32,428 matches
-
noilor prevederi ale Codului de procedură penală, nu avea la dispoziție nicio cale de atac efectivă pentru a se plânge de interceptarea care l-a prejudiciat (a se vedea Begu, citată anterior, pct. 147). 37. Rezultă că alegerea făcută de reclamant în prezenta cauză, de a contesta în cursul procesului împotriva sa legalitatea interceptării și a înregistrării secrete a convorbirilor, constituia o cale de atac efectivă, în circumstanțele specifice cauzei. Prin urmare, era logic ca acesta să aștepte rezultatul procedurilor interne
HOTĂRÂRE din 16 iulie 2013 în Cauza Bălteanu împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274158_a_275487]
-
nu este în mod vădit nefondat în sensul art. 35 § 3 a) din Convenție. De asemenea, Curtea constată că nu prezintă niciun alt motiv de inadmisibilitate. Prin urmare, trebuie să fie declarat admisibil. B. Cu privire la fond 1. Argumentele părților 39. Reclamantul a argumentat că procurorul care a dispus interceptarea și înregistrarea conversațiilor sale nu era un magistrat independent în sensul Convenției. Acesta a reiterat că nu a avut posibilitatea de a asculta casetele în ședință publică. Invocând hotărârile pronunțate în cauzele
HOTĂRÂRE din 16 iulie 2013 în Cauza Bălteanu împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274158_a_275487]
-
De asemenea, acesta a argumentat că autoritățile naționale beneficiau de o anumită marjă de apreciere în ceea ce privește maniera în care era folosit sistemul de supraveghere de către poliție. 2. Motivarea Curții 41. Curtea remarcă, în primul rând, că interceptarea și înregistrarea conversațiilor reclamantului cu R.J. și M.D. intră în sfera noțiunilor de "viață privată" și "corespondență" în sensul art. 8 [a se vedea, printre alte hotărâri, Craxi împotriva Italiei (nr. 2), nr. 25.337/94, pct. 57, 17 iulie 2003; Bykov împotriva Rusiei
HOTĂRÂRE din 16 iulie 2013 în Cauza Bălteanu împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274158_a_275487]
-
Dumitru Popescu, citată anterior, pct. 82-83). Sistemul existent stabilea o procedură mai riguroasă, cu garanții suplimentare pentru persoanele implicate. Prin urmare, Curtea va evalua doar modul în care aceste garanții au fost aplicate de autoritățile naționale în situația particulară a reclamantului (a se vedea Klass și alții împotriva Germaniei, 6 septembrie 1978, pct. 33, seria A nr. 28). 44. În acest sens ea observă că instanțele interne nu au oferit un răspuns complet la obiecțiile repetate ale reclamantului privind legalitatea autorizației
HOTĂRÂRE din 16 iulie 2013 în Cauza Bălteanu împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274158_a_275487]
-
situația particulară a reclamantului (a se vedea Klass și alții împotriva Germaniei, 6 septembrie 1978, pct. 33, seria A nr. 28). 44. În acest sens ea observă că instanțele interne nu au oferit un răspuns complet la obiecțiile repetate ale reclamantului privind legalitatea autorizației și acuratețea transcrierilor. Acestea pur și simplu au remarcat că procesul-verbal întocmit de procuror privind înregistrările a fost anexat la dosar, împreună cu casetele. Instanțele au acceptat, fără a pune la îndoială, refuzul procurorului de a prezenta autorizația
HOTĂRÂRE din 16 iulie 2013 în Cauza Bălteanu împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274158_a_275487]
-
refuzul procurorului de a prezenta autorizația (a se vedea supra, pct. 14). 45. Procedând astfel, instanțele interne au lipsit de efect garanțiile prevăzute de noua legislație a statului. În plus, deoarece instanțele nu au examinat legalitatea înregistrărilor sau acuratețea transcrierilor, reclamantul nu s-a putut prevala de posibilitatea de a solicita distrugerea acestora, în temeiul dispozițiilor Codului de procedură penală care au intrat în vigoare de la 1 ianuarie 2004, sau de a solicita despăgubiri pentru interceptare nelegală, în temeiul dispozițiilor generale
HOTĂRÂRE din 16 iulie 2013 în Cauza Bălteanu împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274158_a_275487]
-
răspunderea civilă delictuală. 46. Pentru aceste motive, Curtea consideră că, în prezenta cauză, a fost încălcat art. 8 din Convenție. II. Cu privire la pretinsa încălcare a art. 6 din Convenție 47. În temeiul art. 6 § 1 și § 3 (d) din Convenție, reclamantul a susținut că instanțele nu au interpretat corect probele și nu și-au motivat hotărârile. În plus, acesta s-a plâns că acțiunile procurorului, care au culminat cu arestarea sa, au fost nelegale, că R.J. și M.D. au primit instrucțiuni
HOTĂRÂRE din 16 iulie 2013 în Cauza Bălteanu împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274158_a_275487]
-
întrebe sau să solicite audierea martorilor acuzării și să obțină citarea și audierea martorilor apărării în aceleași condiții ca și martorii acuzării; 1. Argumentele părților 48. Guvernul a ridicat o excepție preliminară privind neepuizarea căilor de atac interne, susținând că reclamantul nu s-a plâns în fața instanțelor interne cu privire la negarea dreptului său de a prezenta proba cu martori. Acesta a argumentat, în continuare, că reclamantul nu a solicitat prezentarea de probe suplimentare în fața instanțelor de apel. De asemenea a subliniat că
HOTĂRÂRE din 16 iulie 2013 în Cauza Bălteanu împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274158_a_275487]
-
părților 48. Guvernul a ridicat o excepție preliminară privind neepuizarea căilor de atac interne, susținând că reclamantul nu s-a plâns în fața instanțelor interne cu privire la negarea dreptului său de a prezenta proba cu martori. Acesta a argumentat, în continuare, că reclamantul nu a solicitat prezentarea de probe suplimentare în fața instanțelor de apel. De asemenea a subliniat că reclamantul a profitat de oportunitățile oferite în cursul procedurilor de a contesta autenticitatea transcrierilor și de a se opune utilizării lor; totuși, acesta nu
HOTĂRÂRE din 16 iulie 2013 în Cauza Bălteanu împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274158_a_275487]
-
nu s-a plâns în fața instanțelor interne cu privire la negarea dreptului său de a prezenta proba cu martori. Acesta a argumentat, în continuare, că reclamantul nu a solicitat prezentarea de probe suplimentare în fața instanțelor de apel. De asemenea a subliniat că reclamantul a profitat de oportunitățile oferite în cursul procedurilor de a contesta autenticitatea transcrierilor și de a se opune utilizării lor; totuși, acesta nu a solicitat efectuarea niciunei expertize a casetelor. În orice caz, acesta a remarcat că transcrierile nu erau
HOTĂRÂRE din 16 iulie 2013 în Cauza Bălteanu împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274158_a_275487]
-
acesta nu a solicitat efectuarea niciunei expertize a casetelor. În orice caz, acesta a remarcat că transcrierile nu erau singurele probe pe care instanțele și-au întemeiat deciziile. 49. În observațiile sale formulate drept răspuns la cele prezentate de Guvern, reclamantul a arătat că nu a fost audiat niciodată de instanțele care s-au pronunțat cu privire la fondul cauzei sale după casarea primei decizii. Instanțele nu au examinat legalitatea înregistrărilor și acuratețea transcrierilor. Acestea și-au întemeiat deciziile pe probele adunate de
HOTĂRÂRE din 16 iulie 2013 în Cauza Bălteanu împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274158_a_275487]
-
unui drept sau a unei libertăți prevăzute de Convenție (a se vedea Bykov, citată anterior, pct. 88). În plus, aceasta nu are rolul de a analiza legislația in abstracto, ci de a examina modul în care aceasta îl afectează pe reclamant (a se vedea, mutatis mutandis, Klass și alții împotriva Germaniei, 6 septembrie 1978, pct. 33, seria A nr. 28). 52. Deși art. 6 garantează dreptul la un proces echitabil, acesta nu prevede nicio normă privind admisibilitatea probelor ca atare, aspect
HOTĂRÂRE din 16 iulie 2013 în Cauza Bălteanu împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274158_a_275487]
-
împotriva Spaniei (MC), nr. 30.544/96, pct. 28, CEDO1999-I]. Prin urmare, nu este de competența Curții să stabilească, ca principiu, dacă anumite tipuri de probe - de exemplu, probe obținute nelegal în sensul dreptului intern - pot fi admise sau dacă reclamantul este într-adevăr vinovat sau nu. Întrebarea la care trebuie să se răspundă este dacă procesul în ansamblul său, inclusiv modul în care au fost obținute probele, era echitabil. Acest lucru implică examinarea "nelegalității" în cauză și, în cazul în
HOTĂRÂRE din 16 iulie 2013 în Cauza Bălteanu împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274158_a_275487]
-
o încălcare a unui alt drept prevăzut de Convenție, natura încălcării constatate. 53. La stabilirea caracterului echitabil al procesului în ansamblul său trebuie să se țină seama dacă au fost respectate drepturile apărării. Trebuie să se examineze în special dacă reclamantului i s-a oferit posibilitatea de a contesta autenticitatea probelor și de a se opune utilizării lor. În plus, trebuie să se țină seama de calitatea probelor, inclusiv dacă circumstanțele în care au fost obținute pun la îndoială fiabilitatea sau
HOTĂRÂRE din 16 iulie 2013 în Cauza Bălteanu împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274158_a_275487]
-
ocazia de a analiza pozițiile contradictorii și de a-și explica opiniile cu privire la acestea în cursul examinării cauzei. De asemenea, acestea au motivat respingerea unor noi pretenții ale apărării. 57. În cele din urmă, Curtea constată că, în observațiile sale, reclamantul s-a plâns că nu a fost audiat în persoană de către instanțe în a doua etapă a procedurilor. Curtea ia act, în primul rând, de faptul că reclamantul nu a formulat acest argument în cadrul procedurilor interne sau în cererea inițială
HOTĂRÂRE din 16 iulie 2013 în Cauza Bălteanu împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274158_a_275487]
-
apărării. 57. În cele din urmă, Curtea constată că, în observațiile sale, reclamantul s-a plâns că nu a fost audiat în persoană de către instanțe în a doua etapă a procedurilor. Curtea ia act, în primul rând, de faptul că reclamantul nu a formulat acest argument în cadrul procedurilor interne sau în cererea inițială prezentată Curții. 58. Rezultă că acest capăt de cerere trebuie să fie respins în conformitate cu art. 35 § 3 (a) și § 4 din Convenție. III. Cu privire la pretinsa încălcare a art.
HOTĂRÂRE din 16 iulie 2013 în Cauza Bălteanu împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274158_a_275487]
-
în cadrul procedurilor interne sau în cererea inițială prezentată Curții. 58. Rezultă că acest capăt de cerere trebuie să fie respins în conformitate cu art. 35 § 3 (a) și § 4 din Convenție. III. Cu privire la pretinsa încălcare a art. 5 § 3 din Convenție 59. Reclamantul s-a plâns că a fost arestat preventiv o perioadă de peste zece luni, fără motive relevante și suficiente. În plus, acesta a considerat că instanțele interne nu au ținut seama de situația sa personală și de faptul acesta nu reprezenta
HOTĂRÂRE din 16 iulie 2013 în Cauza Bălteanu împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274158_a_275487]
-
Germaniei (27 iunie 1968, seria A nr. 7), B. împotriva Austriei (28 martie 1990, seria A nr. 175) și Labita împotriva Italiei (MC) (nr. 26.772/95, CEDO 2000-IV), Guvernul a susținut că, în sensul art. 5 § 3 din Convenție, reclamantul a fost privat de libertate în perioadele 21 ianuarie 2003-18 iunie 2003 și 9 septembrie 2003-1 noiembrie 2003, adică o perioadă de șapte luni și nouă zile în total. Acesta a declarat că detenția prelungită a reclamantului a fost justificată
HOTĂRÂRE din 16 iulie 2013 în Cauza Bălteanu împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274158_a_275487]
-
3 din Convenție, reclamantul a fost privat de libertate în perioadele 21 ianuarie 2003-18 iunie 2003 și 9 septembrie 2003-1 noiembrie 2003, adică o perioadă de șapte luni și nouă zile în total. Acesta a declarat că detenția prelungită a reclamantului a fost justificată de probele solide împotriva acestuia, a fost revizuită la intervale regulate de timp de un judecător și nu a avut o durată nejustificat de mare. Guvernul a făcut trimitere la Erimescu împotriva României [(dec.), nr. 33.762
HOTĂRÂRE din 16 iulie 2013 în Cauza Bălteanu împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274158_a_275487]
-
solide împotriva acestuia, a fost revizuită la intervale regulate de timp de un judecător și nu a avut o durată nejustificat de mare. Guvernul a făcut trimitere la Erimescu împotriva României [(dec.), nr. 33.762/05, 18 ianuarie 2011]. 61. Reclamantul a susținut că instanțele interne au prezentat un raționament sumar, în care au folosit o formulare standard pentru deciziile de prelungire a detenției sale, care, în opinia sa, nu a îndeplinit cerințele art. 5 § 3 din Convenție. B. Motivarea Curții
HOTĂRÂRE din 16 iulie 2013 în Cauza Bălteanu împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274158_a_275487]
-
trebuie luată în considerare începe de la data la care persoana învinuită este arestată și se încheie la data la care este pronunțată condamnarea, chiar și de către o instanță de prim grad de jurisdicție sau, posibil, la punerea în libertate a reclamantului în cursul procesului penal împotriva sa [a se vedea, pentru o hotărâre mai recentă, Idalov împotriva Rusiei (MC), nr. 5.826/03, pct. 112, 22 mai 2012]. 64. Curtea a dezvoltat în jurisprudența sa patru justificări fundamentale pentru arestarea preventivă
HOTĂRÂRE din 16 iulie 2013 în Cauza Bălteanu împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274158_a_275487]
-
McKay împotriva Regatului Unit (MC), nr. 543/03, pct. 42 și 45, CEDO 2006-X; și Bujac împotriva României, nr. 37.217/03, pct. 68, 2 noiembrie 2010]. 2. Aplicarea principiilor în prezenta cauză 65. Curtea remarcă, în primul rând, că reclamantul a fost arestat preventiv pentru prima dată la 21 ianuarie 2003. A fost condamnat în primă instanță la data de 18 iunie 2003, dar condamnarea în cauză a fost desființată prin decizia din 9 septembrie 2003. Detenția reclamantului a fost
HOTĂRÂRE din 16 iulie 2013 în Cauza Bălteanu împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274158_a_275487]
-
rând, că reclamantul a fost arestat preventiv pentru prima dată la 21 ianuarie 2003. A fost condamnat în primă instanță la data de 18 iunie 2003, dar condamnarea în cauză a fost desființată prin decizia din 9 septembrie 2003. Detenția reclamantului a fost ulterior prelungită la intervale regulate, până la adoptarea unei hotărâri în primă instanță, la 20 noiembrie 2003. Prin urmare, presupunând că detenția a continuat în perioada 21 ianuarie 2003-21 noiembrie 2003 și intra sub incidența art. 5 § 3, reclamantul
HOTĂRÂRE din 16 iulie 2013 în Cauza Bălteanu împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274158_a_275487]
-
reclamantului a fost ulterior prelungită la intervale regulate, până la adoptarea unei hotărâri în primă instanță, la 20 noiembrie 2003. Prin urmare, presupunând că detenția a continuat în perioada 21 ianuarie 2003-21 noiembrie 2003 și intra sub incidența art. 5 § 3, reclamantul a petrecut în arest preventiv o perioadă de cel mult zece luni în total, în sensul acestei dispoziții (a se vedea Wemhoff, citată anterior, pct. 9). 66. Curtea va examina modul în care instanțele interne au prelungit această detenție și
HOTĂRÂRE din 16 iulie 2013 în Cauza Bălteanu împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274158_a_275487]
-
va examina modul în care instanțele interne au prelungit această detenție și dacă au prezentat motive relevante și suficiente pentru deciziile lor. 67. În primul rând, Curtea observă că, în temeiul normelor prevăzute la nivel intern, instanțele au prelungit detenția reclamantului la intervale de treizeci de zile. Reclamantul a contestat sistematic aceste ordine de prelungire a arestului și a solicitat să fie eliberat în cursul procesului. 68. Curtea observă că instanțele interne și-au întemeiat deciziile de menținere în arest a
HOTĂRÂRE din 16 iulie 2013 în Cauza Bălteanu împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274158_a_275487]