308,881 matches
-
că n-am știut eu asta mai demult, că de-atunci te- aș fi alungat de la curtea mea!... Mă, dar ce ești tu? păgân? turc? tătar? pro ce liftă rea? să nu știi tu Tatăl Nostru? Stai numai!... - Ba îl știu Măria-Ta, da-l greșesc într-un loc. - Spune-mi-l dar! - Tatăl nostru, carele ești în ceruri, sfințească-se numele tău, vie împărăția ta... - Mai departe! - Aici am uitat o vorbă. - Fie-n voia ta... zi acum mai departe. - Fie
?tefan-Vod? ?i Tolpa [Corola-other/Imaginative/83531_a_84856]
-
mustra înaintea satului întreg pentru neomenia lui cu sătenii și cu toți românii de prin împrejurimile acelea, apoi arătându-i iscălitura lui Ștefan-Vodă, îi zise: - Vezi ce este scris aici? - Văd: fie în voia ta - răspunse pârcălabul, dar el nu știa ce să însemneze aceasta! - Nu știi?... bine! Lasă că știu eu! - strigă Tolpa furios, și atunci pe loc porunci oamenilor să-l întindă jos înaintea oamenilor și să-i măsoare vreo 50 bețe bune și pipărate, zicând: - Iscălitura Măriei-Sale poruncește
?tefan-Vod? ?i Tolpa [Corola-other/Imaginative/83531_a_84856]
-
lui cu sătenii și cu toți românii de prin împrejurimile acelea, apoi arătându-i iscălitura lui Ștefan-Vodă, îi zise: - Vezi ce este scris aici? - Văd: fie în voia ta - răspunse pârcălabul, dar el nu știa ce să însemneze aceasta! - Nu știi?... bine! Lasă că știu eu! - strigă Tolpa furios, și atunci pe loc porunci oamenilor să-l întindă jos înaintea oamenilor și să-i măsoare vreo 50 bețe bune și pipărate, zicând: - Iscălitura Măriei-Sale poruncește: să pedepsim pe toți aceia care
?tefan-Vod? ?i Tolpa [Corola-other/Imaginative/83531_a_84856]
-
cu toți românii de prin împrejurimile acelea, apoi arătându-i iscălitura lui Ștefan-Vodă, îi zise: - Vezi ce este scris aici? - Văd: fie în voia ta - răspunse pârcălabul, dar el nu știa ce să însemneze aceasta! - Nu știi?... bine! Lasă că știu eu! - strigă Tolpa furios, și atunci pe loc porunci oamenilor să-l întindă jos înaintea oamenilor și să-i măsoare vreo 50 bețe bune și pipărate, zicând: - Iscălitura Măriei-Sale poruncește: să pedepsim pe toți aceia care nu știu de omenie
?tefan-Vod? ?i Tolpa [Corola-other/Imaginative/83531_a_84856]
-
Lasă că știu eu! - strigă Tolpa furios, și atunci pe loc porunci oamenilor să-l întindă jos înaintea oamenilor și să-i măsoare vreo 50 bețe bune și pipărate, zicând: - Iscălitura Măriei-Sale poruncește: să pedepsim pe toți aceia care nu știu de omenie și asupresc pe frații lor din cale-afară și fără vreo dreptate!... Pârcălabul era nevoit să sufere bătaia, crezând că așa a poruncit Vodă. El, însă, era unul din cei mai credincioși, mai supuși și mai plăcuți domniei, și
?tefan-Vod? ?i Tolpa [Corola-other/Imaginative/83531_a_84856]
-
de omenie și asupresc pe frații lor din cale-afară și fără vreo dreptate!... Pârcălabul era nevoit să sufere bătaia, crezând că așa a poruncit Vodă. El, însă, era unul din cei mai credincioși, mai supuși și mai plăcuți domniei, și știind aceasta, se miră foarte mult, cum de-a făcut Ștefan-Vodă să poruncească să-l bată țiganul Tolpa înaintea sătenilor, mai cu seamă nefiind cu nimic vinovat! La vreo câteva săptămâni însă după ce-a fost bătut, având treabă numaidecât să
?tefan-Vod? ?i Tolpa [Corola-other/Imaginative/83531_a_84856]
-
Ce spun?... d-apoi iaca cum și iaca cum, și începu a-i povesti toată istoria cum s-a întâmplat. - Ei, mișelul! zise Vodă mânios, de aceea mi-a spus el să mă iscălesc eu la cuvintele, ce nu le știa din Tatăl Nostru, ca să aibă cu acea iscălitură putere să te bată!... Așa-i treaba?...Lasă că mi ți-l voi învăța eu!... Ștefan-Vodă se făcu foc; porunci curtenilor să-l prindă pe Tolpa și să-l spânzure. Tolpa însă
?tefan-Vod? ?i Tolpa [Corola-other/Imaginative/83531_a_84856]
-
istorisea pârcălabul lui Vodă și când Vodă porunci să-l prindă și să-l spânzure, stătea la ușă și asculta toate, și cum a auzit aceasta, îndată s-a făcut nevăzut, ascunzându-se în grădina domnească, care era foarte mare, știind că acolo nu va da nimeni de dânsul, iar trecând mânia Domnului, poate să scape cu viață. În zadar l-au căutat curtenii să-l prindă, că Tolpa nu era nicăieri. El, bietul, de spaimă și de frică că va
?tefan-Vod? ?i Tolpa [Corola-other/Imaginative/83531_a_84856]
-
ale marilor artiști români din trecut și pe Rodica Mitrica Badârcea interpretând „Kiss me Kate” de Porter într-o versiune românească ... Visul de-o vreme îmi este prieten ... Retrăiam în acele momente atmosferă interpretativa ale acestei personalități artistice fără să știm atunci, ca, în acele clipe ale după amiezii, spiritul ei pornea în marea și definitivă călătorie ... Glasul ei se împletea atunci cu acel Prieten care este Visul și care întreține focul sufletesc a cărui flacăra cântătoare continuă să palpite în
Rodica Mitric? Bad?rcea by Stephan POEN () [Corola-other/Journalistic/83688_a_85013]
-
la... Nehoiu, în județul Buzău. De asemenea, în această perioadă compozitorul definitivează atât de așteptatul album de autor cu Fuego. Marius Țeicu Compozitorul a fost distins cu premiul “Profesioniști de Top” pe anul 2012, de către Forumul Muzical Român. După cum se știe, a fost din nou președinte al juriului la ediția a IX-a a Festivalului internațional “George Grigoriu” de la Brăila (unde, la Gala laureaților, a cântat, împreună cu întreaga sală, unul din marile sale șlagăre), după care a intrat în studio pentru
Compozitorii no?tri by Ana FLORE () [Corola-other/Journalistic/83691_a_85016]
-
fi lansat la vară. Artista a promovat în S.U.A. albumul “Saxobeats”, iar la întoarcerea în țară cântăreața întenționa să lanseze un nou videoclip. “Cluburile în care am cântat au fost arhipline, și, spre surprinderea mea, foarte mulți dintre cei prezenți știau versurile pieselor mele”, a spus Alexandra. Cel mai recent single Alexandra Stan - Cliche (Hush Hush). LOREDANA a primit premiul special pentru promovarea României în lume, în cadrul Galei Premiilor VIP. “Sunt onorată de această recunoaștere, e un premiu care mă obligă
Gra?ii by Ada CONCIUC () [Corola-other/Journalistic/83697_a_85022]
-
Alexandra Stan - Cliche (Hush Hush). LOREDANA a primit premiul special pentru promovarea României în lume, în cadrul Galei Premiilor VIP. “Sunt onorată de această recunoaștere, e un premiu care mă obligă să promovez în continuare România! Fac acest lucru de când mă știu și nu mă voi opri aici, sunt mândră că sunt româncă”, a spus solista. Loredana a primit încă o distincție: premiul pentru “Cel mai bun show live din România” la Celebrity Awards al revistei “Story”. Loredana și-a lansat și
Gra?ii by Ada CONCIUC () [Corola-other/Journalistic/83697_a_85022]
-
Portiței și au durat o zi întreagă. Clipul a fost regizat de Iulian Moga, iar Alina a jucat în clip rolul unei fete îndrăgostite, partenerul său fiind fotomodelul Mario Popescu. “Clipul spune o poveste de dragoste dintre doi tineri care știu să își trăiască viața la maximum, știu să se bucure de libertate, vară, soare, dar și de momentele frumoase dintre ei”, a explicat Alina. (Mihai ANTON)
Gra?ii by Ada CONCIUC () [Corola-other/Journalistic/83697_a_85022]
-
Clipul a fost regizat de Iulian Moga, iar Alina a jucat în clip rolul unei fete îndrăgostite, partenerul său fiind fotomodelul Mario Popescu. “Clipul spune o poveste de dragoste dintre doi tineri care știu să își trăiască viața la maximum, știu să se bucure de libertate, vară, soare, dar și de momentele frumoase dintre ei”, a explicat Alina. (Mihai ANTON)
Gra?ii by Ada CONCIUC () [Corola-other/Journalistic/83697_a_85022]
-
alți soliști ajung să trăiască din amintiri, iată că Luminița Dobrescu este încununată de revista “Actualitatea Muzicală” cu “Premiul discului” pe 2012 pentru remarcabilul său dublu album “Un cântec pentru tine”, apărut la Casa Radio (care, din păcate, n-a știut sau n-a vrut să-și promoveze corespunzător propriul produs!). Am scris “amintiri”, pentru că artista a fost prima câștigătoare, pentru România, a “Cerbului de aur”, în 1969, iar în decembrie 1970 s-a stabilit în străinătate: după 44 de ani
Povestea adev?rat? a primului "Cerb de aur" by Octavian URSULESCU () [Corola-other/Journalistic/83698_a_85023]
-
Vocea umană - instrumentul zeilor Când am ales această temă (justificată prin vocația și preocupările mele didactice și științifice), nu am știut că deschid infinit posibilitatea unor dezbateri și aprofundări, ce țin în mod evident de existența omului pe acest pământ, de formele expresiilor sale în creațiile și stările sale diurne și de perspectivă. Poate că este incorect spus „nu am știut
Vocea uman? - instrumentul zeilor by Floren?a Nicoleta Marinescu () [Corola-other/Journalistic/83602_a_84927]
-
știut că deschid infinit posibilitatea unor dezbateri și aprofundări, ce țin în mod evident de existența omului pe acest pământ, de formele expresiilor sale în creațiile și stările sale diurne și de perspectivă. Poate că este incorect spus „nu am știut”; mă refer la cât de vastă, cât de sublimă și inovatoare poate fi forma de exprimare prin vocea umană, fapt ce ar pune meditatorul într-o discretă încurcătură. „UND GOTT SPRACH:” declamă GABRIEL în ariile sale din „Creațiunea” lui J.
Vocea uman? - instrumentul zeilor by Floren?a Nicoleta Marinescu () [Corola-other/Journalistic/83602_a_84927]
-
uman către zei s-ar prăbuși în haos”. “Peste tot unde a pătruns tradiția grecească a ființei, modul grecesc de a trăi experiența vieții, acolo au emigrat și ideea, discreția și responsabilitatea eleusină. Biserica veche creștină a preluat fără să știe și fără să vrea, numai un fragment al moștenirii ei.” Ernst Bertram - “Nietzsche, Încercare de mitologie”, Ed. Humanitas, București, 1998, Versiunea Românească, p. 294, 296. Așa și prin multe alte feluri încerc să-mi explic, să mă justific de ce cred
Vocea uman? - instrumentul zeilor by Floren?a Nicoleta Marinescu () [Corola-other/Journalistic/83602_a_84927]
-
existat și în ediția trecută a concursului, însă acum s-a amplificat în mod alarmant. În grade și moduri diferite, condidații au fost deficitari în cunoașterea muzicii enesciene. Am constatat cu mare jenă că reprezentantul României, Sorin Creciun, nu prea știa lucrările. Înotatul prin partituri, aproximațiile de citire, diletantismul afișat nu i-au făcut cinste. Următorul concurent, Amir Tebenikhin, dependent și el de partitură, a făcut față mai bine Toccatei și Pavanei, care erau pe jumătate asimilate, având chiar momente frumoase
Concursul de pian by Lavinia Coman () [Corola-other/Journalistic/83540_a_84865]
-
fluctuații mari de pulsație ritmică, dezechilibre și confuzii în pedalizare. În Sonata a 7-a de Prokofiev a demonstrat valoroase însușiri de temperament și expresivitate, tot pe linia unei atitudini preponderent romantice. Ilia Rașkovski e un alt concurent care nu știe prea bine lucrările de Enescu. Vizibil incomodat de dependența de text, a fost uneori agresiv în episoadele energice, alteori prea liber, neconfigurat în cele lirice. Bourée-ul a fost cântat cu prudență, fără autoritatea lucrului bine făcut, cu episodul median expresiv
Concursul de pian by Lavinia Coman () [Corola-other/Journalistic/83540_a_84865]
-
o mare competiție. Deopotrivă am învățat, o dată mai mult, despre infinitele feluri de a face muzică prin cântatul la pian. Există și un epilog al concursului nostru. Momentul de culme s-a petrecut, contrar așteptărilor, la încheierea spectacolului de gală. Știm bine că după o competiție de asemenea dificultate, la capătul a opt zile de probe dure, orice pianist normal iese epuizat fizic și psihic. Din această cauză, în concertul de gală se cântă îndeobște mai puțin convingător decât pe parcursul
Concursul de pian by Lavinia Coman () [Corola-other/Journalistic/83540_a_84865]
-
au luptat ca leii, împotriva unor ziduri, cum ziceau ei, pe când turcii după rădane trăgeau în carne vie. Se gândea numai ce bucurie era să facă miresei sale când s-ar fi întors acasă împodobit cu o cruce, și nu știa că luarea Griviței nu înseamnă luarea Plevnei, și că va sta de strajă multe nopți reci și lungi de-a rândul și că-i vor amorți de frig picioarele-n șanțuri, înainte de căderea Plevnei; cu urechea tot așa de ațintită
?tefan cel Mare ?n r?zboiul de la 1877 by Carmen Sylva [Corola-other/Imaginative/83536_a_84861]
-
lungi de-a rândul și că-i vor amorți de frig picioarele-n șanțuri, înainte de căderea Plevnei; cu urechea tot așa de ațintită asculta înfricoșatele împușcături, care pocneau mereu din redută și nici nu se apropiau, nici nu se depărtau. Știa tot așa de bine ca și regele, că dacă turcii ar năvăli, cortul regelui e prea aproape și-ar fi mai-mai cu neputință să-l apere pe rege. Acesta însă nu voia să se-ntoarcă nebiruit. El știa vechea zicală
?tefan cel Mare ?n r?zboiul de la 1877 by Carmen Sylva [Corola-other/Imaginative/83536_a_84861]
-
se depărtau. Știa tot așa de bine ca și regele, că dacă turcii ar năvăli, cortul regelui e prea aproape și-ar fi mai-mai cu neputință să-l apere pe rege. Acesta însă nu voia să se-ntoarcă nebiruit. El știa vechea zicală: Pe scut sau cu scutul! Căci, biruită, România ar fi încetat de-a mai fi. Stan auzi un pas îndesat și o arătare ciudată se opri în fața lui. „Nu mai văzuse niciodată această uniformă, doar în icoane foarte
?tefan cel Mare ?n r?zboiul de la 1877 by Carmen Sylva [Corola-other/Imaginative/83536_a_84861]
-
cazah, nici cerchez; purta o tunică albastră cu șireturi de 84 ȘTEFAN CEL MARE ȘI SFÂNT - legende și povești aur, pantaloni roșii și ciubote galbene. De șold îi atârna un paloș ciudat, care nu era nici spadă, nici sabie. Nu știa ce să creadă de acest oaspete puternic care stătea în fața lui, și cu toate că era zguduit de-un fior de spaimă neînțeleasă, îndreptă baioneta spre el, cu un puternic: - Stăi! Cine-i acolo? - Român!, veni un glas tunător. - Parola, știi parola
?tefan cel Mare ?n r?zboiul de la 1877 by Carmen Sylva [Corola-other/Imaginative/83536_a_84861]