5,822 matches
-
posedă arhive importante de istorie orală, care ar putea fi valorificate de cercetătorii interesați de un raport oficial asupra ororilor comuniste. Chiar dacă o rezoluție de condamnare a comunismului nu a fost adoptată de Consiliul Europei, simplul fapt că a fost pusă în discuție o asemenea chestiune demonstrează că subiectul preocupă și că, la o adică, el ar putea fi reluat într-un alt context și cu argumente mai puternice în favoarea obținerii unei eurocondamnări cvasioficiale a comunismului. Așa văd eu deocamdată lucrurile, ca pe
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
ajunge să fie legitimată, trebuie ca aceasta să fie făcută publică înaintea cetățenilor sau înaintea acelor indivizi ai polis-ului cărora le este permis accesul în agora 3. Legătura conceptuală instaurată din Antichitate între democrație și spațiul public a fost pusă în discuție din momentul în care au început să se dezvolte structurile instituționale prin care democrația reprezentativă își găsește locul în structura organizațională a statului modern. Aceasta a însemnat o ruptură a continuității care, în mod ideal, ne conduce de la libertatea politică
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
2003). Este vorba de un element care face distincția între modalitățile "noi" de guvernare (new modes of governance), în care rolul actorilor statali este auxiliar în comparație cu actorii neguvernamentali și așa-numiții non state actors. Legitimarea puterii politice este, de fapt, pusă în discuție în momentul în care aceasta este constrânsă să depășească limitele statale și să se dezică de relațiile dintre cetățeni și instituțiile naționale (Nanz, Steffek, 2004). Este vorba, de fapt, de o putere supusă unei noi forme de accountability. Aceasta trebuie
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
în conformitate cu argumentele aduse de instituțiile europene, față de alte modele de coordonare între state, înregistrate de istoria instituțiilor și a ideilor. Posibilitatea ca acest model să funcționeze fie și desprins de originile sale istorico-instituționale acel proces de integrare europeană nu este pusă în discuție: Dincolo de continentul european, modelul Uniunii Europene poate servi ca exemplu pentru alte regiuni, încurajând țările să-și rezolve conflictele prin instrumente politice și să-și sporească interdependența economică și încrederea reciprocă. Nu este vorba numai de faptul că Uniunea a
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
administrativ în ceea ce privește procedurile pentru modul în care exercită puterea, înaintea opiniei publice, în diferite segmente organizaționale ale acesteia: media, organizații non-guvernamentale, think tanks, părți sociale, asociații civice etc. Formele de accountability care reglează raportul dintre puterea politică și societate sunt puse în discuție de progresiva dezagregare a funcționalității de reglementare a statului și de progresiva deschidere a structurilor societății civile în afara granițelor teritoriale ale comunității politice naționale. Totuși, ceea ce contează pentru rezultatele discursului european asupra democrației sunt criteriile de care se ține seama
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
unei cascade, natura ne asigură condițiile de existență : aerul, apa, hrana. Prin urmare, deoarece natura ne salvează și sufletul și trupul, nu putem să fim indiferenți față de viitorul ei, care este de fapt viitorul nostru. În orele de dirigenție am pus în discuție frecvent teme de educație ecologică, care au fost reluate și îmbogățite an de an, dar care s-au materializat și prin acțiuni de curățare a unor spații verzi din apropierea școlii. Elevii au strâns informații despre natură și despre amenințările și
Coronița prieteniei by Prof. Cârlugea Maria, Şcoala Generală Nr. 2 Lupeni () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91748_a_93020]
-
diferențele dintre țări. Ungaria, Letonia și Estonia cunosc situații alarmante, dar celelalte state par să reziste mai bine. Această criză poate să constituie și o întorsătură ideologică. Daca ea provoacă ravagii sociale și economice, cetățenii ar putea fi tentați să pună în discuție piața liberă și să le ceară conducătorilor lor politici să introducă reglementări economice și sociale. Am putea să fim martorii unei asumări a slăbiciunilor sistemelor economice și sociale postcomuniste. Foarte mult va depinde de amploarea crizei în regiune. Dacă această
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
vorbești împotriva structurilor capitalismului, chiar dacă doreai s-o faci. Acest lucru a fost valabil nu numai în ceea ce privește macrostructurile economiei și ale politicii unei națiuni, ci și micropolitica vieții cotidiene. Ideea proprietății private a casei în care locuiești nu putea fi pusă în discuție, cum nu putea fi discutată nevoia de a avea bani la bancă, ca și procesele de investire. România s-a aflat în fruntea tuturor acestora, întruchiparea vie a lipsei de alternativă la capitalismul agresiv. În termen de impact economic, la
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
care o parte importantă au fost făcute de mari dezvoltatori imobiliari și de particularii care au avut acces la credit ieftin și ale căror credite nu mai sunt acoperite acum de valoarea în scădere a caselor lor. Ceea ce nu se pune în discuție este dezvoltarea bazată pe speculație imobiliară. În România, limitele acestui model se află încă la distanță se mai pot construi multe apartamente, case, vile, iar prețurile mai pot crește (casa de 400 de mii din Dublin s-ar vinde poate
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
3) prin aceasta, a ridicat problema formei și ariei ambelor; 4) și (sperăm) i-a învățat pe toți (!) să distingă între Europa și UE. Să încep cu ultimul punct, care pare să fie unul de la sine explicabil, prostesc și deja pus în discuție: Europa nu este UE, iar UE nu este Europa. Dar în acești ultimi 20 de ani, mixarea, sinteza sau pur și simplu confundarea acestora a animat afacerile europene, de la politica postcomunistă a identității naționale la extinderea spre est a UE
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
eroare, dacă se încearcă evaluarea ratei de progresie a IRC și corelarea acesteia cu proteinuria: decese de altă cauză, proteinurii non-glomerulare etc. Rata scăzută de progresie la stadiul clinic al BDR și dificultatea evaluării ratei de declin a funcției renale pun în discuție echivalarea prezenței MA cu stadiul incipient al BDR la pacienții cu T2DM. Singura modalitate probabilă de elucidare a acestei probleme conceptuale rămâne efectuarea unor studii prospective bioptice la acești pacienți. 2.1.3. MA ca marker de risc în populația
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92213_a_92708]
-
sau pe foile oficioase. IV. Lupta puterii contra presei (iulie 1794 decembrie I799) Slăbirea regimurilor Convenției thermidoriene și ale Directoratului și forța opoziției au conferit luptei puterii politice contra ziarelor o importanță considerabilă. Regimul presei nu a încetat să fie pus în discuție, în urma aplicării unor măsuri arbitrare de suprimare (în septembrie 1797 31 de ziare suspendate, în decembrie 1797 16, în august 1798 15, în septembrie 1799 35), prin restabilirea cenzurii și, în septembrie 1797, prin stabilirea timbrului. Urmărirea ziariștilor se intensifică
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
aceste mari mișcări de opinie care, sub regimurile anterioare, au împins la revoluții succesive. Oamenii politici știau de asemeni, din experiență, că puteau negocia cu presa fără a recurge la arbitrajul mereu contestat al statului. Legea din 29 iulie 1881, pusă în discuție din 1878, a fost minuțios pregătită în comisie și dezbătută în ședință: ea asigura presei franceze regimul cel mai liberal din lume. Legea intervenea (n aproape 300 de articole din 42 de texte legislative anterioare (i constituia o veritabilă codificare
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
divizată în mai mult de 1000 de titluri, foarte repede s-au constituit rețele regionale care au asigurat în comun serviciile redacționale, tehnice și comerciale ale ziarelor și apoi au controlat chiar ele întreprinderile. Regionalizarea nu a fost într-adevăr pusă în discuție, însă în fiecare mare oraș regionalele se impuneau. În același timp presa se depolitizase și marile partide politice își vedeau organele pierzîndu-ți influența în profitul ziarelor "independente" din care unele acumulaseră influență, dacă nu o audiență națională precum Frankfurter Allgemeine
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
de artă Armory Show de la New York, arată ca un management inteligent și activ poate impune artiști pe plan internațional, precum Victor Mân, Ciprian Mureșan și Criști Pogăcean. Proiectul Public Art Bucharest al curatorului german de origine română Marius Babias a pus în discuție felul în care arta poate să își găsească o functie critică în sfera publică. Proiectul, bine structurat, a reprezentat un discurs transdisciplinar între artă, arhitectura, dezvoltarea urbană, educația și cultură tinerilor, în societate și sfera publică. Chiar dacă răspunsul audienței a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2192_a_3517]
-
anchetei și servesc la măsurarea intensității opiniilor. (Exemplu: Discutați cu familiile elevilor asupra schimbării serviciilor de catering? 1. DA, 2. NU); o întrebări cu răspuns deschis, liber, postcodificat, care necesită analiza lor la finalul anchetei. Stabilesc atitudinea subiectului asupra problemei puse în discuție, cât și motivația opiniilor personale. Cercetările calitative se bazează pe întrebări deschise. Respondentului i se pune la dispoziție un spațiu liber unde este invitat să scrie răspunsul. (Exemplu: Ce credeți despre calitatea serviciilor de catering prestate de furnizorul X? Vă
Marketing educational by ROXANA ENACHE, ALINA BREZOI, ALINA CRIŞAN [Corola-publishinghouse/Science/995_a_2503]
-
a început criza. Pentru că a ajuns la concluzia că nu mai știe cum să propună o reprezentare asumată a corpului său în mișcare și, atunci, cel mai corect i s-a părut să propună tocmai această situație de criză. A pus în discuție (și în scenă) atât criza, cât și condițiile de imposibilitate ale propunerii unei reprezentări. „Un spectacol dificil“, care necesită demers curatorial, așa cum își va asuma artistul, nepropunându-și niciodată esteticul ori divertismentul ca miză. Ca și la celelalte două piese
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2202_a_3527]
-
finalizat - spectacolul ca atare - deoarece fac posibile stimularea procesuală și determinarea de a participa a celor pentru care e gândit spectacolul. Comunitatea nu e materialul folosit doar ca să livreze un tip de informație utilă, ci e, dimpotrivă, motivată să-și pună în discuție necesitățile, drepturile, obligațiile, așteptările pentru a le procesa mai clar și pentru a le facilita înțelegerea. Practic, arta construiește, în interiorul comunității, o comunitate în stare să știe pe ce se poate baza ca să știe ce răspuns să dea. Ca să fie
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2178_a_3503]
-
Vendryes, Le langage. Introduction linguistique à l'histoire, Albin Michel, Paris, 1968, p. 308. 222 V. subiectul discutat pe larg în vol. Klaus Steinke, Ariton Vraciu, Introducere în lingvistică balcanică, Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza", Iași, 1999. Tema a fost pusă în discuție mai ales prin volumul danezului Kristian Sandfeld, Linguistique balkanique. Problèmes et résultats, Champion, Paris, 1930 și continuată pînă în zilele noastre mai ales prin lucrările unor lingviști germani (v., de pildă, recentul volum Wolfgang Dahmen, Günter Holtus, Johannes Kramer, Michael
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
conversația are rolul de a explica fenomenele, lucrurile și procesele din mediu și, în același timp, de a le modifica continuu. Prin conversație sînt eliminate anumite segmente ale realității și întărite altele, ea avînd funcția de a "lămuri prin vorbe", punînd în discuție diverse atribute ale lumii. Această lămurire este una ordonatoare, structurînd și creînd ierarhii. Limbajul capătă, implicit, un caracter de obiectivizare. Cuvintele nu numai că desemnează lucruri, dar devin ele însele lucruri. Etichetați ca "paraziți", "gunoaie", "păduchi", "trîntori", "scursori", deținuții se
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
Exprimarea vagă, generală sau neclară se face în scopul de a permite cel mai înalt grad posibil de experiență comună sau identificare. Nivelînd, aducînd la același numitor comun toate situațiile posibile, limbajul oficial șterge cu buretele acele cazuri specifice putînd pune în discuție ordinea instituțională. Ambiguitatea se creează prin juxtapunere sau combinare de cuvinte și fraze în modalități uimitoare sau prezentînd problemele dintr-o perspectivă nouă. Bunăoară, sintagma responsabilitatea față de societate a pușcăriei anulează toate abuzurile petrecute în interiorul ei, devenite total nesemnificative prin
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
sînt tot forme de dezamorsare a conflictelor. Deși privite cu dispreț atît de deținuți cît și de cadre ("ăia care se țin de mînă") și menținute într-o poziție marginală, "comunitățile" sînt alimentate permanent cu personaje incomode, violente sau care pun în discuție ordinea instituțională. Acestor persoane li se inoculează ideea că nemulțumirile lor (exprimate uneori gălăgios sau violent) sînt manifestări ale unei boli psihice, care necesită îngrijirea atentă a unor psihologi grijulii și înțelegători. "Comunitățile" îndeplinesc funcția de neutralizare a violențelor și
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
precoce. Unii vorbesc de slăbiciuni de caracter, considerîndu-i pe minori ca victime ale influenței unor subiecți pervertiți și înțelegînd delictele în special ca fenomene de sugestie, de imitație ce caracterizează interiorul grupurilor de tineri. Nu puțini sînt cei care au pus în discuție fragilitatea morală, arătînd că strada, filmele, discotecile și publicațiile "imorale" exercită o presiune considerabilă asupra lor, acuzînd în acest sens societatea. Presiunea socială delictogenă nu are efecte asupra tuturor tinerilor, ci doar asupra acelora care au cunoscut perturbări grave ale
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
a apărut de aproape 40 de ani mișcarea pentru abolirea pedepselor cu închisoarea. "În 1966 s-a organizat o reuniune în Strömsund, în Suedia. După un timp, a început să fie numită Mișcarea Hoților. Pentru prima oară în istorie se punea în discuție viitorul închisorilor, în prezența tuturor părților interesate. Au fost prezenți victimele infracțiunilor, politicieni, activiști locali, ofițeri de penitenciar, oameni de știință și deținuți. Toți au fost de acord că sistemul penitenciar curent are lacune. Toți au fost de acord că
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
o activitate care să pună în lumină rolul interdisciplinarității în educația tinerilor. Activitatea s-a desfășurat la Liceul ,,Grigore Moisil”, Iași sub numele de ,,Religia între știință și artă’’. La această dezbatere au participat invitați erudiți din cele trei domenii puse în discuție: Părintele protos. Iustin Neagu, preot slujitor la Biserica din incinta Spitalului Universitar de psihiatrie, Socola; Pictorul si profesorul Gheorghe Maftei, care a contribuit la dezvoltarea învățământului artistic, ca profesor la Liceul de Arta, liceul devenind o adevărată cetate a culturii
Religia în lumina interdisciplinarităţii. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Floricica Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1350]