308,881 matches
-
economice sau naționale. Și da, avem nevoie de performanță economică. Dar poate fi ea oare obținută doar pe seama progresului, a împărțirii resurselor naturale, a forței ieftine de muncă, a identificării de noi piețe de desfacere? Cu certitudine nu, dacă nu știm încă ce obiective și valori trebuie să ne propunem și să primeze; dacă nu stabilim importanța și ierahia unor obiective, într-o lume aflată în permanentă schimbare și transformare.
Quo vadis, Europa? Viziuni diferite by Anca Ştefănescu () [Corola-website/Journalistic/296493_a_297822]
-
proaspăt vopsiți” dintre politicienii noștri, pe care nu e bine să te... sprijini, ar trebui să acopere suprafața unei întregi pagini de ziar. Câteva exemplificări poate că s-ar fi cuvenit, dar nu ar mai avea rost, deoarece toată lumea îi știe. Acest gen de „alunecări” se întâmplă frecvent și la case mai mari. Iar presa americană nu se sfiește să prezinte publicului votant cazuri celebre ale unora ce-și modifică opțiunile partinice în funcție de cum bate vântul avantajos. Și vom încerca să
Săritura de cangur by Carol Roman () [Corola-website/Journalistic/296496_a_297825]
-
Competiția între state și grupări este o certitudine, dar evoluțiile recente arată clar că există limite în această realitate. Atunci când intervine interesul, în special cel economic, țări antagonice în discursul politic știu să se așeze la masa negocierilor și să stabilească acorduri reciproc avantajoase. Poate unele dintre cele mai grăitoare exemple din perspectiva nuanțării unor poziții inițial rigide vin din state ale Uniunii Europene. La aproape trei ani de la impunerea sancțiunilor împotriva
Rivalii geopolitici şi interesele lor… convergente () [Corola-website/Journalistic/296494_a_297823]
-
Turing, ci Marian Rejewski, din Polonia. Țara sa lucra la spargerea acestui cod cu șapte ani înainte de izbucnirea războiului. Germanii au descoperit acest lucru, iar după invazie, polonezii au transmis pe ascuns tot ceea ce lucraseră spre Marea Britanie, unde, după cum se știe, formula nouă a codului a fost decriptată. De altfel, istoriografia menționează că acest eveniment care a schimbat soarta războiului nu ar fi fost posibil fără munca lui Rejewski. Silită de pretențiile teritoriale ale fostei URSS să intre în război în
„Prâslea” în cel de-Al Doilea Război Mondial by Roxana Istudor () [Corola-website/Journalistic/296489_a_297818]
-
se explică faptul că, atunci când președintele SUA l-a informat pe Stalin despre noua formă de distrugere și despre potențialul ei, șeful URSS nu a avut nici o reacție: „O nouă bombă! Probabil decisivă pentru înfrângerea Japoniei! Dacă Stalin ar fi știut ce revoluție avea să însemne asta, ar fi dat vreun semn!”, nota în 1953 W. Churchill în cartea „Triumph and Tragedy” . Dar în realitate, Stalin știa de mult despre „noutatea” americană, grație spionilor infiltrați în proiectul de peste ocean. Așadar, deși
Cursa nucleară – Competiţia mondială cu risc mortal () [Corola-website/Journalistic/296504_a_297833]
-
nici o reacție: „O nouă bombă! Probabil decisivă pentru înfrângerea Japoniei! Dacă Stalin ar fi știut ce revoluție avea să însemne asta, ar fi dat vreun semn!”, nota în 1953 W. Churchill în cartea „Triumph and Tragedy” . Dar în realitate, Stalin știa de mult despre „noutatea” americană, grație spionilor infiltrați în proiectul de peste ocean. Așadar, deși aliate la momentul încheierii războiului, cele două superputeri intraseră deja într-o cursă care a ajuns să antreneze și alte state ale lumii: înarmarea nucleară. Rivalitate
Cursa nucleară – Competiţia mondială cu risc mortal () [Corola-website/Journalistic/296504_a_297833]
-
finală”, mai exact transportarea direct în camerele de gazare, mareșalul Ion Antonescu a ordonat deportarea romilor. „Cifrele celor deportați, ca și în cazul evreilor, sunt extrem de disputate. A fost un genocid, ori în cazurile de genocid nu se mai mai știu cifre exacte. Ce s-a întâmplat atunci a fost un holocaust”, explică profesorul de istorie Corneliu Riegler. Mai puțin de jumătate din cei arestați și trimiși în lagăre de exterminare s-au întors după încheierea războiului. Au trăit orori greu
Holocaustul romilor () [Corola-website/Journalistic/296498_a_297827]
-
pare incredibil, aliații occidentali se urmăresc unii pe alții parcă mai mult ca oricând. În istoria recentă, spionajul pare să aibă o anvergură sporită până și între prieteni declarați; SUA, Franța, Marea Britanie sau Germania vădesc un mare apetit pentru a ști tot ce fac și ce plănuiesc... ceilalți aliați. În principiu, relațiile statelor aliate din lumea occidentală se bazează pe încredere, aceasta fiind chiar mai presus decât toate acordurile semnate și de toate guvernările perindate prin palate. Și totuși... Unul dintre
Cine pe cine spionează… by Roxana Istudor () [Corola-website/Journalistic/296501_a_297830]
-
dezvăluirilor interceptărilor au curs râuri... La rândul său, François Hollande a reacționat imediat și ferm, convocând... o întâlnire de urgență a Consiliului de Securitate al țării. Pentru a fi salvate aparențele, firește, întrucât politicieni francezi de marcă susțin că au știut demult că SUA a folosit mijloace tehnice pentru a le intercepta convorbirile. „Nu suntem naivi. Acestea fiind spuse, apare problema relației de încredere dintre aliați”, sintetizează Michele Alliot-Marie, fost ministru al Apărării și fost ministru pentru Afaceri Externe în timpul lui
Cine pe cine spionează… by Roxana Istudor () [Corola-website/Journalistic/296501_a_297830]
-
moralitatea noastră publică și de posibilitățile noastre de a înțelege istoria. Bunăoară, comuniștii l-au dat jos pe I.C. Brătianu de la Universitate, în timp ce „noua orânduire” a râs cât a putut, lovind aspru până și în denumirile străzilor, încât nu mai știe omul pe care din ele se află. În zilele noastre privind panarama politică inter și intra electorală ce se desfășoară sub ochii noștri, stăteam și mă gândeam: dacă ne-am propune să sugerăm imortalizarea unora ce se mișcă vioi pe
Statuile noastre by Carol Roman () [Corola-website/Journalistic/296511_a_297840]
-
cântec. Cooperativa meșteșugărească (SCM) Artim a filmat ilegal cu aparatură specială, în interiorul cabinelor de probă dintr-o croitorie situată în strada Mendeleev, în timp ce se dezbrăcau, proeminențe ale societății. Printre „victimele” filmate s-a aflat Petre Roman și Theodor Stolojan. Nu știm ce doreau să afle. La aflarea tărășeniei, Theodor Stolojan, a zâmbit cu îngăduință: „ Ar fi culmea să mă vadă colegii de Parlament în budigăi...”. În concluzie: piatră avem, aramă avem, aluminiu avem... După cum se vede avem și o mulțime de
Statuile noastre by Carol Roman () [Corola-website/Journalistic/296511_a_297840]
-
acte de familie. Am citit destule dosare de Securitate (nu mai departe decât în numărul trecut al României literare Ioana Diaconescu ne-a oferit câteva mostre!) ca să pot face în însemnările de față două-trei aprecieri cu caracter general în privința lor. Știam mai demult, încă de la Cartea albă a Securității întocmită de Mihai Pelin, că scriitorii s-au numărat printre „favoriții” instituției cu pricina. Și nu doar cei care erau disidenți sau transfugi. Numeroși sunt și scriitori care, în mod normal, n-
Restituiri by Nicolae Manolescu () [Corola-website/Journalistic/3686_a_5011]
-
François Mauriac la Malagar. Mai vârstnicul Gîde, avea 70 de ani, e acela care se duce la mai tânărul, 54 de ani, Mauriac și nu invers, cum, poate, s-ar fi cuvenit. Ce s-a intamplat in saptamana cu pricina, știm de la Claude, fiul lui Mauriac, acela care, se pare, l-a convins pe Gîde să răspundă invitației. Gîde se bucură de toate roadele pamantului pe care el însuși le-a descris în prima lui carte, ca și de peisajul dealurilor
Meridiane () [Corola-website/Journalistic/4847_a_6172]
-
Inima cea prinsă-n ham. Iacă, iacă, am să mor Se înjunghie Gata, am murit. Gata, m-am sfârșit. Sufletul porni în zbor. Limba îmi orbi, Luna se piti Luna iese Ș-acum chiar că mor: Mor-mor-mor-mor-mor. Moare DEMETRIUS: Da știu că mormăie bine ăsta, zici că-i urs12. LYSANDER: Mai puțin decât un urs, amice, pentru că-i mort. Și un urs mort nu face cât un măgar viu. TEZEU: Dacă-l tratează vreun doctor, ar putea fi din nou un
William Shakespeare - Vis de noapte-n miezul verii - Actul V, scena 1 (fragmente) () [Corola-website/Journalistic/5123_a_6448]
-
al lui Eugen Jebeleanu, și-al Ninei, femeia cu figură de Dante, primul mare ctitor al Antologiei poeților noștri, m-a îndemnat să traduc, printre atâtea mesaje și corespondențe ciudate, versurile-acestea, adresate unui frate din viitor: „De n-aș fi știut că m-aștepți într-o zi nimic nu spuneam, niciodată n-aș fi vorbit și păianjenul care ne-a învățat urcușul vertical pe peretele gol s-ar fi oprit lângă buze”. La un antipod social, coborând din aceleași sfere ale
Din nou despre poeții greci by Ion Brad () [Corola-website/Journalistic/4846_a_6171]
-
departe, dincolo de munții supuși Olimpului, din marmoră-și taie superba lor carte scrisă cu sângele negru al timpului. Te duc pe sub mări înotând cu delfinii pe urma vapoarelor, până-n oceane, te-nvață tristul secret al luminii, tragediile toate-ale spiței umane. Știu multe-ntrebări și prea multe răspunsuri ce încă le caută, cu elogii schimbate-n insulte, cu insulte schimbate în laudă. Au limba de foc și iluzii doar lipsă de parcă la Patmos se născură cu toții ucenicind cu Ioan la Apocalipsă, din
Din nou despre poeții greci by Ion Brad () [Corola-website/Journalistic/4846_a_6171]
-
face cu o ficțiune, intriga lui n-are autonomie artistică, căci fundalul istoric pe care se sprijină narațiunea nu poate fi ignorat, și asta fiindcă autorul îl consideră subînțeles, invocîndu-l doar aluziv și în fraze foarte economicoase. Un cititor care, neștiind nimic despre intervalul dintre 1933 și 1939 (cel început cu omorîrea lui I. G. Duca în decembrie 1933 și terminat de represaliile lui Carol al II-lea la asasinarea lui Armand Călinescu în septembrie 1939), un astfel de cititor, deschizînd
Hristoși în serie by Sorin Lavric () [Corola-website/Journalistic/6271_a_7596]
-
ele nu le înțeleg. În schimb, este impresionantă franchețea cu care acest autor atît de lirico-idilic, cum este Dinu Pillat, a redat febra ideilor care răscolea lumea interbelică. E lesne de intuit încărcătura zilelor petrecute la Miorcani, cînd, scriind cartea, știa că pune pe hîrtie o temă clandestină. Cum piatra de încercare a onestității unui intelectual român este fenomenul legionar, Dinu Pillat trece proba libertății de conștiință, prețul plătit pentru scrierea romanului fiind cel știut. De aceea, valoarea lui simbolică o
Hristoși în serie by Sorin Lavric () [Corola-website/Journalistic/6271_a_7596]
-
că mama nu mai există de mult că sunt numărate n-am auzit ce anume ce anume sunt numărate precis că zilele îmi sunt numărate dar poate că doar scaunele sunt numărate sunt numărate scaunele din sala de așteptare se știe cu exactitate câte scaune sunt nu-i voie să aduci niciunul în salon nu-i voie să scoți niciunul pe terasa însorită niciunul pentru că sunt numărate sunt numărate cu exactitate scaunele din sala de așteptare îmi vine cheful să evadez
Poezie maghiară contemporană () [Corola-website/Journalistic/5644_a_6969]
-
încolo de moarte dar poate că totu-i zadarnic și acolo or fi scaunele numărate cu exactitate odată l-am auzit clar pe dumnezeu spunând cuiva ia pune scaunul ăla la loc dar cui și pe care anume asta nu știu nu știu până în ziua de azi căci acolo nu erau scaune nici dușumea nici scaune nici scuipătoare așa că n-am priceput nici astăzi nu pricep totul RÁCZ PÉTER Privesc o stea căzătoare acum e încă primăvară cu verdele patinei ei
Poezie maghiară contemporană () [Corola-website/Journalistic/5644_a_6969]
-
moarte dar poate că totu-i zadarnic și acolo or fi scaunele numărate cu exactitate odată l-am auzit clar pe dumnezeu spunând cuiva ia pune scaunul ăla la loc dar cui și pe care anume asta nu știu nu știu până în ziua de azi căci acolo nu erau scaune nici dușumea nici scaune nici scuipătoare așa că n-am priceput nici astăzi nu pricep totul RÁCZ PÉTER Privesc o stea căzătoare acum e încă primăvară cu verdele patinei ei pe casă
Poezie maghiară contemporană () [Corola-website/Journalistic/5644_a_6969]
-
Atîta vreme-mpovărate, Ce stați pe pieptul slab acum Întîia dată-ncrucișate. [...] Un popă-n grabnice tropare Te va petrece dimineață, Și poate nimeni nu va plînge Plecarea asta din viață... De lîngă șură, răzimată, Te va privi muncita sapă, De-ar ști vorbi surata bună, Amar te-ar prohodi la groapă”: „O viață-ntreag-am fost tovarăși, În ploi și-n arșiță de soare, De truda palmei tale aspre Eu m-am făcut strălucitoare. Sclipirea mea spune rușinea Și jalea care mă purta: M-
Poetul și Ardealul by Mihai Zamfir () [Corola-website/Journalistic/5650_a_6975]
-
dat în judecată statul, aceștia nu sunt de acord cu decizia luată de autoritățile din Reykjavik, care au refuzat să-i prelungească pașaportul fetiței pe motiv că numele ei nu se află pe lista celor aprobabte de Guvern. În caz că nu știai, în Islanda există 1853 de nume de fetițe și 1712 de nume de băieți aprobate oficial de autorități. Iar asta nu este tot. Cel de-al doilea copil al cuplului, Duncau, se află în aceeași situație că surioara sa, în
Pașaport refuzat de autorități pentru o fetiță by Sorina Cceugea () [Corola-website/Journalistic/62008_a_63333]
-
și părul fiind expuse. Simbolul suprem al acestei ascunderi și, în același timp, trofeul grădinii paradisiace terestre, în perspectiva lui Șei Shōnagon, este împărăteasa Sadako: într-atât de pură estetic, încât privitorul dinafară (cititorul adică, dar cel de astăzi) nu știe dacă să o perceapă ca pe o păpușă perfectă (vizual vorbind) sau ca pe un echivalent nipon al Fecioarei Maria Încununată că Regina a Cerurilor. Acest lucru nu este o speculație oarecare, procedeul autoarei Însemnărilor de căpătai fiind, de fapt
Epifania doamnei Sei Shōnagon by Ruxandra Cesereanu () [Corola-website/Journalistic/5247_a_6572]
-
cel mai tânăr dirijor din Festival, care a introdus în program și rock-simfonic. Muzica Militară și Drill-Team-ul Regimentului 30 Gardă “Mihai Viteazul”, unitate de elită a armatei române, condusă din anul 2009, de locotenent colonel Liviu Voicu, a demonstrat că știe să îmbine “spiritul militar cu cel artistic”. Drill-Team-ul Regimentului 30 Gardă “Mihai Viteazul” a încântat publicul cu măiestria, eleganța și virtuozitatea execuției unui exercițiu care presupune o însumare a foarte multe multe ore de antrenament. Muzica Militară a Forțelor Navale
În pas de defilare by Mariana POPESCU [Corola-website/Journalistic/83463_a_84788]