3,544 matches
-
Pitești, 2004, p. 57. 75 Marcel Gauchet, Dezvrăjirea lumii. O istorie politică a religiei, Editura Nemira, București, 2006, p. 6. 76 Marcel Gauchet, Dezvrăjirea lumii. O istorie politică a religiei, Editura Nemira, București, 2006, p. 6. 77 Iată ce spune Weber: ,,O examinare fie și fugară a statisticii profesionale a unei țări mixte din punct de vedere confesional pune prea adesea în evidență un fenomen viu dezbătut în presa și literatura catolică din Germania: caracterul predominant protestant al posesiunii de capital
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
i-a făcut pe oameni nu doar să muncească ci și să economisească și să citească. Revoluția industrială a fost un produs al inovației tehnologice și al consumului". Civilizația - vestul și restul, Editura Polirom, Iași, 2011, p. 224. 83 Max Weber pune în evidență diferența dintre catolici și protestanți: ,,Catolicul este mai calm, având mai puțin spirit industrial, el preferă o viață cât mai sigură chiar dacă venitul său este mai mic, unei vieți pline de riscuri, agitate, dar poate aducătoare de
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
funcționează el în calitate de capitalist, adică de capital personificat, dotat cu voință și cu conștiință".Karl Marx, Capitalul, Editura PMR, București, 1951, vol. I, p. 164. 89 Legătura dintre o criză religioasă și răsturnarea lumii vechi a fost descoperită de către Max Weber în opera sa Etica protestantă și spiritul capitalismului.Pentru limba română recomandăm, Editura Humanitas, București, 1993. 90 Rivalitatea dintre politică și Biserică este pusă în evidență de către Hülsmann care arată: ,,Biserica Catolică a reprezentat un obstacol serios în calea ambițiilor
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
dezvoltării economice, el vorbea în calitate de jurist și de om politic". Partea blestemată, Editura Institutul European, Iași, 1994, p. 121. 111 Georges Bataille, Partea blestemată, Editura Institutul European, Iași, 1994, p. 121. 112 Mircea Malița descrie în următorii termeni contribuția lui Weber la înțelegerea legăturilor dintre religie și societate: ,, Nu există un caz mai patetic de analiză a legăturii dintre culturi și civilizație, a interferenței și influenței lor reciproce ca teza lui Weber care succint se exprimă astfel: capitalismul s-a născut
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
112 Mircea Malița descrie în următorii termeni contribuția lui Weber la înțelegerea legăturilor dintre religie și societate: ,, Nu există un caz mai patetic de analiză a legăturii dintre culturi și civilizație, a interferenței și influenței lor reciproce ca teza lui Weber care succint se exprimă astfel: capitalismul s-a născut din protestantism". Zece mii de culturi, o singură civilizație. Spre geomodernitatea secolului XXI, Editura Nemira, București, 1998, p. 66. 113 Bataille continuă: ,,Max Weber a scos în evidență nu numai prin analiză
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
interferenței și influenței lor reciproce ca teza lui Weber care succint se exprimă astfel: capitalismul s-a născut din protestantism". Zece mii de culturi, o singură civilizație. Spre geomodernitatea secolului XXI, Editura Nemira, București, 1998, p. 66. 113 Bataille continuă: ,,Max Weber a scos în evidență nu numai prin analiză ci și cu ajutorul statisticilor rolul privilegiat pe care l-au jucat protestanții în organizarea capitalistă. Chiar și azi se poate observa cum într-o regiune dată, protestanții se orientează spre afaceri, iar
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
viață veșnică, după moarte ca ales al lui Dumnezeu, el nu trebuia nici să se îndoiască de acest lucru. Această linie despărțitoare, subțire, dintre a nu fi sigur, dar nici a te îndoi de propria mântuire, a fost considerată de Weber o determinantă culturală fundamentală a psihologiei occidentale. Ea a condus la acceptarea printre puritani a postulatului neoficial că succesul obținut în viața pământească de individul devotat vocației sale este un semn prevestitor al șanselor sale în viața de apoi. Astfel
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
se vor înstăpâni de îndată pe o libertate nepermisă care apoi nu va mai putea fi restrânsă prin nici o moderație sau restricție". Thomas H Greco Junior, Sfârșitul banilor și viitorul civilizației, Editura Curtea Veche, București, 2011, p. 72. 128 Max Weber, Sociologia religiei, Editura Teora, București, 1998, p. 103. 129 Cu toate acestea, Weber subliniază relativa indiferență din epocă a marilor negustori și comercianți față de ideile și preceptele lui Calvin. Iată ce spune: ,,Marii patroni, aristocrați ai comerțului din Olanda protestantă
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
mai putea fi restrânsă prin nici o moderație sau restricție". Thomas H Greco Junior, Sfârșitul banilor și viitorul civilizației, Editura Curtea Veche, București, 2011, p. 72. 128 Max Weber, Sociologia religiei, Editura Teora, București, 1998, p. 103. 129 Cu toate acestea, Weber subliniază relativa indiferență din epocă a marilor negustori și comercianți față de ideile și preceptele lui Calvin. Iată ce spune: ,,Marii patroni, aristocrați ai comerțului din Olanda protestantă erau ca și arminienii din perspectivă religioasă, adepți specifici ai politicii realiste și
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
că una din marile expresii ale unității culturale ale occidentului latin, evoluată în perioada cruciadelor, își are rădăcinile în cultura pe care occidentul încerca să o distrugă". Diarmaid Mac Culloch, Istoria creștinismului, Editura Polirom, Iași, 2011, p. 367. 203 Max Weber, Etica protestantă și spiritul capitalismului, Editura Humanitas, București, 1993, p. 5. Weber mai adaugă: ,,Așa stau lucrurile și în artă. Auzul muzical a fost, după câte se pare, mai fin dezvoltat la anumite popoare decât este astăzi la noi, în
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
în perioada cruciadelor, își are rădăcinile în cultura pe care occidentul încerca să o distrugă". Diarmaid Mac Culloch, Istoria creștinismului, Editura Polirom, Iași, 2011, p. 367. 203 Max Weber, Etica protestantă și spiritul capitalismului, Editura Humanitas, București, 1993, p. 5. Weber mai adaugă: ,,Așa stau lucrurile și în artă. Auzul muzical a fost, după câte se pare, mai fin dezvoltat la anumite popoare decât este astăzi la noi, în orice caz, nu era mai puțin fin. Tipuri de polifonie au fost
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
al spiritului". G.W.F. Hegel, Prelegeri de filozofie a istoriei, Editura Humanitas, București, 1997, p. 20. 259 Exemplul invocat și cu altă ocazie al Chinei este unul clasic, în care izolarea este sinonimă cu înapoierea economică. Iată ce afirmă Weber: ,, Spre deosebire de Japonia, China a fost deja, din vremuri considerate de noi preistorice, țara marilor orașe înconjurate de ziduri fortificate". Introducere în sociologia religiilor, Editura Institutul European, Iași, 2001, p. 31. 260 Robert Dahl, subliniază vorbind despre democrație: În timpul primei jumătăți
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
Pentru o analiză completă și profesionistă, vezi www.economica.net. 264 Asemenea lui Nietzsche, Genealogia moralei, Editura Humanitas, București, 2006, p. 42. 265 Eseu publicat sub titlul "Nebuneasca exuberanță", în Revista Dilema Veche, nr. 531/17-23 aprilie, 2014. 266 Max Weber consideră banii de hârtie ca fiind expresia dorinței omului de a cumpăra bunăvoința zeilor. Ca urmare, banii din hârtie au apărut ca expresie și mijloc a ritualurilor magice. Pâinea falsă, figurine ale femeilor și servitorilor, înlocuiesc jertfa reală: cei mai
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
întreaga sferă a muncii". Karl Marx, Bazele criticii economiei politice, Editura Politică, București, 1972, p. 36. 275 Dorel Dumitru Chirițescu, Fețele monedei. O dezbatere despre universalitatea banului, Editura Institutul European, Iași, 2015, p. 168. 276 Ibidem, p. 171. 277 Max Weber, Sociologia religiei, Editura Teora, București, 1998, p. 15. 278 Dorel Dumitru Chirițescu, Fețele monedei. O dezbatere despre universalitatea banului, Editura Institutul European, Iași, 2015, p. 171. 279 Frédéric Bastiat, Statul. Ce se vede și ce nu se vede și alte
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
dovedește rădăcinile clare ale creștinismului în gândirea clasică greacă. Pentru multe secole dobânda și folosința banului se va supune acestei percepții reluată și ce către creștinism. 35 Apud Pascal Bruckner, Mizeria prosperității, Editura Trei, București, 2002, p. 49. 36 Max Weber a pus în evidență: ,,Dominația universală a lipsei absolute de scrupule în afirmarea interesului propriu cu ocazia câștigului de bani a fost specifică țărilor a căror dezvoltare burghezo-capitalistă, măsurată după etaloanele evoluției occidentale, a rămas ,,înapoiată".(...). Auri sacra fames este
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
raportată la om este însăși esența sau firea lui, întrucât are puterea de a face ceea ce se poate înțelege numai pe baza legilor naturii lui". Baruch Spinoza, Etica. Despre Dumnezeu, Editura Antet XX Press, București, 1993, p. 143. 41 Max Weber arată: ,,E drept că toate recomandările lui Franklin (economist american n.n.) au o valoare utilitară. Și onestitatea este utilă fiindcă aduce credit, la fel ca și punctualitatea, hărnicia, moderația, fapt pentru care ele sunt virtuți". Etica protestantă și spiritul capitalismului
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
prefață la Aristotel, Politica, Editura IRI, București, 2001, p. 21. 47 Aristotel, Politica, Editura IRI, București, 2001, p. 59. 48 Mai degrabă ascetismul, ca mod de a fi în lume, a impus orânduirea capitalistă. Mircea Malița subliniază: ,,Citindu-l pe Weber, suntem izbiți de frecvența cuvântului ascetism. A muncii ascetic, resemnat, cu o dăruire fără margini, refuzând luxul, condamnând risipa, acceptând disciplina, respectând exigențele profesiunii, căutând performanța și mai ales economisind, iată mănunchiul de valori transformate în etos comportamental, care a
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
lui Petru și Magdalena, cu domiciliul actual în Germania, Heilbronn, Gellertstr. 77. 344. Sandu Victor, născut la 29 aprilie 1946 în localitatea Miorcani, județul Botoșani, România, fiul lui Gheorghe și Mandita, cu domiciliul actual în Germania, Heilbronn, Gellertstr. 77. 345. Weber Martha Elenă, născută la 14 martie 1949 în brașov, județul Brașov, România, fiica lui Bela și Elenă, cu domiciliul actual în Germania, Gummersbach, Kaiserstr. 145. 346. Schmidts Franz, născut la 1 octombrie 1944 în Feldioara, județul Cluj, România, fiul lui
HOTĂRÎREA nr. 781 din 8 decembrie 1992 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108932_a_110261]
-
la 2 februarie 1931 în localitatea Criț, județul Brașov, România, fiul lui Scheipner Mihail și Sara, cu domiciliul actual în Germania, Kaufbeuren, Adalbert-Stifterstr. 14. 34. Scheipner Christine, născută la 9 decembrie 1935 în localitatea Agnita, județul Sibiu, România, fiica lui Weber Mihail și Christine, cu domiciliul actual în Germania, Faufbeuren, Adalbert-Stifterstr. 14. 35. Muller Cacilie, născută la 20 august 1905 în localitatea Bencecu de Sus, județul Timiș, România, fiica lui Muller Christian și Eva, cu domiciliul actual în Germania, Albstadt Tailfingen
HOTĂRÂRE nr. 14 din 17 ianuarie 1995 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111822_a_113151]
-
Eleonora, cu domiciliul actual în Germania, Freiburg Breisgau, Werderring 11. 109. Wagner Elke, născută la 15 iunie 1966 în localitatea Agnita, județul Sibiu, România, fiica lui Valentini Michael și Agnes, cu domiciliul actual în Germania, Frankfurt/Main, Lindenbaum 67. 110. Weber Eva, născută la 15 august 1956 în localitatea Giarmata, județul Timiș, România, fiica lui Kilzer Ignatie și Ana, cu domiciliul actual în Germania, Bietigheim Bissingen, Primelweg 20. 111. Weber Helmuth, născut la 4 mai 1953 în Timișoara, județul Timiș, România
HOTĂRÂRE nr. 14 din 17 ianuarie 1995 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111822_a_113151]
-
Agnes, cu domiciliul actual în Germania, Frankfurt/Main, Lindenbaum 67. 110. Weber Eva, născută la 15 august 1956 în localitatea Giarmata, județul Timiș, România, fiica lui Kilzer Ignatie și Ana, cu domiciliul actual în Germania, Bietigheim Bissingen, Primelweg 20. 111. Weber Helmuth, născut la 4 mai 1953 în Timișoara, județul Timiș, România, fiul lui Weber Matei și Ecaterina, cu domiciliul actual în Germania, Bietigheim Bissingen, Primelweg 20. 112. Wingert Anna, născută la 3 februarie 1967 în Tîrgu Mureș, județul Mureș, România
HOTĂRÂRE nr. 14 din 17 ianuarie 1995 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111822_a_113151]
-
la 15 august 1956 în localitatea Giarmata, județul Timiș, România, fiica lui Kilzer Ignatie și Ana, cu domiciliul actual în Germania, Bietigheim Bissingen, Primelweg 20. 111. Weber Helmuth, născut la 4 mai 1953 în Timișoara, județul Timiș, România, fiul lui Weber Matei și Ecaterina, cu domiciliul actual în Germania, Bietigheim Bissingen, Primelweg 20. 112. Wingert Anna, născută la 3 februarie 1967 în Tîrgu Mureș, județul Mureș, România, fiica lui Bodor Alexandru și Anna, cu domiciliul actual în Germania, Nurnberg, Schweinauerstr. 67
HOTĂRÂRE nr. 14 din 17 ianuarie 1995 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111822_a_113151]
-
cu domiciliul actual în Germania, Hannover, Grethe Jurgensstr. 78. 64. Bonescu Ana, născută la 13 ianuarie 1954 în localitatea Zorlențu Mare, județul Caraș-Severin, România, fiica lui Cîrpaci Petru și Maria, cu domiciliul actual în Germania, Kreis Wurzburg, Hauptstr. 15. 65. Weber Stefan, născut la 12 august 1952 în localitatea Amnaș, județul Sibiu, România, fiul lui Schuster Elisabetha, cu domiciliul actual în Germania, Heilbronn, Zwirnnereistr. 33. 66. Ravn Camelia, născută la 26 iulie 1956 în localitatea Pucioasa, județul Dâmbovița, România, fiica lui
HOTĂRÂRE nr. 14 din 17 ianuarie 1995 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111822_a_113151]
-
născut la 21 mai 1955 în localitatea Pișchia, județul Timiș, România, fiul lui Welspillich Mathias și Anna, cu domiciliul actual în Germania, Heilbronn, Stockportstr. 7. 165. Welspillich Hermine, născută la 14 august 1959 în Timișoara, județul Timiș, România, fiica lui Weber Mathias și Katharina, cu domiciliul actual în Germania, Heilbronn, Stockportstr. 7. 166. Wendel Marian, născut la 8 iunie 1969 în Timișoara, județul Timiș, România, fiul lui Jumugă Ion și Florica, cu domiciliul actual în Germania, Nurnberg, Burgstr. 25. 167. Csaky
HOTĂRÂRE nr. 14 din 17 ianuarie 1995 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111822_a_113151]
-
Johann și Martha, cu domiciliul actual în Germania, Geisenfeld, Munchenerstr. 31. 35. Tontsch Monika, născută la 25 februarie 1961 în localitatea Hălchiu, județul Brașov, România, fiica lui Chiriță Nicolae și Hannelore, cu domiciliul actual în Germania, Geisenfeld, Munchenerstr. 31. 36. Weber Heidrun Grete, născută la 27 septembrie 1956 în localitatea Cisnădie, județul Sibiu, România, fiica lui Herbert Ernst și Margarete, cu domiciliul actual în Germania, Burgsalach, Burgusstr. 25. 37. Weber Wilhelm Michael, născut la 29 septembrie 1953 în localitatea Bagaciu, județul
HOTĂRÂRE nr. 14 din 17 ianuarie 1995 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111822_a_113151]