308,881 matches
-
deschide gura spre a-și susține textul, că imediat este asaltat și frecat în fel și chip de către concurenții-invitați cu vechi ștate, chițibușari, palavragii, care prin zgomotul produs îl întrerup, de... invitatul special altădată nu mai vine. Și, cum toată lumea știe despre cine se face vorbirea, n-ar mai avea rost să-i numim și noi. În orice caz, subiectul este mai actual ca oricând.
„Translatorii” de serviciu by Carol Roman () [Corola-website/Journalistic/296331_a_297660]
-
regăsi administrativ și politic. Era o teorie formulată de bănățeanul Aureliu Popovici și care avea destui susținători în Regat, mai ales de cei fascinați de dezvoltarea tehnologică și ordinea și disciplina atât de tipice lumii germanofone. Nici unul dintre aceștia nu știa de codicilul secret. Doi ani de zile România s-a aflat într-o neutralitate militară, fiind sfâșiată de pasiunile politice ale celor două tabere. Victoria, nu îndeajuns de rumegată, a României în cel de-Al Doilea Război Balcanic, în care
August 1916 – Marea cumpănă by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296350_a_297679]
-
identitar central: Marea Unire de la 1 Decembrie 1918, statornicită ca Ziua Națională a României.Românii din țară și din afara granițelor au adânc întipărită în ființa lor însemnătatea covârșitoare a zilei care a marcat reunificarea statului român. Se întâmpla, după cum se știe, la 1 Decembrie 1918, după un război necruțător, care răvășise întreg continentul. A fost să fie atunci momentul politic intern și internațional când s-au concentrat toate speranțele naționale într-un singur demers de importanță capitală: unirea tuturor românilor într-
1 Decembrie – Zi a românilor de pretutindeni – O aniversare de suflet () [Corola-website/Journalistic/296351_a_297680]
-
atunci când se fac investiții străine. Produse precum lenjeria „Jolidon”, „ID Sarrieri”, „Clujana”, brânza „Năsal”, delicatesele „La Colline”, pălinca „Valco”, magiunul de Topoloveni, apa „Borsec” etc, toate având pe etichetă sigla românească, sunt doar câteva branduri la origine 100% românești. Se știe foarte bine că nu poți „lua fața” celorlalte țări avasate fără să ai o economie creatoare de valori, care să capete valențe din punct de vedere al potențialului de dezvoltare și al competivității. De foarte mulți ani, România se axează
Un obiectiv naţional: „Made în România” by Eliade Bălan () [Corola-website/Journalistic/296343_a_297672]
-
eficient, pentru că timpul promisiunilor a trecut. Până în 2020, Comisia Europeană are în vedere sprijin de 1 miliard de euro pentru conectarea rețelelor regionale principale de transport, pentru sporirea fluenței legăturilor europene. Ce se va întâmpla cu certitudine nu se prea știe în Balcani, pentru că structura proiectului este legată de interesele și de opțiunea politică a fiecărei țări. Procesul de la Berlin poate fi o formă de integrare a Balcanilor în preocupările europene doar dacă se va depăși caracterul declarativ și de bune
Proiectele europene pentru zona de sud-est by Vasile Leca () [Corola-website/Journalistic/296344_a_297673]
-
în plan politic, ci mai ales în domeniul economico-financiar și al asistenței tehnice. Este vorba, în primul rând, despre Uniunea Europeană, FMI și SUA, care au furnizat până acum cele mai mari fonduri de ajutorare a Republicii Moldova și care, după cum se știe, acționează coordonat, reacționând împreună în fața riscurilor care survin pe parcurs. „Cunoaștem situația fragilă din Republica Moldova, dar reformele trebuie să continue”, a subliniat în mod repetat comisarul european pentru comerț, pe timpul prezenței sale la Chișinău. În prezent, prioritatea numărul unu a
Republica Moldova sub lupa Uniunii Europene by Ioan C.Popa () [Corola-website/Journalistic/296349_a_297678]
-
întâmplat (creșterea UE va fi de 1,6% în 2017, iar a SUA era de sub 2% în ultimul trimestru al anului trecut). „Cei care fac previziunile tratează sectorul financiar ca pe o urmare, nu ca pe un declanșator, deși toată lumea știe că atunci când ceva merge rău, sectorul financiar este cauza”, argumentează Steve Keen, profesor la Universitatea Kingston, din Londra. Însuși economistul șef al Băncii Mondiale, prim-vicepreședinte al instituției, Paul Romer, trăgea un semnal de alarmă vizavi de aceste estimări, punctând
„Eşecul imaginaţiei colective” – un deceniu de previziuni economice eronate () [Corola-website/Journalistic/296361_a_297690]
-
plus dobânda cuvenită pentru plasament. Cât despre mărinimia socială, țeluri, programe sociale etc., etc., astea sunt mai mult vorbe aruncate de ochii lumii. Așa că... așa rămâne. Dar să nu ne grăbim: partidul la care ai cotizat este erodat, lumea cam știe câte parale face. Atunci intervin contopirile, reașezările, schimbările de identitate. Și așa apar multe „partide noi”. Bunăoară, la alegerile noastre din 10 decembrie participă și zece partide... nou-nouțe. Iată-le: PSRO (Mircea Geoană), PND (Daniel Fenechiu), PNR (Sebastian Popescu), USR
Meşteri inventatori de partide by Carol Roman () [Corola-website/Journalistic/296357_a_297686]
-
malul stâng al Nistrului. În vremea aceea, regiunea transnistreană, astăzi parte de jure a Republicii Moldova, forma așa-numita Republică Autonomă Sovietică Socialistă Moldovenească, creație stalinistă ce a funcționat în componența Ucrainei între anii 1924-1940. „Muzica mi-a plăcut de când mă știu”, va mărturisi la maturitate. După școlile urmate la Chișinău, între anii 1951-1965, devine profesor de muzică, funcționar în Ministerul Culturii, iar din 1971 până astăzi este liber profesionist (freelancer). Numeroase ordine și medalii, autohtone și străine, între care și două
EUGEN DOGA: „MUZICA MEA ESTE DE PROVENIENȚĂ FOLCLORICĂ ROMÂNEASCĂ” by Ioan C. Popa () [Corola-website/Journalistic/296362_a_297691]
-
trăiam acea poveste de dragoste, aproape că nu m-am atins de pian, scriam încontinuu, totul venea de la sine: râdeam, plângeam, umblam dintr-un colț al camerei în altul, cântam, dansam... Cine mă conducea? Cine îmi dicta această muzică? Nu știu. A fost cu siguranță cea mai fericită perioadă din viața mea de creație. Cu toții avem dreptul să ne bucurăm de viață - aceasta este deviza mea.
EUGEN DOGA: „MUZICA MEA ESTE DE PROVENIENȚĂ FOLCLORICĂ ROMÂNEASCĂ” by Ioan C. Popa () [Corola-website/Journalistic/296362_a_297691]
-
Societatea Română de Radiodifuziune, ca instituție publică ce-și desfășoară activitatea pe o piață concurențială acerbă? Radio România este unul dintre cele mai stabile servicii publice din Europa. Credem că facem bine ceea ce facem, pentru că Radio România are un proiect, știm încotro mergem. Din 2012, există un trend crescător pe toate palierele SRR. Credibilitatea este unul dintre argumentele noastre forte, pentru că încercăm să fim echidistanți, echilibrați, să nu intrăm în jocuri politice, să nu favorizăm. Avem grijă de minorități, de cultură
La Radioul Public, cuvântul – cheie este performanţa by Ovidiu Miculescu () [Corola-website/Journalistic/296365_a_297694]
-
continua. Ce măsuri urmează să luați pentru modernizarea în continuare a Radioului Public? Avem o strategie pentru următorii trei ani. Lucrăm, așa cum am amintit, la creșterea acoperirii. De asemeni, avem un proiect de anvergură care vizează parte de online, pentru că știm că viitorul acesta este, și suntem deciși să continuăm procesul de modernizare. Societatea Națională de Radiodifuziune a primit, în anul 2015, zece noi frecvențe, pe care le va pune în funcțiune în 2016. Astfel, pentru Radio România Actualități a fost
La Radioul Public, cuvântul – cheie este performanţa by Ovidiu Miculescu () [Corola-website/Journalistic/296365_a_297694]
-
România se va raporta și în continuare exclusiv la români. În viața și activitatea de zi cu zi a Radioului Public, cuvântul cheie este performanța. Tocmai de aceea preconizăm abordarea transmisiei digitale a posturilor, date fiind avantajele acesteia. După cum se știe, pe o frecvență analogică se duce un canal de radio, pe digital se pot duce și până la 18 canale. În viitor, eficiența, calitatea, trendul industriei vor merge în această direcție. Pentru 2016 mai intenționăm modernizarea organizatorică, atragerea tinerilor în instituție
La Radioul Public, cuvântul – cheie este performanţa by Ovidiu Miculescu () [Corola-website/Journalistic/296365_a_297694]
-
apoi în Școala de Medicină românească, un bust al generalului medic Carol Davila. Onorariul pentru acest bust trebuia să-i acopere cheltuielile pentru drumul la Paris. Voia să ajungă acolo pentru a intra în lumea artiștilor moderniști, lume din care știa că face parte, dar de care se simțea cu totul izolat în primul rând din pricina obtuzității celor care trebuiau să-i sprijine creația. Drumul l-a Paris a fost făcut, dar nu cu trenul, ci pe jos. A plecat pe
Avem cu ce ne mândri de-a pururi! – Constantin Brâncuşi – drumul spre esenţe by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296372_a_297701]
-
A plecat pe jos furios și înnegurat în urma obiecțiilor aduse de membri ai juriului la bustul lui Davila realizat de el. Ba ca avea nasul altfel, ba ca nu semăna întrutotul, ba că... Brâncuși, care se simțea un artist întreg, știind prea bine valoarea lucrărilor sale, a plecat din sala de ședință trântind ușa, sprea consternarea profesorului, renunțând astfel la onorariul care i se cuvenea pe drept, știind că adevărul său artistic nu va fi înțeles prea ușor de cei care
Avem cu ce ne mândri de-a pururi! – Constantin Brâncuşi – drumul spre esenţe by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296372_a_297701]
-
ca nu semăna întrutotul, ba că... Brâncuși, care se simțea un artist întreg, știind prea bine valoarea lucrărilor sale, a plecat din sala de ședință trântind ușa, sprea consternarea profesorului, renunțând astfel la onorariul care i se cuvenea pe drept, știind că adevărul său artistic nu va fi înțeles prea ușor de cei care administrau lumea. Nu a fost decât începutul; proiectul lucrării sale în memoria lui Spiru Haret, o anume fântână, a fost respins de comisia oficială. Iar pentru el
Avem cu ce ne mândri de-a pururi! – Constantin Brâncuşi – drumul spre esenţe by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296372_a_297701]
-
întregită, datorită Regelui Ferdinand, de Marea Unire din 1918, care a așezat pe harta Europei o Românie unită „de la Nistru pân’ la Tisa”. De asemeni, este remarcabil un alt moment definitoriu pentru importanța felului în care regele Carol I a știut să urmărească interesul național al României: momentul crucial al dobândirii unui nou statut internațional al țării după al doilea Război Balcanic. Conferința de Pace care avea loc la București, în 1913, s-a desfășurat doar între reprezentanții țărilor beligerante, sub
Carol I: O mare domnie by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296374_a_297703]
-
personal. Un gând frumos și pentru redacția revistei „Balcanii și Europa”, care în anul 2013 m-a onorat cu Premiul „Vocația Cooperării Multilaterale”. Sunt recunoscător și celor care ne-au criticat, obiectiv sau mai puțin obiectiv, întrucât întotdeauna trebuie să știi ce ai de corectat sau, dimpotrivă, de făcut mai bine și mai deplin. Mulțumesc!
Interviu cu E.S. Oleg Malginov, Ambasador al Federaţiei Ruse la Bucureşti () [Corola-website/Journalistic/296402_a_297731]
-
că trăiesc într-o junglă socială și nu într-o societate demnocratică, din paginile lui Sadoveanu se vor auzi în veșnicie durerile înnăbușite și suferința celor umiliți și obidiți. Dacă vrem să rămânem români cu față umană și nu mai știm cum să procedăm, trebuie să-l citim pe Mihail Sadoveanu. De acolo aflăm și cine suntem, și cum trebuie să fim. Dacă ar trebui să aducem un semn de mulțumire peste timp acestui mare spirit protector al culturii române, acesta
Mihail Sadoveanu – cel mai mare prozator român by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296396_a_297725]
-
Prin intermediul publicației noastre au ajuns mesaje de la importante personalități în comunitățile românești din țări europene. Este știut faptul că, după o perioadă în care economia spaniolă a cunoscut o înflorire fără precedent - la care și-au adus o mare contribuție și lucrătorii români - criza economică a adus statul iberic într-o gravă situație economică-financiară, cu efecte dezastroase
Spania () [Corola-website/Journalistic/296420_a_297749]
-
după participarea la o proiecție la Casa Albă a unor filme (pentru judecători, astronauți și alte VIP-uri) ale regizorului Steven Spielberg, despre invazia cosmică, acesta a exclamat, la finalul proiecțiilor: „Există un număr de oameni în această cameră care știu că tot ceea ce a apărut pe ecran este adevărat”. Reagan a mers chiar mai departe când s-a întâlnit cu Mihail Gorbaciov pentru prima dată, la un summit în Geneva, în anul 1985, conform cărții „How UFOs Conquered The World
O alternativă… cosmică by Carol Roman () [Corola-website/Journalistic/296400_a_297729]
-
la dispoziție arsenale uriașe de bombe nucleare, de arme ultra-sofisticate pe care, în loc să le folosim unii împotriva altora, cei de pe pământ, l-ar putea înfrunta cu voinicie pe dușmanul iminent care se anunță ... Cine va fi, cum va arăta, nu știm dar... să ne pregătim. Poate de aceea și capătă dimensiuni uriașe arsenalele militare de pe glob. Mai știi?! (În anii ‘80, potrivit Institutului Gallup, 57% dintre americani credeau că OZN-urile sunt ceva real și anunță un pericol adevărat. Printre ruși
O alternativă… cosmică by Carol Roman () [Corola-website/Journalistic/296400_a_297729]
-
altora, cei de pe pământ, l-ar putea înfrunta cu voinicie pe dușmanul iminent care se anunță ... Cine va fi, cum va arăta, nu știm dar... să ne pregătim. Poate de aceea și capătă dimensiuni uriașe arsenalele militare de pe glob. Mai știi?! (În anii ‘80, potrivit Institutului Gallup, 57% dintre americani credeau că OZN-urile sunt ceva real și anunță un pericol adevărat. Printre ruși, mai realiști, doar 47 % așteptau cu încredere, ca și noi românii, altădată, debarcarea... extratereștrilor).
O alternativă… cosmică by Carol Roman () [Corola-website/Journalistic/296400_a_297729]
-
200 kg, notează listverse.com) în Ambasadele din estul Europei, cu ordin să se vândă și banii să fie trimiși înapoi în țară! Phenianul i-a retras pe diplomații demascați de fiecare dată când a fost cazul și nu se știe să fi existat procese ori condamnări...
Diplomaţi sub „umbrelă” () [Corola-website/Journalistic/296423_a_297752]
-
Vremelnic, în spațiul britanic, în cursul secolului al XIX-lea au trăit o serie de români. Astfel, în deceniile III și IV s-au aflat, între alții, acolo profesorul și învățatul Petrache Poenaru sau boierul revoluționar Ion Câmpineanu, despre care știm că a străbătut spațiul european după 1839 cu un pașaport englez. Oază a liberalismului, Anglia a constituit un adăpost și un loc de acțiune pentru o serie de reprezentanți ai generației pașoptiste precum Al. G. Golescu, N. Bălcescu, V. Alecsandri
Comunități românești în Europa – in Nordul Continentului () [Corola-website/Journalistic/296413_a_297742]