308,881 matches
-
în care Marius Tupan își exprimă, sub titlul Chestiunea Călinescu, admirația pentru Florin Călinescu, există și o pagină dedicată lui G. Călinescu, al cărui centenar e serbat, așa cum se cuvine, tot anul. Deosebit de interesante sînt informațiile (unele puțin sau deloc știute pînă acum) pe care ni le oferă Emil Manu despre familia scriitorului, pe baza unor documente și amănunte obținute de la Alice Vera Călinescu. Despre mama, Maria (Mărită) Vișan, născută în 1874 în comuna Dobroteasa din județul Olt, aflăm că, rămînînd
Actualitatea by Cronicar () [Corola-website/Journalistic/17562_a_18887]
-
acestuia, fuge la București. Chiar de la sosirea în Gară de Nord, un ceferist, Constantin Călinescu, căsătorit cu Maria, născută Căpitănescu (o căsnicie fără copii), o angajează că servitoare. Mărită Vișan a despre care "cei care au cunoscut-o spun că știa multe poezii populare și povești, că știa să cînte frumos, că-i plăcea să vorbească mult, că se irită ușor și era certăreața" (subliniat în text) - naște nouă ani mai tîrziu, la Spitalul Filantropia, un fiu natural, Gheorghe Maria Vișan
Actualitatea by Cronicar () [Corola-website/Journalistic/17562_a_18887]
-
în Gară de Nord, un ceferist, Constantin Călinescu, căsătorit cu Maria, născută Căpitănescu (o căsnicie fără copii), o angajează că servitoare. Mărită Vișan a despre care "cei care au cunoscut-o spun că știa multe poezii populare și povești, că știa să cînte frumos, că-i plăcea să vorbească mult, că se irită ușor și era certăreața" (subliniat în text) - naște nouă ani mai tîrziu, la Spitalul Filantropia, un fiu natural, Gheorghe Maria Vișan. Criticul s-a numit astfel pînă la
Actualitatea by Cronicar () [Corola-website/Journalistic/17562_a_18887]
-
nevinovați, despotica-i domnie, cu toată curgerea detestabilei lui vieți și mult meritata-i moarte, precum tocmai a fost jucată de trupa Precinstitului Lord Șambelan, adică, pe scurt, Richard al III-lea se petrece un lucru interesant căruia, din cîte știu, comentatorii nu i-au dat atenție. Actul I începe cu celebrul monolog al lui Richard, doar duce de Gloucester pe atunci: Azi iarna dezbinării s-a schimbat Prin soarele familiei York în vară. (I.1) Soarele, de pe blazonul lui Eduard
William Shakespeare – Richard al III-lea și jocul cu istoria by Horia Gârbea () [Corola-website/Journalistic/2861_a_4186]
-
Richard din scena 1 că o va lua (la viitor) de soție pe fiica lui Warwick chiar dacă i-a ucis fiul și socrul. La momentul întemnițării lui Clarence, faptul era consumat demult. Aceste aspecte nu au mai fost, din cîte știu, cercetate sau revelate în vreun fel pînă acum. Chiar și montările piesei lasă acțiunea să curgă ca și cum episoadele actului I s-ar desfășura cronologic. E clar că Shakespeare a realizat intenționat această „întoarcere în timp”, chiar dacă nu a marcat-o
William Shakespeare – Richard al III-lea și jocul cu istoria by Horia Gârbea () [Corola-website/Journalistic/2861_a_4186]
-
cursului istoriei reale în favoarea piesei este aducerea în scenă, în Richard al III-lea, a reginei Margareta, a cărei primă apariție (I.3) o confruntă direct cu Richard dar și cu tabăra adversă lui, a rudelor reginei Elisabeta. Precum se știe, Margareta de Anjou a fost soția lui Henric al VI-lea și mama lui Eduard, uciși, în versiunea lui Shakespeare, de Richard în 1471. Episoadele apar în Henric al VI-lea partea a III-a. La finalul acelei piese, Margareta
William Shakespeare – Richard al III-lea și jocul cu istoria by Horia Gârbea () [Corola-website/Journalistic/2861_a_4186]
-
dureros opusă lumii reale, un simț foarte viu al muzicii și al poeziei - toate acestea aveau să se vădească în curînd la acest băiat și, se pare, vor fi fost hrănite, cultivate și dezvoltate prin educația delicată pe care au știut să i-o dea părinții [...]. Un spirit limpede și o simțire neprihănită, chiar feciorelnică, i-au adus dragostea și respectul celor din jur pînă mai tîrziu, cînd a început să plăsmuiască din izvorul curat al ființei sale interioare poezia căreia
Wilhelm Waiblinger: Viața, poezia și nebunia lui Hölderlin - mărturie de epocă by Irina Airinei () [Corola-website/Journalistic/14734_a_16059]
-
mulți alții [...]. L-a preocupat și filosofia, iar lucrările de început ale lui Schelling l-au impresionat puternic, se pare, căci mi-a vorbit apoi de Kant și de Schelling, dar într-un delir de vorbe de neînțeles [...]. Nu se știe de ce, dintr-odată, fără bani și fără lucruri, reapăru pe neașteptate în patrie. Domnul von Matthisson mi-a povestit odată că, pe cînd stătea liniștit în camera sa, ușa s-a deschis și a intrat un om pe care nu
Wilhelm Waiblinger: Viața, poezia și nebunia lui Hölderlin - mărturie de epocă by Irina Airinei () [Corola-website/Journalistic/14734_a_16059]
-
la el. Totuși, mi se părea că e mai bine așa decît să-i las să meargă singuri la el. Căci un oaspete care sosea pe neașteptate la poetul însingurat, rupt de lume, îl tulbura prea tare, iar străinul nu știa cum să se descurce. Foarte curînd, Hölderlin începea să mulțumească pentru vizită și să facă plecăciuni, iar oaspetele făcea bine să se retragă. Nimeni nu stătea de altfel prea mult în preajma lui. Chiar și vechile sale cunoștințe găseau întrevederea prea
Wilhelm Waiblinger: Viața, poezia și nebunia lui Hölderlin - mărturie de epocă by Irina Airinei () [Corola-website/Journalistic/14734_a_16059]
-
botoșănene „ca omagiu pentru MS Regele Mihai I și în semn de dragoste pentru țărănimea noastră. Pe lista intelectualilor din afară de orice partid. Insist asupra faptului că nu fac politică și că nu iau nici o obligație pe terenul politic”. Trebuie știut însă faptul că Enescu nu mai era în țară în acel moment, plecase în exil și probabil că un gest de refuz al candidaturii ar fi condus la o mai atentă supraveghere a sa și poate la interzicerea plecării în
George Enescu by Mihai Cosma () [Corola-website/Journalistic/296294_a_297623]
-
lui de validare era România și acest lucru s-a văzut”, (Ioan Stanomir, TVR2). Din nefericire, acestei luări de poziție i s-a alăturat, în denigrarea marelui nostru musician, un respectat și apreciat istoric: Adrian Cioroianu.Reacțiile nu au întârziat. „Știu domnii noștri - Ioan Stanomir și Adrian Cioroianu, cei doi acuzatori în emisiune și alții ca dânșii - că și în lucrările în care se manifestă influențele muzicii germane sau franceze, cum ar fi «Suita I» în stil clasic pentru pian sau
S-au găsit şi denigratori… () [Corola-website/Journalistic/296296_a_297625]
-
uniformă, se amuzau și rosteau încântați titlurile: „Mi-au venit damblalili”, „E greu, Doamne, să iubești două femei”. Unu’ mai tare ca toți, din difuzorul deschis 24 de ore din 24 lansa provocarea zilei: „Dau bacșiș la lăutari/ să se știe că am bani/ le dau mărci, le dau dolari/ să moară ai mei dușmani”. N-a înțeles întrutotul cuvintele, întrucât translatorul, preluat de la o agenție privată, era concentrat asupra unei înghețate pe băț. S-a bucurat când amintitul purtător de
Ce semeni, aia culegi… by Carol Roman () [Corola-website/Journalistic/296305_a_297634]
-
în cap i-a tradus textul reputatelor piese „Fă, ești frumoasă”, cântată de Adi din Vâlcea și „Banii au puterea...”, rostită cu patos de vestitul Vali Vijelie, ceea ce, la urma-urmei, este trist dar adevărat; însă englezului i-a plăcut textul, știe el mai bine de ce! Jur împrejur, bișnițari autohtoni și străini, cerșetori, aurolaci ș.a.A avut parte și de un moment unic când cineva i-a oferit spre cumpărare un bilet la un spectacol „popular”. Care spectacol se intitula „O super
Ce semeni, aia culegi… by Carol Roman () [Corola-website/Journalistic/296305_a_297634]
-
să ne lase dracu cu politica lor”. Și cotrobăind mai departe printre răspunsurile sortate cu evlavie la un Inspectorat Școlar, a mai aflat câte ceva despre raportul dintre tineret și legislația română: „Eu băiat însămi vreau să spun că nu prea știu despre legi, dar îmi plac când se dau. Mai potolește și ei hoția și golănia din țara asta”... Și un altul care se dă în petic folosind sintagme din limbajul său cotidian: „Pe Florica o ardea în coceni iar pe
Ce semeni, aia culegi… by Carol Roman () [Corola-website/Journalistic/296305_a_297634]
-
hoția și golănia din țara asta”... Și un altul care se dă în petic folosind sintagme din limbajul său cotidian: „Pe Florica o ardea în coceni iar pe Ana pe după sobă, bun băiat, deștept, Ion se aseamănă cu băieții care știe ce vor de la o femeie, nu iubire”. Ce și-o fi propus acest Bill din presa britanică să scrie despre noi, nu știm. Dar ne imaginăm...
Ce semeni, aia culegi… by Carol Roman () [Corola-website/Journalistic/296305_a_297634]
-
ardea în coceni iar pe Ana pe după sobă, bun băiat, deștept, Ion se aseamănă cu băieții care știe ce vor de la o femeie, nu iubire”. Ce și-o fi propus acest Bill din presa britanică să scrie despre noi, nu știm. Dar ne imaginăm...
Ce semeni, aia culegi… by Carol Roman () [Corola-website/Journalistic/296305_a_297634]
-
le-ar fi plăcut, ci tocmai pentru că le-a plăcut prea mult : drept care l-au păstrat din iunie pînă în toamnă, ca să-l lanseze atunci, cu mare fast, ca pe o minunată creație închinată mărețului Congres al PCR (nu mai știu al cîtelea, dar, oricum, ultimul). ... Îmi amintesc că îi promisesem lui Roger Câmpeanu că o să merg la premieră și o să scriu cronica la Mircea. Speram că voi vedea ceva din zona Dacii sau Mihai Viteazu și deci, cu puțină bunăvoință
Bunul simț și al șaselea simț by Eugenia Vodă () [Corola-website/Journalistic/17233_a_18558]
-
adolescent care n-a văzut filmul, n-a trăit epoca, dar citește, acum, ziarul: ajunge să confunde Mircea cu Reconstituirea ! Probabil cu gîndul la acel cititor ingenuu, Sergiu Nicolaescu dă și o lecție de cinema: "Ar fi elementar să se știe că un film este realizat de un regizor după un scenariu de la care nu are dreptul să se îndepărteze". Fals. L-a obligat cineva pe Sergiu Nicolaescu să accepte un scenariu cu care nu era de acord? (mai ales că
Bunul simț și al șaselea simț by Eugenia Vodă () [Corola-website/Journalistic/17233_a_18558]
-
de la o extremă la alta, să părăsim povestea bunului simț absent, și să ajungem la o poveste a unui cu totul alt simț, Al șaselea simț, (simțul unui copil de a comunica cu lumea de dincolo, cu morții, care "nu știu că sînt morți")... Filmul e multinominalizat în cursa Oscarurilor, inclusiv în dreptul importantelor "cel mai bun film", "regie", "scenariu". Dacă la primele două premii balanța înclină cu hotărîre spre American Beauty, în dreptul scenariului ea devine ezitantă. Scenariul e scris chiar de
Bunul simț și al șaselea simț by Eugenia Vodă () [Corola-website/Journalistic/17233_a_18558]
-
instituțiile de cultură, se întreabă: "Gestul recuperator are între motivațiile sale (chiar dacă este nemărturisita explicit, chiar dacă este exprimată în surdina) și pe aceea de ușoară vinovăție a comunității față de insul excepțional pe care, cîtă vreme acesta a trait, nu a știut să-l aprecieze la adevărata să statura intelectuală, impresionantă? Poate." Iar foarte avizata autoare a cărții Ion D. Sîrbu despre sine și despre lume, apărută la "Scrisul românesc", Lelia Nicolescu, atrage atenția asupra erorii de a identifica total Craiova cu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-website/Journalistic/17543_a_18868]
-
despre sine și despre lume, apărută la "Scrisul românesc", Lelia Nicolescu, atrage atenția asupra erorii de a identifica total Craiova cu "turcitul Isarlîc" din Adio Europa: Se ignoră nu doar faptul că Ion D. Sîrbu a arătat, nu o dată, că știe cît datorează urbei, dar mai ales se uită că, dincolo de un plus de pitoresc... oltenesc, lumea turcita era de găsit în epoca și la Cluj, ori București, ba chiar și la Moscova. Isarlîkul este un univers tot atît de fictiv
Actualitatea by Cronicar () [Corola-website/Journalistic/17543_a_18868]
-
șansă comunicării adevărurilor esențiale și au confundat istoria tragică și de-atîtea ori însîngerata cu un frivol joc de societate. Ca să devină istorie, trecutul trebuie privit cu gravitate, scuturat de poncife, explicat cu durere. Altfel, el rămîne pradă saltimbancilor politici, care știu mai bine decît oricine cum să-l folosească." Cronicarul, care a citit și el manualul în discuție, nu crede că autorii săi confundă istoria cu un joc de societate frivol (fiindcă nu orice joc de societate e obligatoriu frivol), ci
Actualitatea by Cronicar () [Corola-website/Journalistic/17543_a_18868]
-
În privința afirmației că "trecutul trebuie explicat cu durere", Cronicarul are unele îndoieli. El, trecutul, se cade asumat cu onestitate și cu o senin-riguroasă consultare a surselor. Istoricul modern nu e un rapsod al durerilor neamului sau, ci o persoană care știe că, în timp ce scrie o istorie, e concurata de diferite persoane care fac același lucru. Or tot ceea ce poate face istoricul onest, pentru a-și vaccina cititorii cu minte disponibilă împotriva istoriilor tendențioase sau de-a dreptul mincinoase, de azi sau
Actualitatea by Cronicar () [Corola-website/Journalistic/17543_a_18868]
-
pornind de la sursele de tot felul de care dispune istoricul. Acest hulit de multe voci manual răspunde într-un fel și întrebării ce faci atunci cînd istoria devine joc de societate. Cum reacționezi cînd cineva atacă istoria pe care o știi în numele istoriei pe care o știe? Nu e mai cîștigat cel care poate spune în cunoștință de cauză, cu seninătate, ca istoricii se duelează asupra unui anumit moment dat din trecut sau că oamenii politici încearcă să speculeze asupra trecutului
Actualitatea by Cronicar () [Corola-website/Journalistic/17543_a_18868]
-
de care dispune istoricul. Acest hulit de multe voci manual răspunde într-un fel și întrebării ce faci atunci cînd istoria devine joc de societate. Cum reacționezi cînd cineva atacă istoria pe care o știi în numele istoriei pe care o știe? Nu e mai cîștigat cel care poate spune în cunoștință de cauză, cu seninătate, ca istoricii se duelează asupra unui anumit moment dat din trecut sau că oamenii politici încearcă să speculeze asupra trecutului pentru a-și trage spuza pe
Actualitatea by Cronicar () [Corola-website/Journalistic/17543_a_18868]