157,129 matches
-
se găsesc în cartea lui Georg Koepgen, Die Gnosis des Christentums, 3 Auflage, Spee-Verlag, Trier, 1979, p. 70. El vede mistica creștină adevărată, curat păstrată numai la părinții răsăriteni, în vreme ce în Occident consideră că a fost afectată de panteism. El zice: «Mistica apuseană este, sub influența lui Plotin, monoteistă în sensul îngust la cuvântului. Ea vede Treimea, dar numai ca unitatea persoanelor în dumnezeire. Chiar mistica noastră modernă in legătură cu Hristos vorbește, precum se știe, aproape numai despre Mântuitorul divin
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
the Virtuous Life, Cambridge, Massachusetts, 1975. Jean Daniélou, Mystique de la Ténèbre chez Grégoire de Nysse ..., col. 1872 1835. footnote>. „Beția trează” este un oximoron gregorian utilizat pentru a descrie experiența sufletului în Dumnezeu concomitent cu tânjirea progresivă în Dumnezeu: „Acestea zicându-le Cuvântul către mireasă (suflet - n.n.)<footnote În limba greacă sufletul este de genul feminin. footnote>, îmbie prietenilor tainele Evangheliei, zicând: «Mâncați, prietenii Mei, și beți, și vă îmbătați, frații Mei». Căci cel ce cunoaște cuvintele tainice ale Evangheliei nu
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
este un oximoron gregorian utilizat pentru a descrie experiența sufletului în Dumnezeu concomitent cu tânjirea progresivă în Dumnezeu: „Acestea zicându-le Cuvântul către mireasă (suflet - n.n.)<footnote În limba greacă sufletul este de genul feminin. footnote>, îmbie prietenilor tainele Evangheliei, zicând: «Mâncați, prietenii Mei, și beți, și vă îmbătați, frații Mei». Căci cel ce cunoaște cuvintele tainice ale Evangheliei nu va vedea nici o deosebire între cuvintele de aici și învățătura de atunci pentru ucenici. Pentru că și aici și acolo zice Cuvântul
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
Evangheliei, zicând: «Mâncați, prietenii Mei, și beți, și vă îmbătați, frații Mei». Căci cel ce cunoaște cuvintele tainice ale Evangheliei nu va vedea nici o deosebire între cuvintele de aici și învățătura de atunci pentru ucenici. Pentru că și aici și acolo zice Cuvântul: «Mâncați și beți» (Mt. 26, 28). Dar îndemnul spre beție, pe care Cuvântul l-a dat aici, fraților, multora le pare că cuprinde mai mult decât Evanghelia. Însă dacă cineva ar cerceta cu de-amănuntul, ar afla că și
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
a V-a, P. G. XLIV, col. 873Β. footnote>. Așa s-a îmbătat odinioară și marele David, când, ieșind din sine și aflându-se în extaz, a văzut frumusețea nevăzută. Așa s-a îmbătat și Sfântul Apostol Pavel, care a zis: „Căci, dacă ne-am ieșit din fire, este pentru Dumnezeu (căci spre Acela era extazul), iar dacă suntem cu mintea întreagă, este pentru voi” (II Cor. 5, 13), cum a arătat în cuvintele către Festum că nu e nebun, ci
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
vreți, ca, la un moment dat, fiind specializat ca nimeni altul În aviația cu reacție, să fie consultat de germani și să le dea acestora o serie Întreagă de informații. După război, francezii i-au intentat un proces și se zice că l-au condamnat chiar la moarte, dar a scăpat, l-au iertat... Cum a scăpat, nu știu, dar a scăpat! Bineînțeles, el este foarte important pentru România, care l-a cinstit atribuind numele său Aeroportului Otopeni. În Franța, a
Editura Destine Literare by Alexandru Danielopol () [Corola-journal/Science/76_a_289]
-
și istoria minorităților. Dar el spune și scrie, tot în această pagină: “am crescut cu o sălbatică mîndrie în naționalitatea mea ungară.” Bravo, cap pătrat, ai tot dreptul la naționalitatea ta, problema însă devine patologica, antisociala, cînd e sălbatică cum zici. Și Uniunea Europeană nu mai accepta sălbaticii din nou, ca pe vremea cînd ați venit în Europa și în continuare pînă de curînd!! Ați umplut Transilvania de Nord-Vest cu sălbaticiile în cei patru ani de ocupație horthysta din Sălaj ( Ip și
Cap patrat, episcop iredentist. In: Editura Destine Literare by Corneliu Florea () [Corola-journal/Science/76_a_308]
-
fi bolind bine să vorbești așa ceva. Adică, nici Papă de la Romă nu a fost chemat la împărăție vreodată pînă amu, și vine Lotzi din Dej și se dă ocos că pe el lo chemat Domnu să fie pastor reformat. Io zic să meargă,să se coate iute la cap,cît nu-i prea tîrziu” Nu mai este nimic de comentat. Citînd mai departe această incredibile story, aflăm cum cap pătrat ajunge student la Institutul Teologic Reformat, unde tăticul sau era profesor
Cap patrat, episcop iredentist. In: Editura Destine Literare by Corneliu Florea () [Corola-journal/Science/76_a_308]
-
ce parte a trupului sau al spiritului nu corespundea serviciului militar și nici dacă God, sau altcineva mai mic în rang, l-a scutit de armată. Trece direct la stagiatura pastor pe care o face la Brașov, unde face cunoștiință, zice pentru prima dată, cu securitatea, ce era supărată foc pe predicile sale pline de sălbatică mîndrie națională. După lungi discuții se înfiripa o strînsă colaborare de ajutor reciproc între el și securitate, deși la pag. 22 face comparația: o organizație
Cap patrat, episcop iredentist. In: Editura Destine Literare by Corneliu Florea () [Corola-journal/Science/76_a_308]
-
Extazul se realizează celor absorbiți de Domnul: „Intră cineva (în Biserică) să-și plece genunchiul (la rugăciune); inima i se umple de putere divină, iar sufletul i se bucură în Domnul, (ca mireasa) cu mirele, după cuvântul profetului Isaia, care zice: «În ce chip se veselește mirele de mireasă, așa se va bucura Domnul de tine» (Is. 62, 5). Cineva lucrează ziua, dar dedică o oră rugăciunii. Atunci, în rugăciune, omul său cel dinlăuntru este răpit și (purtat) în adâncul cel
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
mintea i se umple și este captivată de lucrurile cele divine și cerești, de lucruri nemărginite și de nepătruns, de lucruri minunate, pe care gura omenească nu le poate rosti. (În acel moment, pe bună dreptate, poate), rugându-se să zică: «O, de s-ar duce și sufletul o dată cu rugăciunea»”<footnote Sf. Macarie Egipteanul, Cele cincizeci de omilii duhovnicești, omilia a VIII-a, 1-2, traducere de Pr. Prof. Dr. Constantin Cornițescu, în col. Părinți și Scriitori bisericești (PSB), vol. 34, București
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
păcat ar experimenta constant aceste minunate lucruri și ele i-ar fi întotdeauna prezentate ca experiențe, nu ar fi capabil să predice cuvântul sau să se ocupe de nimic probabil doar ar sta într-un colț înălțat și îmbătat: „Să zicem că trebuie să urce cineva douăsprezece trepte ca să ajungă la desăvârșire. Uneori reușește să ajungă la acea înălțime a desăvârșirii, dar alteori harul se împuținează, iar acesta coboară o treaptă și stă pe a unsprezecea. Unul, însă, a primit belșug
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
acoperă o făclie, care continuă să ardă și să lumineze, la fel se așază deasupra acelei lumini (a harului) vălul (întunericului păcatului). De aceea mărturisește (cel de sub har) că nu este desăvârșit, nici liber cu totul de păcat. Am putea zice (că prin venirea harului), peretele cel din mijloc (care se punea înaintea desăvârșirii) s-a surpat și s-a sfărâmat; dar (am putea zice) că nu este cu totul și pentru totdeauna sfărâmat. Sunt, într-adevăr, momente când (harul) se
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
mărturisește (cel de sub har) că nu este desăvârșit, nici liber cu totul de păcat. Am putea zice (că prin venirea harului), peretele cel din mijloc (care se punea înaintea desăvârșirii) s-a surpat și s-a sfărâmat; dar (am putea zice) că nu este cu totul și pentru totdeauna sfărâmat. Sunt, într-adevăr, momente când (harul) se aprinde mai mult, când mângâie și odihnește, dar sunt și momente când se micșorează și pălește, precum voiește, în folosul omului. A ajuns, oare
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
pătrunde tainele și (se desfătează) de multa dulceață a harului, păcatul rămâne încă în el. Unii, din cauză că au fost dăruiți cu belșug de har și de lumină, socotesc că sunt liberi și desăvârșiți, însă din lipsă de experiență greșesc. Pentru că (zic eu, deși) au puterea harului, nu sunt încă pe deplini slobozi. Și eu am ajuns, în anumite momente la măsura (libertății posibile) și știu că nu există om desăvârșit”<footnote Ibidem, omil. VIII, 4-5, în PSB, vol. 34, p. 127-128
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
1. SURSA LUMINII. Eminescu descrie odaia sa În câteva poezii și scrisori care, puse cap la cap, pot da o imagine a spațiului ideal de lucru și odihnă. Zicem spațiu ideal, pentru că pare același, deși adresele sunt diferite și chiar orașele sunt diferite: Iași ori București, poate chiar Viena pentru Noaptea (1871). Atmosfera este, Însă, aceeași peste tot: un „Înăuntru” nocturn. Odaia ca spațiu pare a intra În atenția
Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_311]
-
Fevronia Sârboaica, care a găzduit pe Veronica Micle și În casa căreia poeta și-a dat duhul.” În epocă, prin casă cu două etaje se Înțelege casă cu parter și etaj, „casă pe două rânduri de odăi”, cum se mai zicea. Această Maică Fevronia povestește, ea Însăși: „În fiecare vară, pe la Începutul lui iulie, știam că voi găzdui o lună pe Veronica, soția profesorului universitar Ștefan Micle.” În zilele acestea din iulie 1889, când s a retras la Văratec, poeta se
Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_311]
-
pâlpâie prin ramurile arborilor, sub luna care scânteiază trist, În ferestrele Întunecate, tristețea fiind a sufletului osândit să fie singur.” Nu știu cât de convins este dl. editor că acesta ar fi un poem al tristeții: mai degrabă dânsul reia un șablon, zicându-se Îndeobște că poezia de dragoste eminesciană este tristă. Mai sus, Însă, textul spune: Dar prin fereastra ta eu stau privind / Cum tu te uiți cu ochii În lumină. Nu este de crezut că poate fi aceasta „lumina lumânării”, care
Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_311]
-
că scrierea tradițională românească are trei feluri de apostrof: unul strâns care leagă cuvintele, altul larg care le desparte și, iată, unul postpus, foarte frecvent În poezia veche, mai ales la Dosoftei (dar foarte frecvent și În vorbirea liberă, așa-zis populară, de astăzi). Pe lângă acestea, mai există desigur și cratima, adică liniuța dintre cuvinte. Biata liniuță astăzi a preluat funcțiile celor trei apostrofuri naturale ale limbii și pe cele ale cratimei vechi. Limba română este, În fond, singura limbă romanică
Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_311]
-
văzute până acum rezultă că În epoca eminescienă erau doi termeni, luminare și lumânare, cu sensuri diferite. Pentru omul secolului al XIX-lea o expresie ca „a stinge lumina” era imposibilă, lumina fiind un principiu și o realitate cosmică; el zicea „stinge luminarea”, gândindu-se la instalația care făcea lumină și care putea fi lampă, candelabru sau chiar lumânare. Modernizându-ne prin Întrebuințarea generală a curentului electric, noi am „inventat” dar și În limbajul nostru curent când zicem „stinge lumina” ne
Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_311]
-
realitate cosmică; el zicea „stinge luminarea”, gândindu-se la instalația care făcea lumină și care putea fi lampă, candelabru sau chiar lumânare. Modernizându-ne prin Întrebuințarea generală a curentului electric, noi am „inventat” dar și În limbajul nostru curent când zicem „stinge lumina” ne referim strict la lumina artificială, făcută de mâna și mintea omului. Sensul invers, aprinderea luminii, pare, Însă, dominat de Înțelesul etimologic al cuvântului. Într-adevăr, a aprinde vine din latinește: ad și prehendere, cu sensul primar a
Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_311]
-
aceasta tăind puterea diavolului - să nu te minunezi la urmă dacă îl vei vedea căzut în ispite și primejdii, și nici să te sperii, fiindcă tocmai pentru aceea a căzut în ispite, pentru că a lovit cu putere pe diavolul. <<Dar, zici tu, cum de i-a îngăduit Dumnezeu una ca aceasta?>> Ca mai mult însă să se încununeze, și diavolul să primească încă mai multe răni”<footnote Idem, Comentariile sau Tâlcuirea Epistolei întâi către Corinteni, omilia XLIII, ediție revizuită de Constantin
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
Aur, a cărui operă a fost de nenumătrate ori sursă de inspirație pentru Părinții filocalici, precizează: „Noi admitem că la foarte mult păcate Satana ne ademenește; însă la cele mai multe noi înșine ne dedăm, prin trândăvia și lenevirea noastră. Nicăieri nu zice Sfânta Scriptură că, la fratricidul lui Cain, Satana ar fi fost în joc. Dar să presupunem că Satana a șoptit lui Cain gândul cel rău, totuși vinovăția păcatului rămâne asupra aceluia care a primit șoptirea, a urmat ei și i-
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
înșelată și de propria ei poftă. Aceasta o arată însăși Sfânta Scriptură prin cuvintele: <<Și a văzut femeia că bun este pomul la mâncare, și plăcut ochilor la vedere, și luând din rodul lui, a mâncat>> (Facere 3, 6). Însă zicând eu acestea, nu voiesc să eliberez pe Satana de ocară, că el pândește pe fiii omenești, ci voiesc să zic numai că, dacă noi n-am păcătui cu propria noastră voință, nimeni n-ar putea să ne arunce în pierzare
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
este pomul la mâncare, și plăcut ochilor la vedere, și luând din rodul lui, a mâncat>> (Facere 3, 6). Însă zicând eu acestea, nu voiesc să eliberez pe Satana de ocară, că el pândește pe fiii omenești, ci voiesc să zic numai că, dacă noi n-am păcătui cu propria noastră voință, nimeni n-ar putea să ne arunce în pierzare. Iar cel ce se lasă amăgit așa lesne ca Eva, sau precum Cain, acela de dinainte trebuie să fi fost
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]