
Îmi aduc aminte de mine De atunci, când dădeam întâietate Pianului, alunecând solfegii Până la rumenirea zorilor... Mi-aduc aminte de tine Alungându-mi gluma ce ucide Muzica sfredelitoare a gândului De flaut. Gând cu gând de vis... De vis și vioară cu vioară, poem De pianină lângă poemul Icoanei din Catedrala Veneției... Mi-aduc aminte de noi, de tot Ce n-am făcut! Mă înconjoară Spaima de dorul care arde timpii De lacrimi. Mi-am injectat iubirea de Flacără din noi
ELISABETA IOSIF [Corola-blog/BlogPost/380917_a_382246]
-
aminte de mine De atunci, când dădeam întâietate Pianului, alunecând solfegii Până la rumenirea zorilor... Mi-aduc aminte de tine Alungându-mi gluma ce ucide Muzica sfredelitoare a gândului De flaut. Gând cu gând de vis... De vis și vioară cu vioară, poem De pianină lângă poemul Icoanei din Catedrala Veneției... Mi-aduc aminte de noi, de tot Ce n-am făcut! Mă înconjoară Spaima de dorul care arde timpii De lacrimi. Mi-am injectat iubirea de Flacără din noi. Apusă la
ELISABETA IOSIF [Corola-blog/BlogPost/380917_a_382246]
-
Citește mai mult Toamnă în Venețiaîmi aduc aminte de mineDe atunci, când dădeam întâietatePianului, alunecând solfegiiPână la rumenirea zorilor...Mi-aduc aminte de tineAlungându-mi gluma ce ucideMuzica sfredelitoare a gânduluiDe flaut. Gând cu gând de vis...De vis și vioară cu vioară, poemDe pianină lângă poemulIcoanei din Catedrala Veneției...Mi-aduc aminte de noi, de totCe n-am făcut! Mă înconjoară Spaima de dorul care arde timpiiDe lacrimi. Mi-am injectat iubirea deFlacără din noi. Apusă la Palatul Dogilor.Stinsă
ELISABETA IOSIF [Corola-blog/BlogPost/380917_a_382246]
-
mult Toamnă în Venețiaîmi aduc aminte de mineDe atunci, când dădeam întâietatePianului, alunecând solfegiiPână la rumenirea zorilor...Mi-aduc aminte de tineAlungându-mi gluma ce ucideMuzica sfredelitoare a gânduluiDe flaut. Gând cu gând de vis...De vis și vioară cu vioară, poemDe pianină lângă poemulIcoanei din Catedrala Veneției...Mi-aduc aminte de noi, de totCe n-am făcut! Mă înconjoară Spaima de dorul care arde timpiiDe lacrimi. Mi-am injectat iubirea deFlacără din noi. Apusă la Palatul Dogilor.Stinsă de harpă
ELISABETA IOSIF [Corola-blog/BlogPost/380917_a_382246]
-
cu parfum exotic.Hesperidele îl așteaptă pe Herakles. În Grădina cu mereDe aur doar să întinzi mâna. Heruvimii din HyperboreeaVisurilor pun icoane anotimpului. Să nu i se alungeNorocul prins în curcubeul oglinzii. Să se fixeze în Oracol.... XIV. ELISABETA IOSIF VIORI DE OCTOMBRIE, de Elisabeta Iosif , publicat în Ediția nr. 2100 din 30 septembrie 2016. Viori de octombrie Se-mpodobește octombrie cu giuvaere Aprinse-n curcubeie. Ne-nvelește cu frunze În toamna desculță... Când arborii-s năluci, Și gândesc în culori
ELISABETA IOSIF [Corola-blog/BlogPost/380917_a_382246]
-
întinzi mâna. Heruvimii din HyperboreeaVisurilor pun icoane anotimpului. Să nu i se alungeNorocul prins în curcubeul oglinzii. Să se fixeze în Oracol.... XIV. ELISABETA IOSIF VIORI DE OCTOMBRIE, de Elisabeta Iosif , publicat în Ediția nr. 2100 din 30 septembrie 2016. Viori de octombrie Se-mpodobește octombrie cu giuvaere Aprinse-n curcubeie. Ne-nvelește cu frunze În toamna desculță... Când arborii-s năluci, Și gândesc în culori visătoare, cărunte Iar luna înflorește a toamnă târzie. Iubește-mă acum, în octombrie, Când Dumnezeu
ELISABETA IOSIF [Corola-blog/BlogPost/380917_a_382246]
-
Iar luna înflorește a toamnă târzie. Iubește-mă acum, în octombrie, Când Dumnezeu pictează în roua aurie... În noiembrie, copacii rămân goi și singuri... Ce departe-i lumina, care trimite alte frunze! Iubește-mă acum, când pădurea se transformă În viori și în vise cu plete în vânt de lumină Și poți să-mi ridici o liră pân’ la bolta-nstelată Cântând a iubire în tăcerea verbului ”a fi”... Citește mai mult Viori de octombrieSe-mpodobește octombrie cu giuvaereAprinse-n curcubeie
ELISABETA IOSIF [Corola-blog/BlogPost/380917_a_382246]
-
Iubește-mă acum, când pădurea se transformă În viori și în vise cu plete în vânt de lumină Și poți să-mi ridici o liră pân’ la bolta-nstelată Cântând a iubire în tăcerea verbului ”a fi”... Citește mai mult Viori de octombrieSe-mpodobește octombrie cu giuvaereAprinse-n curcubeie. Ne-nvelește cu frunzeîn toamna desculță... Când arborii-s năluci,Și gândesc în culori visătoare, cărunteIar luna înflorește a toamnă târzie.Iubește-mă acum, în octombrie,Când Dumnezeu pictează în roua aurie
ELISABETA IOSIF [Corola-blog/BlogPost/380917_a_382246]
-
visătoare, cărunteIar luna înflorește a toamnă târzie.Iubește-mă acum, în octombrie,Când Dumnezeu pictează în roua aurie...În noiembrie, copacii rămân goi și singuri...Ce departe-i lumina, care trimite alte frunze!Iubește-mă acum, când pădurea se transformăîn viori și în vise cu plete în vânt de luminăși poți să-mi ridici o liră pân’ la bolta-nstelatăCântând a iubire în tăcerea verbului ”a fi”...... XV. ELISABETA IOSIF, de Elisabeta Iosif , publicat în Ediția nr. 2096 din 26 septembrie 2016
ELISABETA IOSIF [Corola-blog/BlogPost/380917_a_382246]
-
pomi-s orfani, dezbrăcați de vise verzi, Ca turcoazul din ochii tăi. O aud Agonizând, precum fluturii ei galbeni, Zburând peste mine... în armonie iluzorie Mai ieri, căutam bănuții de aramă, Care-ți acopereau glezna, Sărutată de marea, aflată-n viori de foc. Știi!... Știi, acum, numai eu o aud, În ghiocul adolescenței mele târzii, Când ascult murmurul iubirii Din armonia unei veri, secătuite Și acoperită cu frunze, ca și chipul său... S-a micșorat ora de verde străpunsă... Te-aștept
ELISABETA IOSIF [Corola-blog/BlogPost/380917_a_382246]
-
târziu...Când pomi-s orfani, dezbrăcați de vise verzi,Ca turcoazul din ochii tăi. O audAgonizând, precum fluturii ei galbeni,Zburând peste mine... în armonie iluzorieMai ieri, căutam bănuții de aramă,Care-ți acopereau glezna,Sărutată de marea, aflată-n viori de foc.Știi!... Știi, acum, numai eu o aud,În ghiocul adolescenței mele târzii, Când ascult murmurul iubiriiDin armonia unei veri, secătuiteși acoperită cu frunze, ca și chipul său...S-a micșorat ora de verde străpunsă...Te-aștept! Încă, apusul
ELISABETA IOSIF [Corola-blog/BlogPost/380917_a_382246]
-
Dureri neștiute, cu gust de stele-amare Trimise ca un semn prin luna albastră Prăbușite-n sunete, prin goarna-i visătoare Înviind din cenușă o pasăre măiastră Îngerul cu aripi de jar o să-nvioară Glasuri de clopot pe-o strună de vioară. Tanka Îngerul cântă Simfoniile lumii Cu aripi de jar E crainicul binelui În lecțiile vieții. Citește mai mult ELISABETA IOSIFSIMFONIA ÎNGERULUIPlânge Îngerul păzitor cu aripi aprinseTristețile lumii. Anunță din Astral,Durerile. A strâns în alămurile sale stinse Previziunile din alte
ELISABETA IOSIF [Corola-blog/BlogPost/380917_a_382246]
-
alte lumi de memorial.Dureri neștiute, cu gust de stele-amareTrimise ca un semn prin luna albastrăPrăbușite-n sunete, prin goarna-i visătoare înviind din cenușă o pasăre măiastrăîngerul cu aripi de jar o să-nvioarăGlasuri de clopot pe-o strună de vioară.Tankaîngerul cântăSimfoniile lumiiCu aripi de jarE crainicul bineluiîn lecțiile vieții.... XXXI. ELISABETA IOSIF POEZIA IUBIRII, de Elisabeta Iosif , publicat în Ediția nr. 1802 din 07 decembrie 2015. POEZIA IUBIRII Am strâns într-o eșarfă Dealul. Și i-am șoptit Să
ELISABETA IOSIF [Corola-blog/BlogPost/380917_a_382246]
-
o zi sfântă, accesând universul ezoteric, pătrunzând în dorința profundă de schimbare interioară, dincolo de viziunea călătoriei între cer, mare și pământ, urmărind noi experiențe ale jocului de culori. Fiindcă, orice călătorie în infernul furtunii, precum coborârea la ... XXXIII. ELISABETA IOSIF VIORI DE OCTOMBRIE, de Elisabeta Iosif , publicat în Ediția nr. 1754 din 20 octombrie 2015. Elisabeta IOSIF Viori de octombrie Se-mpodobește octombrie cu giuvaere Aprinse-n curcubeie. Ne-nvelește cu frunze În toamna desculță... Când arborii-s năluci, Și gândesc
ELISABETA IOSIF [Corola-blog/BlogPost/380917_a_382246]
-
cer, mare și pământ, urmărind noi experiențe ale jocului de culori. Fiindcă, orice călătorie în infernul furtunii, precum coborârea la ... XXXIII. ELISABETA IOSIF VIORI DE OCTOMBRIE, de Elisabeta Iosif , publicat în Ediția nr. 1754 din 20 octombrie 2015. Elisabeta IOSIF Viori de octombrie Se-mpodobește octombrie cu giuvaere Aprinse-n curcubeie. Ne-nvelește cu frunze În toamna desculță... Când arborii-s năluci, Și gândesc în culori visătoare, cărunte Iar luna înflorește a toamnă târzie... Iubește-mă acum, în octombrie, Când Dumnezeu
ELISABETA IOSIF [Corola-blog/BlogPost/380917_a_382246]
-
Iar luna înflorește a toamnă târzie... Iubește-mă acum, în octombrie, Când Dumnezeu pictează în roua aurie... În noiembrie, copacii rămân goi și singuri. Ce departe-i lumina, care trimite alte frunze! Iubește-mă acum, când pădurea se transformă În viori și în vise cu plete în vânt de lumină Și poți să-mi ridici o liră pân’ la bolta-nstelată Cântând a iubire în tăcerea verbului ”a fi”... 6 octombrie, 2015 ... Citește mai mult Elisabeta IOSIFViori de octombrieSe-mpodobește octombrie
ELISABETA IOSIF [Corola-blog/BlogPost/380917_a_382246]
-
visătoare, cărunteIar luna înflorește a toamnă târzie...Iubește-mă acum, în octombrie,Când Dumnezeu pictează în roua aurie...În noiembrie, copacii rămân goi și singuri.Ce departe-i lumina, care trimite alte frunze!Iubește-mă acum, când pădurea se transformăîn viori și în vise cu plete în vânt de luminăși poți să-mi ridici o liră pân’ la bolta-nstelatăCântând a iubire în tăcerea verbului ”a fi”...6 octombrie, 2015... Abonare la articolele scrise de elisabeta iosif
ELISABETA IOSIF [Corola-blog/BlogPost/380917_a_382246]
-
1909) - Tango din Suita Espana (1890), aranjament pentru duo chitară; Federico Chucca (1846 - 1908) & Joaquin Valverde (1846 - 1910) - Tango de la Menegilda pentru soprană și pian, din zarzuela La Gran Via (1886); El galan incognito, cântec popular spaniol, aranjament pentru patru viori de Adina Dumitrescu; Anonim din sec. XI - Menuet, Martin Ratz - Habanera, Anonim - Vals pentru chitară solo; Joaquin Rodrigo (1901 - 1999) - De donde venis, amore? și De los alamos vengo, madre din Cuatro madrigales amatorios (1848) pentru soprană și pian; Joaquin
FESTIVALUL INTERNAŢIONAL “ŢINTEA MUZICALĂ”, EDIŢIA A VIII-A, 1-5 IULIE 2016 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2020 din 12 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381008_a_382337]
-
Costin Soare, Ariadna Mihai, Carolina Astanei, Otto Probst, Sebastian Dumitrescu, Mihail Petre, Maria Veronica Stoian, Maria Magdalena Probst, Christoph Hofer, cvartetul Alegria, Duo Ovocutters. Lucrările interpretate cu modestie și naturalețe vocal sau la o diversitate de instrumente: pian, chitară, violoncel, vioară, clavecin și acordeon au creat în spațiul sacru al Bisericii „Cristos Regele Universului”, cât și în sufletele spectatorilor o atmosferă blândă, relaxantă, mângâietoare și revigorantă. A consemnat Elena TRIFAN Referință Bibliografică: FESTIVALUL INTERNAȚIONAL “ȚINTEA MUZICALĂ”, EDIȚIA A VIII-a, 1-5
FESTIVALUL INTERNAŢIONAL “ŢINTEA MUZICALĂ”, EDIŢIA A VIII-A, 1-5 IULIE 2016 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2020 din 12 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381008_a_382337]
-
peste toate stăpân... X. SE DEZGHIOACĂ PE ALEI, de Dora Pascu, publicat în Ediția nr. 2101 din 01 octombrie 2016. se dezghioacă pe alei castana și melcii, iar, își caută culcuș și iar îmi sângerează, Doamne, rana făcută de-o vioară și-un arcuș; se dezghioacă pe alei castana și cade pe, uscate, frunze reci, am s-o culeg și am s-o pun pe rana aleilor pustii, pe care nu mai treci; și melcii se-ascund pe sub pământ și-așteaptă
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380934_a_382263]
-
ca și castana, mă zbârcesc, iar când mai trec pe tristele alei, ca și-n trecut, la tine mă gândesc... Citește mai mult se dezghioacă pe alei castanași melcii, iar, își caută culcușși iar îmi sângerează, Doamne, ranafăcută de-o vioară și-un arcuș;se dezghioacă pe alei castanași cade pe, uscate, frunze reci,am s-o culeg și am s-o pun pe ranaaleilor pustii, pe care nu mai treci;și melcii se-ascund pe sub pământși-așteaptă iarna ce o fi
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380934_a_382263]
-
lasă fericirea, câtă mai rămâne, să coloreze tușul negru-n viu și visul nostru cu dorinți nebune devină consistent, nu străveziu, Iar dacă scrisul ți-este bântuit de coarda ruptă a unui greier beat, jelind amar să fie mântuit fiindcă vioara-n cupe și-a înecat, Renunță să mai scrii și fii-mi prezență, ... Citește mai mult Dacă îmi scrii, după cum spui,cu antamate sentimentecum n-ai mai spus-o nimănuimă rog, nu pe retinele absente,Ci doar pe-o palidă
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380934_a_382263]