3,844 matches
-
prilej să închee și să sfârșească romane de dragoste. Alții găsesc partide pentru fetele lor, pentru surori, pentru rude, mai ales pentru băeți, băeți buni care și-au sfârșit universitatea și care stau la pândă ca să vâneze o fată cu zestre bună. S-a sfârșit: Pentru un om nu-i loc într-o stațiune balneară. Pentru un om, o tovărășie inteligentă într-o înfundătură de munți, pace, liniște atât e de ajuns. Cum cocota e un compromis, așa și băile noastre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
-și avea sălaș în al 14-lea veac Dobrotici, pirat care vămuia marea din acest cuib de vultur. Banditul acesta a devenit prinț luând o domniță dela Bizanț, fata împărătesei, și el însuși a fost socru lui Mircea, dându-i zestre Dobrogea. Pichet grăniceresc. Farul, clădire albă, deasupra mării, în bătaia vânturilor. Singurătate mare. (Drumul pe care am venit printr-un sat de găgăuzi, sat bogat și frumos Fântâna Creștinului ghiaur Suiuciuc înconjurat de un teren bolovănos. Enormă cantitate de bolovani
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
amor. Deva Opera (biserica) Bâlciul. Muzica de cameră. Lăutari dela Deva. "Ce te ții așa măreață? Parcă n-aș ști cine ești!" etc. Morile la stradă, pe apa Cernei, alăturea de prăvălii. Patriarhalism. Servitorul dela școala normală, care a apărat zestrea școlii, când a plecat directorul vechiu (ungur). Cetățuile, care se închid la ora 10. Petit Georgel, je vous envoie ci-joint une lettre de notre père Ecrivez à votre mère mais tachez d'écrire plus proprement. Vous écrivez comme un petit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
1643 Radziwill trimesese doi oameni de încredere la Racoți, rugându-l să mijlocească la Lupu, să-i deie pe Maria, pe care a și luat-o la 1644. Acești trimiși se numeau Nicolaus Schmits și Johann Otto. "Nădăjduiau într-o zestre mare." "Principele (Racoți) a trimis în Moldova o dată cu mine și pe Barcsai Ianoș, căci prin el și prin Basa Tumás încheiase mai nainte alianță cu Lupul; și ne-a dat și două scrisori, scrise latinește și românește, pe care să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
pe Vlad îl trimite în Boemia ca guvernator. Umblă și soli la Lehia și dela Lehia. Dela Veneția; dela Papa. Lui Cazimir Craiu îi naște regina al unsprezecelea prunc. Matiaș vra să se însoare a doua oară și să ia zestre. În primăvara anului 1476 Ștefan coboară în Țara de jos. La 22 Maiu se afla la Iași. Solie turcească pentru bir robii din războiul dela Racova, mai ales Piri-beg fiul lui Isac bei. Ștefan respinge solii. Mahomet vine asupra Moldovei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
la curțile domnești era cea din Europa vestică. Mircea cel Mare este înveșmântat în tabloul votiv de la Cozia ca un cavaler european. Ștefan cel Mare, în miniatura Tetraevanghelului de la Humor, ne apare ca o imagine desprinsă parcă de pe lăzile de zestre ale principeselor italiene, de la mijlocul secolului al XV-lea, sau cum sunt înfățișate personajele din pictura lui Sasetta, Masolino de Panicale sau Pisanello. Domnul poartă o tunică scurtă, până la genunchi, din mătase roșie brodată cu aur și argint, cu mâneci
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Mare îl înfățișează pe Sfântul Gheorghe și se păstrează la mânăstirea Zografu de la Athos. Din epocă, s-au păstrat piese de mobilă la Moldovița, Humor și Voroneț, cu ornamente sculptate în lemn, în care se regăsesc motive gotice. Manuscrisele. O zestre impresionantă pe plan spiritual o reprezintă manuscrisele care s-au păstrat din timpul domniei lui Ștefan cel Mare. Pentru noi de o importanță deosebită este letopisețul în care au fost consemnate cele mai importante evenimente în timpul domniei lui Ștefan cel
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
au păstrat în forma lor genuină decât în Moldova și ele se află acum la Putna, la Dragomirna și la Biblioteca Academiei, iar câteva în bibliotecile din Rusia. Copiștii din vremea lui Ștefan cel Mare aveau la îndemână, așadar, această zestre excepțională. Era nevoie să vină impulsul și să fie create condițiile materiale pentru copiere, lucrul la un manuscris durând cel puțin șapte luni. Ștefan cel Mare, prin daniile, prin scutirile acordate mânăstirilor, a creat condiții optime pentru desfășurarea unei impresionante
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
domnul începe zidirea bisericii de la mânăstirea Putna ? Dacă domnul nu ar fi decis scrierea unor manuscrise și înainte de 1473, am putea bănui că nu a putut-o face din pricina boierilor. Dar nouă ni s-a păstrat doar o parte din zestrea de manuscrise copiate în timpul domniei lui Ștefan, deci nu putem face evaluări cu precizie aritmetică. Numărarea celor care au rămas nu ne aduce lămuriri în legătură cu relația dintre domn și boieri. Putna a ars în 1484, și este limpede că atunci
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
putea atribui titlul unei facultăți de Teologie și Litere, pe când mânăstirii Putna i-ar reveni gloria celei mai înfloritoare Academii de Arte Frumoase din trecutul românesc”. Soarta a făcut ca la Muzeul mânăstirii Putna să se păstreze cea mai bogată zestre de artă veche românească, comoară inestimabilă, care nu își putea găsi alt loc, decât cel de lângă mormântul marelui domn. Ștefan Bârsănescu scria că la Putna, în a doua jumătate a secolului al XV-lea și la începutul secolului al XVI
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de generali,/ De lângă mare,/ De unde soarele răsare.” (Berezeni - Vaslui). Exteriorizare a capacităților eroului, suita regală definește statutul de inițiat al flăcăului. Oastea adunată din est are puterea lui Sol Invictus pentru că urmează traseul arhetipal al astrului. Calul strălucitor, cerut ca zestre fetei în colinda tip III, Tocmeala zestrei, are puteri hiperbolice asupra țărânii, specifice unei ipostaze a zeului solar fertilizator: „Și pe murgul cel din grajd,/ Înșălat și înfrânat/ Cu șalvarul mohorât,/ Numai aur și argint./ Și cu șeaua ’ndaurit,/ Face
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Berezeni - Vaslui). Exteriorizare a capacităților eroului, suita regală definește statutul de inițiat al flăcăului. Oastea adunată din est are puterea lui Sol Invictus pentru că urmează traseul arhetipal al astrului. Calul strălucitor, cerut ca zestre fetei în colinda tip III, Tocmeala zestrei, are puteri hiperbolice asupra țărânii, specifice unei ipostaze a zeului solar fertilizator: „Și pe murgul cel din grajd,/ Înșălat și înfrânat/ Cu șalvarul mohorât,/ Numai aur și argint./ Și cu șeaua ’ndaurit,/ Face dâră pe pământ.” (Șerbănești - Dâmbovița). „Culoarea aurie
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
lucrurilor sacre (vin, pâine, miere), ea va traversa încercarea premaritală „lin, mai lin”. Coborând în sfera profană, toate atributele fetei, transfigurate artistic în colinde, constituiau garanția măritișului. Fecioara trebuia să fie de o frumusețe aparte, să știe să-și coase zestrea și chiar să cânte. Expresia estetică vine, așadar, dintr-o „condensare” metaforică a unor condiții reale ale căsătoriei. O altă marcă pentru condiția excepțională a fecioarei ce urmează să aibă revelația începutului de lume îl constituie veștmintele ei, care acoperă
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
cărui poveste devine scenariul inițiatic însuși: în clipa dintâi a lumii, pe apele cosmogonice apare înotând o pereche fabuloasă, bourul negru și fata de măritat, care nu numai că îl strunește prin vorbă și vers, dar își mai și pregătește zestrea pentru ceremonialul nupțial. Acvaticul constituie, așadar, domeniul distinct al inițierii, catalizatorul forțelor creatoare ale neofitului - fecioară. Sintagma recurentă în texte a mării mari, fără margini, are o amplitudine hiperbolică, ce acoperă întreg planul orizontal al lumii. Axa adâncimii vine însă
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Protecția sfinților Soare și Lună contribuie la țesătura fetei în mod magic, lucrătura ei nefiind cu nimic mai prejos decât lumea însăși, imposibilă fără aștri. Acțiunea „chindisitului” are atât o bază istorică (fetele nubile trebuie să-și pregătească din vreme zestrea), cât și una simbolică. Cel mai adesea, în colinde, fata coase batiste și gulere. Cele dintâi sunt frecvent gajuri de dragoste, în timp ce ultimele reprezintă un semn clar de „distincțiune”, ce vorbește despre poziția socială a familiei miresei. „Ea ședea și
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
basmale voinicești/ Și la gulere bărbătești;/ Basmaua-i a frate-său,/ Guleru-i a văru-său” (Cudalbi - Galați). Darurile nupțiale sunt create în sălașul mitic al leagănului și constituie proba că fecioara este pregătită să devină mireasă. La nivel pragmatic, ea are zestrea pregătită și va îngriji straiele familiei; la nivel mitic, fata a urzit energiile fecunde ale lumii într-o formă socială, puternic încărcată magic. Cusătura, precum omul și lumea, se naște în suferință: „De (numele) cei frumoasă,/ Șede la gherghef și
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
arată că în regiunea Sucevei funcționau 159 de școli primare rurale, 291 de cadre didactice din care 257 de învățători și 15.868 de elevi 34. Vechiul Regat contribuia cu 5.344 de școli și 8.851 de învățători la zestrea comună a României interbelice care ajungea la 7.915 școli românești și 12.118 de dascăli români 35 ajungând la finele epocii la 17. 385 de școli și 47.914 de dascăli 36. Încă din 1919, noul Ministru al Instrucțiunii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
de acasă de 7o prăjini, poiana de pe vale 9o prăjini și 4o prăjini islaz. Peste tot 2oo de prăjini. Vasile Sofroni Iftimie era șchiop de-un picior. Și i-a primit să stea în casa lui. Și a adus și zestrea Pachiței, a mamei mele: 2 boi și o vacă, date de Vasile a lui Ion Iftimie. Pachița era nepoată de văr drept lui Vasile Sofroni Iftimie. Și ei i-o dat pământu cu acte prin Trebunal de veșnică vânzare. Și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
pe aicea și preoteasa Aglaia, mama domnișoarei a zis: "poftim." Și la Sfântul Dumitru, m-am dus cu tata la Boboești și am dat mâna, adică am logodit. Și preotul Mihai Vasiliu, tata domnișoarei Eugenia, a zis că-i dă zestre 1000 de lei. Și tata a zis că să mai pune încă 200 de lei. Și preotu a zis că nu mai poate, că n-are de unde, că și mia aceea n-a avut-o și a împrumutat-o de la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
căzut în Moldova ? Mie să-mi spui tot, dar tot adevărat ". Și i-am spus tot adevărul. Și ea m-a netezit pe cap și mi-a zis: "Să nu plângi ! Mi-a dat tata o mie de lei, ca zestre, mâne dimineață, ți-o pun în mână s-o dai acolo și cu ajutorul lui Dumnezeu, vom mai plăti și 150 lei și vom scăpa, numai noi să fim sănătoși ". Așa de deșteaptă și de înțeleaptă a fost scumpa și draga
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
diverselor civilizații de pe harta lumii. Cred, de altfel, că tocmai în aceasta constă esențialul, dezideratul major, „arta” noastră, a profesorilor de istorie: să facem din istorie o știință vie, o enciclopedie capabilă să redea elevilor și nu numai lor toată zestrea de informații și mai ales de explicații în legătură cu modul în care lumea și umanitatea au ajuns la actuala lor configurație, în legătură cu motivele, cauzele pentru care toate aceste transformări s-au petrecut, în legătură cu tot ceea ce civilizația a înregistrat în
S? facem din istorie o ?tiin?? vie! () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83587_a_84912]
-
ani, am primit vestea Înființării În comună a unei cooperative de artă populară. I-am văzut unele produse. Erau departe de frumusețea și ineditul covoarelor din copilărie. Le admiram ore Întregi cu ocazia nunților, când familia fiecărei mirese Îi etala zestrea și priceperea. Nunta de pe Târnave era o adevărată expoziție de artă populară Într-o atmosferă de cântece și strigături. Cu săptămâni Înainte, femeile Își pregăteau strigăturile și la prezentarea zestrei se desfășura un duel de o rară frumusețe și Înțelepciune
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
Întregi cu ocazia nunților, când familia fiecărei mirese Îi etala zestrea și priceperea. Nunta de pe Târnave era o adevărată expoziție de artă populară Într-o atmosferă de cântece și strigături. Cu săptămâni Înainte, femeile Își pregăteau strigăturile și la prezentarea zestrei se desfășura un duel de o rară frumusețe și Înțelepciune populară. Când mireasa pleca Într-o comună vecină, spectacolul se Întregea cu "venitul călărașilor" și amenajarea unor porți din lanțuri și covoare, la primirea alaiului mirelui și mai ales la
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
al literaturii ? Că este scrisă de oameni păcătoși, serafimii nu sunt capabili să scrie nici măcar un poem minor Mi-a plăcut fără rezerve cartea ta de poeme "Ținutul Klarei", apărută prin 2005 parcă, o carte importantă pentru tine și pentru zestrea poetică a generației noastre. Exorcistul din poet face prăpăd într-un teritoriu al valpurgiilor...! Unde începe și unde sfârșește "ținutul Klarei"? Cine e Klara? Klara nu-i decât femeia-bestie, negativul femeii bestiale, este suma femeilor ciudate din viața mea și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Mănăstirea Sf. Ana, la Hozeva. El a fost Înger și Poet. A scris multe poezii de suflet. Plângi cu inima și sufletul, nu numai cu ochii, când citești frumoasele și duioasele lui rânduri. O comoară sfântă ne-a lăsat ca zestre, de o mare valoare. A scris cu inima, cu dragoste și suferința ce-o purta În el pentru semeni. Dar mai presus pentru Dumnezeu, a Căruia este slava În veci. Nu degeaba se spune că prin suferință ajungi un sfânt
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]