33,912 matches
-
la o abordare mai echilibrată a evoluției celor două limbi. Cartea descrie fondul lingvistic al amândurora, confruntă societatea tradițională evreiască cu cea arabă, renașterea ebraicei cu cea a noii arabe literare. De asemenea discută despre influența standardului european și despre academiile celor două limbi. Cartea „An Adverbial Construction in Hebrew and Arabic” (O Construcție adverbială în ebraică și arabă), publicată în 1977 discută propozițiile care se deschid printr-o construcție adverbială despărțită de restul propoziției printr-o conjuncție sau printr-o
Yehoshua Blau () [Corola-website/Science/314864_a_316193]
-
a dezvoltării paralele versus patrimoniul comun fiind una din problemele fundamentale ale lingvisticii comparate. Ultimele doua articole se ocupă de limba ugaritică. (p. 339-343) Acesta este un tratat universitar amănunțit, de înalt nivel, pentru studenți. O ediție nouă în Editura Academiei limbii ebraice se află în ultimele etape de pregătire. De asemenea o versiune în engleză în editura Eisenbrauns. La împlinirea vârstei de 70 de ani prietenii și elevii i-au oferit, sub redacția lui Hagay Ben Shamay, un volum de
Yehoshua Blau () [Corola-website/Science/314864_a_316193]
-
este profesoară de pian, iar tatăl inginer. La vârsta de 11 luni putea deja să fredoneze o melodie de Bach pe care o cânta sora sa Alla la pian. La 6 ani și-a început studiile de pian la renumita Academie de Muzică Gnessin pentru copiii înzestrați. Acolo a fost elevul Annei Pavlovna Kantor, care a fost singura profesoară de pian pe care a avut-o în afara familiei. Considerat „copil minune”, la vârsta de 10 ani Kissin a debutat cu Orchestra
Evgeny Kissin () [Corola-website/Science/314876_a_316205]
-
permanent al orchestrelor din : Germania, Ungaria, Italia, Austria, Iran, Franța, Belgia, Rusia, Olanda, Elveția, Luxemburg etc. A fost cel care a dirijat primul turneu al filarmonicii sibiene, în 1981, în Corsica, cu ocazia inaugurării Operei din Baștia. Este profesor universitar Academia de Muzică Cluj. Cetățean de Onoare al Sibiului și Clujului, Doctor honoris causa al Universității "Babeș-Bolyai" Cluj ,distins cu Ordinul Cultural al României, Medalia Mascagni (Italia), Ordinul național serviciul credincios în grad de cavaler. În adata de 26 ianuarie 2009
Petre Sbârcea () [Corola-website/Science/314872_a_316201]
-
Zoltán Lajos Bay (n. 24 iulie 1900, Gyulavári - d. 4 octombrie 1992, Washington D.C.) a fost un fizician maghiar, membru al Academiei de Științe a Ungariei.De numele lui se leagă experimentul radarului lunar, inventarea fotomultiplicatorului și definirea metrului pe baza vitezei luminii. Școala elementară a absolvit-o în satul natal, apoi și-a continuat studiile la Colegiul Reformat din Debrețin.Aici
Zoltán Bay () [Corola-website/Science/314878_a_316207]
-
Constituția din 1974 a eliminat termenul "Metohia" și "Kosovo" a devenit termenul oficial al provinciei că un întreg. Schimbarea nu a fost acceptată în Șerbia, astfel că vechiul nume a continuat să fie în uz (de exemplu, în Memorandumul al Academiei Sârbe de Stiinte și Arte din 1986). În 1989, pe atunci președinte sârb Slobodan Milosevici a promulgat o nouă Constituție pentru Șerbia, care a redus foarte mult autonomia provinciei și a restaurat vechiul nume. Metohia are lățimea maximă de 23
Metohia () [Corola-website/Science/314899_a_316228]
-
și Consular, Organizații și Relații Internaționale, Jurisdicții Internaționale, Dreptul Internațional al Protecției Minorităților. A debutat în activitatea didactică în anul 1998. A mai predat cursuri de Drept Internațional Public și Dreptul Tratatelor și în cadrul altor instituții academice cum ar fi Academia Diplomatică/ Institutul Diplomatic Român și Școala Națională de Studii Politice și Administrative. De asemenea, din 2004 este cadru didactic asociat la Universitatea „Nicolae Titulescu” din București pentru predarea cursului de Jurisdicții Internaționale la programul de Master de Drept Internațional și
Bogdan Aurescu () [Corola-website/Science/314901_a_316230]
-
Parlamentului. Stadionul a fost inaugurat la 9 mai 1926, cu ocazia meciului de rugby dintre echipa României și cea a armatei franceze, încheiat cu victoria oaspeților cu scorul de 35-3. Stadionul ONEF (Oficiul Național de Educație Fizică, mai târziu ANEF - Academia Națională de Educație Fizică) a fost proiectat de Horia Creangă și Marcel Iancu, doi dintre cei mai vestiți arhitecți ai vremii, și a fost considerat primul stadion modern din România, fiind primul dotat cu un gazon prevăzut cu sistem de
Stadionul Republicii () [Corola-website/Science/314937_a_316266]
-
pe care îl compară cu un șarpe care se se mișcă ondulatoriu prin Franța. Pentru meritul de a fi cântat în odele sale Revoluția Franceză, i s-a decernat titlul de "cetățean francez" și a fost ales membru asociat al "Academiei de inscripții și litere", în 1802. În continuare, ca reacție la atrocitățile pretins comise în numele libertății, a renunțat la cetățenia franceză. "Friedrich Gottlieb Klopstock" are reputația de a fi unul dintre precursorii mișcării literare germane Sturm und Drang, dezvoltată, în
Friedrich Gottlieb Klopstock () [Corola-website/Science/314938_a_316267]
-
filme și diasonuri (în sala de proiecție a pavilionului de la intrarea principală), expoziții tematice temporare (în pavilionul expozițional), spectacole folclorice (pe scena situată pe lac, cu amfiteatrul în aer liber), dintre care se disting Festivalul Național al Tradițiilor Populare, Zilele Academiei Artelor Tradiționale, Festivalul Internațional al Filmului Antropologic (bienal), Festivalul Internațional "Cântecele Munților" (anual), Olimpiada Națională "Meșteșuguri Artistice Tradiționale", Târgul Creatorilor Populari din România (15 august) și Târgul Internațional al Meșteșugarilor - ca și prin manifestările publice, colocvii și simpozioane naționale și
Muzeul Civilizației Populare Tradiționale „ASTRA” din Sibiu () [Corola-website/Science/314932_a_316261]
-
doua jumătate a secolului al XX-lea. În anii 1945-1951 a fost solista a Radiodifuziunii din RSSM, între 1951-1973 a fost solista a orchestrei de muzică populară „Fluieraș”. În anii 1973-1980 a lucrat ca conferențiara a Catedrei de Canto a Academiei de Muzică „G. Musicescu”. Artista a poporului din URSS. A interpretat rolul Tatianei în opera Evgheni Oneghin de Piotr Ilici Ceaikovski, și rolul lui Cio-Cio-San din opera cu același nume de Giacomo Puccini. Din 1972 a fost președinte a Societății
Tamara Ciobanu () [Corola-website/Science/314947_a_316276]
-
de creație proprii, manifestate în deplin respect pentru spiritul original al tradiției. Olimpiada este o manifestare unică, mărturisind printr-o singură imagine totu despre ceea ce numim „Tezaure umane vii”: cine păstrează tradiția (meșteri și creatori populari, mulți dintre ei membrii Academiei Artelor Tradiționale din România), cum și către cine se transmit tainele meșteșugurilor, cine receptează aceste valori... Olimpiada le oferă, pe lângă cunoașterea voluptoasă a universului tradițiilor, și „experiența alterității", prilejul de a „căuta necunoscutul" și, implicit, resursele de creație ale propriei
Muzeul Civilizației Transilvane „ASTRA” din Sibiu () [Corola-website/Science/314933_a_316262]
-
organizat anual de Institutul Smithsonian la Washington D.C. a avut, la cea de a 33-a ediție (1999), ca invitat de onoare, delegația României, formată din 112 artiști, meșteșugari, dansatori, cântăreți, creatori populari, rapsozi, 18 dintre ei fiind membri ai "Academiei Artelor Tradiționale din România". Având modelul - considerat ideal pe plan mondial, cu valoare de reper științific și cultural universal - "Complexul Național Muzeal „ASTRA”" Sibiu a inițiat, în anul 2001, organizarea "Festivalului Național al Tradițiilor Populare". Festivalul este conceput ca o
Muzeul Civilizației Transilvane „ASTRA” din Sibiu () [Corola-website/Science/314933_a_316262]
-
valorilor culturale create de artizani;prezentarea aspectelor fundamentale ale vieții comunitare, reunind activitățile specifice care conduc la o intensă interacțiune între actanți și realizarea, prin participarea internațională, a unei mai bune cunoașteri a meșteșugurilor și a celor care le practică. ACADEMIA ARTELOR TRADIȚIONALE DIN ROMÂNIA. În cadrul programului național de protejare a patrimoniului cultural imaterial, inițiat de Complexul Național Muzeal "ASTRA", având o concepție sistemică riguroasă, antamând și catalizând capacități, energii și potențe din întreaga țară, Academia Artelor Tradiționale din România este
Muzeul Civilizației Transilvane „ASTRA” din Sibiu () [Corola-website/Science/314933_a_316262]
-
a celor care le practică. ACADEMIA ARTELOR TRADIȚIONALE DIN ROMÂNIA. În cadrul programului național de protejare a patrimoniului cultural imaterial, inițiat de Complexul Național Muzeal "ASTRA", având o concepție sistemică riguroasă, antamând și catalizând capacități, energii și potențe din întreaga țară, Academia Artelor Tradiționale din România este însăși cheia de boltă a edificiului, conceput ca o construcție barocă, cu șapte nivele. Ideea fundamentală care a stat la temelia demersului nostru ctitorial a fost aceea de a întemeia, în România, "forumul național al
Muzeul Civilizației Transilvane „ASTRA” din Sibiu () [Corola-website/Science/314933_a_316262]
-
specialiști din domeniul etnologiei și etnomuzeologiei, reuniți deopotrivă într-un dialog concret, analitic, viu, deschis, democratic și permanent, cu privire la trecutul (tradiția), prezentul și viitorul creației artistice de toate genurile", în scopul de a revela individualitățile superlative ale culturii populare contemporane. Academia Artelor Tradiționale din România se inspiră nu din tradițiile și funcțiile Academiei Române, ci se dorește mai degrabă o parafrază semantică la ceea ce anticii numeau "Academia" din Atena (în fapt "Grădina lui Akademos", reputată prin calitatea principală a locației, de a
Muzeul Civilizației Transilvane „ASTRA” din Sibiu () [Corola-website/Science/314933_a_316262]
-
artistice de toate genurile", în scopul de a revela individualitățile superlative ale culturii populare contemporane. Academia Artelor Tradiționale din România se inspiră nu din tradițiile și funcțiile Academiei Române, ci se dorește mai degrabă o parafrază semantică la ceea ce anticii numeau "Academia" din Atena (în fapt "Grădina lui Akademos", reputată prin calitatea principală a locației, de a găzdui dezbaterea filosofică a marilor gânditori ai cetății și împărtășirea către tânăra generație a ideilor și valorilor generatoare de frumusețe, adevăr și progres cultural). Obiectul
Muzeul Civilizației Transilvane „ASTRA” din Sibiu () [Corola-website/Science/314933_a_316262]
-
Grădina lui Akademos", reputată prin calitatea principală a locației, de a găzdui dezbaterea filosofică a marilor gânditori ai cetății și împărtășirea către tânăra generație a ideilor și valorilor generatoare de frumusețe, adevăr și progres cultural). Obiectul de activitate și menirea Academiei Artelor Tradiționale din România constau, între altele, din etalonarea valorilor individuale, reale, ale culturii și civilizației populare tradiționale și promovarea lor în conștiința națională și universală ca elemente ale capacității superlative de creație în domeniul artei și artefactelor populare, toate
Muzeul Civilizației Transilvane „ASTRA” din Sibiu () [Corola-website/Science/314933_a_316262]
-
etalonarea valorilor individuale, reale, ale culturii și civilizației populare tradiționale și promovarea lor în conștiința națională și universală ca elemente ale capacității superlative de creație în domeniul artei și artefactelor populare, toate expresive în planul configurării identității noastre etnoculturale. Structura Academiei Artelor Tradiționale din România cuprinde secțiile: Arte plastice (meșteșugari și artizani populari), Arte mecanice (meșteri constructori și artefactori de geniu în domeniile civilizației tehnice populare tradiționale), Arte ludice (coregrafi), Arte muzicale (rapsozi populari și interpreți instrumentali), Arte literare (poeți și
Muzeul Civilizației Transilvane „ASTRA” din Sibiu () [Corola-website/Science/314933_a_316262]
-
tradiționale), Arte ludice (coregrafi), Arte muzicale (rapsozi populari și interpreți instrumentali), Arte literare (poeți și naratori populari) și Arte culinare. În zilele de 11-12 august 2007, în Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului, a avut loc Adunarea Generală a Academiei Artelor Tradiționale din România, onorată de prezența președintelui Academiei Române, domnul acad. Ionel Haiduc și a vicepreședintelui, domnul acad. Florin Gheorghe Filip. Întâlnirea conducerii Academiei Române cu membrii "Academiei Artelor Tradiționale din România" a reprezentat un moment deosebit de important, prin legitimarea „academiei
Muzeul Civilizației Transilvane „ASTRA” din Sibiu () [Corola-website/Science/314933_a_316262]
-
Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului, a avut loc Adunarea Generală a Academiei Artelor Tradiționale din România, onorată de prezența președintelui Academiei Române, domnul acad. Ionel Haiduc și a vicepreședintelui, domnul acad. Florin Gheorghe Filip. Întâlnirea conducerii Academiei Române cu membrii "Academiei Artelor Tradiționale din România" a reprezentat un moment deosebit de important, prin legitimarea „academiei satului" de către Academia Română. Președintele Academiei Române a acceptat patronajul tutelar al Academiei Române, de for suprem științific și cultural la scară națională, aprobând principiile fondatoare ale Academiei Artelor Tradiționale
Muzeul Civilizației Transilvane „ASTRA” din Sibiu () [Corola-website/Science/314933_a_316262]
-
Academiei Artelor Tradiționale din România, onorată de prezența președintelui Academiei Române, domnul acad. Ionel Haiduc și a vicepreședintelui, domnul acad. Florin Gheorghe Filip. Întâlnirea conducerii Academiei Române cu membrii "Academiei Artelor Tradiționale din România" a reprezentat un moment deosebit de important, prin legitimarea „academiei satului" de către Academia Română. Președintele Academiei Române a acceptat patronajul tutelar al Academiei Române, de for suprem științific și cultural la scară națională, aprobând principiile fondatoare ale Academiei Artelor Tradiționale din România, de a evidenția, de a recunoaște și de a recompensa moral
Muzeul Civilizației Transilvane „ASTRA” din Sibiu () [Corola-website/Science/314933_a_316262]
-
cu membrii "Academiei Artelor Tradiționale din România" a reprezentat un moment deosebit de important, prin legitimarea „academiei satului" de către Academia Română. Președintele Academiei Române a acceptat patronajul tutelar al Academiei Române, de for suprem științific și cultural la scară națională, aprobând principiile fondatoare ale Academiei Artelor Tradiționale din România, de a evidenția, de a recunoaște și de a recompensa moral autenticele valori ale culturii populare tradiționale din România. Meșterii și creatorii populari, consacrate personalități ale satelor și comunităților de origine, primiți în Academia Artelor Tradiționale
Muzeul Civilizației Transilvane „ASTRA” din Sibiu () [Corola-website/Science/314933_a_316262]
-
fondatoare ale Academiei Artelor Tradiționale din România, de a evidenția, de a recunoaște și de a recompensa moral autenticele valori ale culturii populare tradiționale din România. Meșterii și creatorii populari, consacrate personalități ale satelor și comunităților de origine, primiți în Academia Artelor Tradiționale din România, au avut posibilitatea etalării propriilor creații într-o expoziție vie, bun conducător în periplul Recunoașterii. Drepturile de autor au fost notificate prin declarația trimisă la Wikipedia și înregistrată cu numărul OTRS 2009021210056291. Co-autori: prof.dr. Corneliu Bucur
Muzeul Civilizației Transilvane „ASTRA” din Sibiu () [Corola-website/Science/314933_a_316262]
-
vestigii arheologice, reușind mai ales să constituie o importantă colecție de monede și medalii. A fost interesat cu precădere de emisiunile monetare ale Țării Românești și Moldovei, ceea ce l-a îndemnat să treacă de multe ori pragul Cabinetului Numismatic al Academiei, unde a intrat în contact cu profesorul Constantin Moisil, căruia îi va dedica mai târziu un articol elogios. Îndrumările și încurajările primite l-au adus curând pe tânărul inginer și colecționar Octavian Luchian în rândurile Societății Numismatice Române, fiind ales
Octavian Luchian () [Corola-website/Science/314984_a_316313]