33,912 matches
-
fost dat să fie ca la sfârșit de decembrie (26) 1991 Uniunea Sovietică sa se destrame oficial. Chiar în ajun de Anul Nou m-a sunat la serviciu profesorul Babaev și m-a rugat sa mă prezint de urgentă la Academie. La 02.01.1992 eram deja la Moscova. "Profesorul Babaev, în prezența comandantului Academiei, A. Alexeev (acesta mai era și Președinte al Consiliului științific specializat), mi-a propus să aleg ziua susținerii tezei: 4 sau 19 martie 1992. Am acceptat
Valeriu Bujor () [Corola-website/Science/323403_a_324732]
-
se destrame oficial. Chiar în ajun de Anul Nou m-a sunat la serviciu profesorul Babaev și m-a rugat sa mă prezint de urgentă la Academie. La 02.01.1992 eram deja la Moscova. "Profesorul Babaev, în prezența comandantului Academiei, A. Alexeev (acesta mai era și Președinte al Consiliului științific specializat), mi-a propus să aleg ziua susținerii tezei: 4 sau 19 martie 1992. Am acceptat, ramînînd surprins de preocuparea și implicarea acestor personalități remarcabile în soarta unui tînăr moldovean
Valeriu Bujor () [Corola-website/Science/323403_a_324732]
-
științific specializat), mi-a propus să aleg ziua susținerii tezei: 4 sau 19 martie 1992. Am acceptat, ramînînd surprins de preocuparea și implicarea acestor personalități remarcabile în soarta unui tînăr moldovean. "La întoarcerea mea la Chișinău, i-am raportat comandantului Academiei Naționale de Poliție, domnului Tudor Roșca, despre discuție și termenul susținerii tezei. Gratie acestuia, mi-au fost create cele mai favorabile condiții, care au permis să mă pregătesc de susținerea tezei. Motivul era că teza o va susține nu pur
Valeriu Bujor () [Corola-website/Science/323403_a_324732]
-
Roșca, despre discuție și termenul susținerii tezei. Gratie acestuia, mi-au fost create cele mai favorabile condiții, care au permis să mă pregătesc de susținerea tezei. Motivul era că teza o va susține nu pur și simplu Bujor, ci reprezentantul Academiei Naționale de Poliție și al Republicii Moldova. Prin susținerea tezei am fost stigmatizat (și definitiv format) ca criminolog profesionist. Persistau toate elementele necesare pentru a recunoaște acest fapt: autoaprecierea ca criminolog, pregătirea criminologică profesională, susținerea tezei și primirea diplomei de cercetător
Valeriu Bujor () [Corola-website/Science/323403_a_324732]
-
că a reușit să-și vadă visul împlinit, dar a contribuit la dezvoltarea criminologiei autohtone într-o măsură mult mai mare decît crearea unei școli științifice. Își începe activitatea criminologică în arealul național prin predarea Cursului de anti-criminologie sovietică în cadrul Academiei Naționale de Poliție „Ștefan cel Mare”, cu care îi fascinează pe studenții primei promoții. Prin acest curs încearcă cu succes de a deschide calea spre o criminologie ruptă de dogmele ideologiei comuniste și de a educa minți pentru o nouă
Valeriu Bujor () [Corola-website/Science/323403_a_324732]
-
dar și constituiau o educație ce se sprijinea pe forța exemplului de pasiune, dăruire și entuziasm. Practic, aleșii lui Bujor, făceau încă o facultate de criminologie, după un program separat, dar prin metode mult mai eficace decît cele practicată în academie. Mai mult deîct atît, propune ca studenții eminenți ai din anii superiori să aibă posibilitatea să predea celor din anii primari. Din păcate, grosul corpului profesoral și conducerea instituției. Tot el propune ca tezele de licență ce se disting prin
Valeriu Bujor () [Corola-website/Science/323403_a_324732]
-
paradigma dogmatico-normativistă în criminologia autohtonă nu va fi depășită. De fapt, procese similare de trecere a criminologiei sovietice la o nouă paradigmă, se derulează în tot spațiul ex-sovietic.” Depune eforturi continue de a promova activitatea științifică pe prim planul vieții Academiei Naționale de Poliție: discută cu colegii, vine cu inițiative, caută susținători, precum și abordează acest subiect la ședințele Consiliului didactico-științific (1993-1994), al cărui secretar era, și ale Senatului. La una dintre ședințele senatului, va spune: "„Eu nu o să mă opresc îndelung
Valeriu Bujor () [Corola-website/Science/323403_a_324732]
-
la ședința din martie: „Științele fundamentale, spunea Eminescu, sunt adevărata comoară a unei națiuni; după produsele sale științifice se cîntărește valoarea vieții unui popor pe pămînt”. Parafrazînd cele spuse de marele nostru pămîntean, se poate de concluzionat că respectul față de Academie, în mare măsură, depinde și de faptul cum este realizat potențialul științific, de faptul care este capacitatea Academiei de a rezolva problemele actuale ale combaterii criminalității.” În 1994 publică faimosul articol "Cuvînt în apărarea criminologiei", care anunță începuturile constituirii criminologiei
Valeriu Bujor () [Corola-website/Science/323403_a_324732]
-
se cîntărește valoarea vieții unui popor pe pămînt”. Parafrazînd cele spuse de marele nostru pămîntean, se poate de concluzionat că respectul față de Academie, în mare măsură, depinde și de faptul cum este realizat potențialul științific, de faptul care este capacitatea Academiei de a rezolva problemele actuale ale combaterii criminalității.” În 1994 publică faimosul articol "Cuvînt în apărarea criminologiei", care anunță începuturile constituirii criminologiei autohtone. De asemenea, această lucrare este prima care pune în discuție probleme ce țin de criminologie ca știință
Valeriu Bujor () [Corola-website/Science/323403_a_324732]
-
profesii în republică.” Pe 11 iulie 1994 este creat "Serviciul de cercetări științifice, redactare și editare", a cărui șef este numit la 21 octombrie a aceluiași an . Probabil că entuziasmul manifestat în promovarea și realizarea activității științifice au determinat conducerea academiei și a Ministerului Afacerilor Interne de a-l numi în această funcție, pe care a deținut-o până la 1 septembrie 1995. Primul șef al serviciului, își propune următoarele obiective: crearea bazei normative de organizare și dirijare a activității științifice în cadrul
Valeriu Bujor () [Corola-website/Science/323403_a_324732]
-
și a Ministerului Afacerilor Interne de a-l numi în această funcție, pe care a deținut-o până la 1 septembrie 1995. Primul șef al serviciului, își propune următoarele obiective: crearea bazei normative de organizare și dirijare a activității științifice în cadrul Academiei, canalizarea eforturilor catedrelor întru realizarea sarcinilor practice ale organelor de drept vizând combaterea criminalității, precum și antrenarea studenților în activitatea științifică. Între timp, grație eforturilor comandantului Tudor Roșca și ale prim-locțiitorului Dumitru Baltag, în cadrul academiei este fondat Centrul de cercetări
Valeriu Bujor () [Corola-website/Science/323403_a_324732]
-
dirijare a activității științifice în cadrul Academiei, canalizarea eforturilor catedrelor întru realizarea sarcinilor practice ale organelor de drept vizând combaterea criminalității, precum și antrenarea studenților în activitatea științifică. Între timp, grație eforturilor comandantului Tudor Roșca și ale prim-locțiitorului Dumitru Baltag, în cadrul academiei este fondat Centrul de cercetări științifice, al cărui șef este confirmat, prin ordinul M.A.I., Valeriu Bujor. Evenimentul are loc în vara anului următor, serviciul fiind reorganizat, la sugestiile conducătorului său, care era conștient de faptul că este nevoie nu
Valeriu Bujor () [Corola-website/Science/323403_a_324732]
-
stării criminalității și ale factorilor criminogeni, precum și dobîndește cunoștințe ce constituie fundamentul conceptual pentru alte domenii importante, cum ar fi, de exemplu: dreptul penal, criminalistica sau activitatea operativă de investigații. Toată activitatea de mai departe a lui Valeriu Bujor, în cadrul academiei, va fi legată de această subdiviziune: în calitate de prorector pentru știință și integrare interuniversitară al Academiei de Poliție „Ștefan cel Mare” și, concomitent, șef al Centrului de cercetări științifice (1997-1999), iar ulterior - colaborator științific principal al C.C.Ș. (1999). O dată cu apariția
Valeriu Bujor () [Corola-website/Science/323403_a_324732]
-
domenii importante, cum ar fi, de exemplu: dreptul penal, criminalistica sau activitatea operativă de investigații. Toată activitatea de mai departe a lui Valeriu Bujor, în cadrul academiei, va fi legată de această subdiviziune: în calitate de prorector pentru știință și integrare interuniversitară al Academiei de Poliție „Ștefan cel Mare” și, concomitent, șef al Centrului de cercetări științifice (1997-1999), iar ulterior - colaborator științific principal al C.C.Ș. (1999). O dată cu apariția Centrului de cercetări științifice este constituită prima unitate de cercetare criminologică din spațiul autohton, în
Valeriu Bujor () [Corola-website/Science/323403_a_324732]
-
la acest capitol. Rămînem cu speranța că opiniile Dvs. vor face lumină în această problemă care urmează a fi soluționată de urgență. "Articolul semnat de criminologul Valeriu BUJOR, doctor în drept, lector superior la catedra dreptul penal și criminologia la Academia Națională de Poliție „Ștefan cel Mare”, deschide ciclul nominalizat.” Simțind chingile sistemului birocratic de stat, vine cu inițiativa și realizează înființarea, în 1995, a unei organizații de criminologie care să dispună de libertatea vitală de acțiune și de capacitatea de
Valeriu Bujor () [Corola-website/Science/323403_a_324732]
-
republicană Strategia combaterii criminalității organizate în Republica Moldova, desfășurată în perioada 23-24 mai 1996, iar apoi de Conferința științifico-practică republicană Criminalitatea organizată și economia tenebroasă în Republica Moldova, care a avut loc la 26 februarie 1999, ambele sub egida Ministerului Afacerilor Interne, Academiei de Poliție „Ștefan cel Mare”, Asociației Independente de Criminologie și Fundației „Soros-Moldova”. De asemenea, deja în incinta Universității de Criminologie, la inițiativa lui și cu participarea Consiliului Europei, Ministerului Justiției, Asociației Independente de Criminologie au loc conferințele internaționale: Rolul pedepsei
Valeriu Bujor () [Corola-website/Science/323403_a_324732]
-
unități de cercetare criminologică, inclusiv a unui institut național de cercetare criminologică. În acest sens, au fost expediate repetat demersuri către Ministerul Afacerilor Interne, Guvern, Parlament și Președinției . Eforturile depuse s-au finalizat cu crearea Centrului de cercetări științifice al Academiei de Polițe „Ștefan cel Mare”. În anul 2000 fondează Centrului de cercetări științifice din cadrul Universității de Criminologie. De pe pozițiile de prorector pentru știință al Academiei de Poliție „Ștefan cel Mare”, obține includerea specialității de criminologie la studiile postuniversitare specializate de
Valeriu Bujor () [Corola-website/Science/323403_a_324732]
-
Parlament și Președinției . Eforturile depuse s-au finalizat cu crearea Centrului de cercetări științifice al Academiei de Polițe „Ștefan cel Mare”. În anul 2000 fondează Centrului de cercetări științifice din cadrul Universității de Criminologie. De pe pozițiile de prorector pentru știință al Academiei de Poliție „Ștefan cel Mare”, obține includerea specialității de criminologie la studiile postuniversitare specializate de „magistru”, bifînd o nouă realizare inedită pentru criminologia națională. Discipolul său, Valeriu Țurcan, va fi cel care se va mîndri cu diplomă de magistru în
Valeriu Bujor () [Corola-website/Science/323403_a_324732]
-
națională. Discipolul său, Valeriu Țurcan, va fi cel care se va mîndri cu diplomă de magistru în criminologie. De menționat că anume Valeriu Bujor și Andrei Groza au fost cei care au inițiat și au izbutit să formeze masteratul în cadrul Academiei de poliție „Ștefan cel Mare”, de altfel primul masterat din țară. Acțiunile întreprinse de Valeriu Bujor stau și la originea fondării primelor instituții de învățămînt orientate spre o instruire aprofundată în materia criminologică. Astfel, în 1995 este creat Colegiul de
Valeriu Bujor () [Corola-website/Science/323403_a_324732]
-
lungul activității sale, Valeriu Bujor a pus în permanență accentul pe dezvoltarea științei criminologice. Aceasta se observă mai ales în perioadele cînd exercita funcții cu atribuții decizionale. În oricare din funcțiile pe care le deținea, fie de lector superior la Academia Națională de Poliție „Ștefan cel Mare”, fie de șef al Centrului de cercetări științifice, fie de prorector pentru știință la aceiași instituție, fie de director al Colegiului de Criminologie sau de rector al Universității de Criminologie, promova cu insistență și
Valeriu Bujor () [Corola-website/Science/323403_a_324732]
-
ea conferit durabilitate editării revistei, în pofida dificultăților financiare și organizatorice. În general, putem remarca că Valeriu Bujor a fost întotdeauna atent la propunerile criminologilor, punînd adesea umărul la traducerea în viață a ideilor criminologice. În perioada studiilor de doctorat la Academia Ministerului Afacerilor Interne al U.R.S.S. acumulează experiență în domeniul expertizei criminologice a actelor normative, idee pe care o promovează și pe lîngă autoritățile de la Chișinău. În cele din urmă ea se materializează parțial, sub forma efectuării unei expertize anticorupție
Valeriu Bujor () [Corola-website/Science/323403_a_324732]
-
și obținând o dotare corespunzătoare. Efectuează la acest spital toate tipurile de intervenții chirugicale pe tubul digestiv, precum și intervenții complexe din sfera altor specialități: operații de cataractă, tiroidectomii, laringectomii totale, ortopedie, trepanații craniene, intervenții ginecologice. A fost membru corespondent al Academiei de Științe din România începând cu 3 iunie 1941. Ulterior refuză catedra de obstetrică-ginecologie de la Facultatea de Medicină ce i se oferă ca reparație morală. În 1937 se casătorește cu Virginia Cleopatra Protopopescu, funcționară la CEC, absolventă a Academiei Comerciale
Constantin Andreoiu () [Corola-website/Science/323478_a_324807]
-
al Academiei de Științe din România începând cu 3 iunie 1941. Ulterior refuză catedra de obstetrică-ginecologie de la Facultatea de Medicină ce i se oferă ca reparație morală. În 1937 se casătorește cu Virginia Cleopatra Protopopescu, funcționară la CEC, absolventă a Academiei Comerciale din București și a Conservatorului București, care renunță la viața din București pentru a-l urma la Abrud. În 1938, respectiv 1946, se nasc cei doi fii, Constantin Raul (Dinu) și Tudor-Călin. În încercarea de a le asigura fiilor
Constantin Andreoiu () [Corola-website/Science/323478_a_324807]
-
Curtea Veche București, apare cartea "Dr. " sub redacția prof. univ. dr. Nicolae Gorun. În recenzia cărții dr. Cornel-Nicu Neacșu scrie: "„În cele 112 pagini ale cărții se ascunde mesajul de a respecta memoria înaintașilor noștri.” I-a fost conferită medalia Academiei Franceze pentru servicii aduse umanității (post mortem).
Constantin Andreoiu () [Corola-website/Science/323478_a_324807]
-
al Facultății de Istorie a Universității de Stat din Moldova. Și-a început cariera în calitate de asistent universitar la Catedra de Istorie Universală, unde activează până în prezent. A făcut studii de doctorat la Institutul de Cercetări Internaționale Economice și Politice al Academiei de Științe a Federației Ruse. În 1986 a susținut teza de doctorat cu tema „Relațiile româno-italiene în anii 70 - prima jumătate a anilor 80”, iar în 1998 devine doctor habilitat în științe istorice cu lucrarea „Politica României privind Basarabia, 1940-1944
Anatol Petrencu () [Corola-website/Science/323509_a_324838]