31,463 matches
-
nimic în ceea ce privește accesul în Universități, tradiția europeană a ultimelor decenii fiind oricum "mai generoasă" decât este cea americană mai selectivă, deci mai competitivă. De altfel, în coborârea standardelor de acces din România, deși motivația a fost clar economică, pretextul sau explicația au trimis la "tradiția europeană". Deși această tradiție a laxității e recentă totuși acolo, ca să nu mai spun că "sistemul Marilor Școli", ca să împrumut formula nu și doctrina excesiv de stângistă a lui Bourdieu, n-a renunțat niciodată la o selecție
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
40 de țări , în Bratislava, 8 din 10 femei sunt frumoase, iar trei-patru dintre ele chiar foarte frumoase, cel puțin pe străzile pe care m-am plimbat eu, în 1998. Mirat, contrariat, am întrebat câțiva scriitori de acolo care-i explicația, dar, mai întâi, dacă ei știau că au femei foarte frumoase. Mi s-a răspuns firesc, molcom, că femeile slovace sunt recunoscute pentru frumusețea lor adică doar eu nu auzisem și că explicația stă în metisajul datorat întretăierii de drumuri
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
întrebat câțiva scriitori de acolo care-i explicația, dar, mai întâi, dacă ei știau că au femei foarte frumoase. Mi s-a răspuns firesc, molcom, că femeile slovace sunt recunoscute pentru frumusețea lor adică doar eu nu auzisem și că explicația stă în metisajul datorat întretăierii de drumuri europene la Bratislava, în istorie. Ce era așa de greu...? Liviu Antonesei: Nu mă îndoiesc că vor fi fiind frumoase femeile din Bratislava, dar cred că ar trebuie să le vezi și pe
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
nu e decât o intuiție percutantă pusă în seama unui personaj. Simptomatologia pronunțat fiziologică a stărilor interioare, unită cu frecvența cazurilor clinice, a și condus câteodată la concluzia existenței unei orientări naturaliste a romancierei. Totuși, nu se întâlnește decât întâmplător explicația pe bază de ereditate, prezența maladiilor justificându-se mai mult prin preocuparea predilectă pentru analiză. Căci este limpede că boala provoacă îndeobște mari mutații sufletești, fiind, pe de altă parte, și destul de răspândită în realitate spre a putea fi ocolită
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288667_a_289996]
-
smochin lipită de crupa unui măgar. 7. Conotațiile magico-simbolice și valorile numenal-esoterice sunt predominante mai ales la ultimele două degete ale mâinii. Cel de-al patrulea deget al mâinii se numește inelar, din motive bine cunoscute mai ales de femei. Explicația acestui fapt o găsim la Macrobius, care susține că acest obicei are o dublă explicație: una de tip pragmatic și alta de tip sacral. Considerentele practice sunt legate de faptul că acest deget participă într-o măsură mai mică decât
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
ales la ultimele două degete ale mâinii. Cel de-al patrulea deget al mâinii se numește inelar, din motive bine cunoscute mai ales de femei. Explicația acestui fapt o găsim la Macrobius, care susține că acest obicei are o dublă explicație: una de tip pragmatic și alta de tip sacral. Considerentele practice sunt legate de faptul că acest deget participă într-o măsură mai mică decât restul degetelor la diferite operații manuale și, ca atare, verigheta e mai ferită pe acest
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
gratuite, ipotezele și concluziile pripite. Apelul la teorie, din perspectivă metodologică, nu este în cazul lucrării domnului Ghercă un simplu mimetism; restituirea presei catolice din România primei jumătăți a secolului XX utilizează schema lui Jerzy Topolski, amendabilă, dar utilă, cu explicația descriptivă a publicațiilor catolice, explicația genetică (atunci când se referă la instituirea presei catolice în Europa și în România), cea structurală, în abordarea organismelor presei catolice de la noi, explicația prin definiție, cu ajungerea la o tipologie a presei, și finalemnte cea
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Apelul la teorie, din perspectivă metodologică, nu este în cazul lucrării domnului Ghercă un simplu mimetism; restituirea presei catolice din România primei jumătăți a secolului XX utilizează schema lui Jerzy Topolski, amendabilă, dar utilă, cu explicația descriptivă a publicațiilor catolice, explicația genetică (atunci când se referă la instituirea presei catolice în Europa și în România), cea structurală, în abordarea organismelor presei catolice de la noi, explicația prin definiție, cu ajungerea la o tipologie a presei, și finalemnte cea cauzală. d. Aparatul critic este
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
a secolului XX utilizează schema lui Jerzy Topolski, amendabilă, dar utilă, cu explicația descriptivă a publicațiilor catolice, explicația genetică (atunci când se referă la instituirea presei catolice în Europa și în România), cea structurală, în abordarea organismelor presei catolice de la noi, explicația prin definiție, cu ajungerea la o tipologie a presei, și finalemnte cea cauzală. d. Aparatul critic este bogat și funcțional, cu un raport echilibrat între text și referințele de subsol al paginii, cu o bună și judicioasă acoperire prin lucrări
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
se află deseori în situația de a decide dacă se oprește la nivelul de fapt (căutând răspunsul la întrebarea factologică ce s-a întâmplat?), ori dacă trece de acest nivel, căutând să răspundă la chestiunea explicativ-cauzală de ce?. Semnificația conceptului de "explicație" (în istorie) poate fi redus, conform lui Topolski 17, la: 1. explicația descriptivă (prin descriere); 2. explicația genetică (prin cercetarea genezei); 3. structurală (stabilind locul în structură); 4. explicația prin definiție și 5. explicația cauzală (prin cercetarea cauzelor). În narațiunea
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
nivelul de fapt (căutând răspunsul la întrebarea factologică ce s-a întâmplat?), ori dacă trece de acest nivel, căutând să răspundă la chestiunea explicativ-cauzală de ce?. Semnificația conceptului de "explicație" (în istorie) poate fi redus, conform lui Topolski 17, la: 1. explicația descriptivă (prin descriere); 2. explicația genetică (prin cercetarea genezei); 3. structurală (stabilind locul în structură); 4. explicația prin definiție și 5. explicația cauzală (prin cercetarea cauzelor). În narațiunea istorică se face distincția între descriere și evaluare, adică între a spune
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
la întrebarea factologică ce s-a întâmplat?), ori dacă trece de acest nivel, căutând să răspundă la chestiunea explicativ-cauzală de ce?. Semnificația conceptului de "explicație" (în istorie) poate fi redus, conform lui Topolski 17, la: 1. explicația descriptivă (prin descriere); 2. explicația genetică (prin cercetarea genezei); 3. structurală (stabilind locul în structură); 4. explicația prin definiție și 5. explicația cauzală (prin cercetarea cauzelor). În narațiunea istorică se face distincția între descriere și evaluare, adică între a spune ce s-a întâmplat și
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
nivel, căutând să răspundă la chestiunea explicativ-cauzală de ce?. Semnificația conceptului de "explicație" (în istorie) poate fi redus, conform lui Topolski 17, la: 1. explicația descriptivă (prin descriere); 2. explicația genetică (prin cercetarea genezei); 3. structurală (stabilind locul în structură); 4. explicația prin definiție și 5. explicația cauzală (prin cercetarea cauzelor). În narațiunea istorică se face distincția între descriere și evaluare, adică între a spune ce s-a întâmplat și între judecățile de valoare ori valorizările a ceea ce s-a întâmplat. Problema
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
chestiunea explicativ-cauzală de ce?. Semnificația conceptului de "explicație" (în istorie) poate fi redus, conform lui Topolski 17, la: 1. explicația descriptivă (prin descriere); 2. explicația genetică (prin cercetarea genezei); 3. structurală (stabilind locul în structură); 4. explicația prin definiție și 5. explicația cauzală (prin cercetarea cauzelor). În narațiunea istorică se face distincția între descriere și evaluare, adică între a spune ce s-a întâmplat și între judecățile de valoare ori valorizările a ceea ce s-a întâmplat. Problema care se impune este dacă
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
care binomul adevărat-fals nu ar intra într-o discuție despre valorizări. Adesea, valorizare nu înseamnă doar evaluarea a ceea ce a fost, ci și expresia sistemului de valori al istoricului 18. În cercetările de istorie a presei studiem faptele, dar și explicațiile cauzale ale acestora. Faptele sunt selectate în funcție de valorile noastre, de distanța emoțională pe care o avem față de evenimentul descris, de accesibilitatea documentară. Pentru noi, faptele sunt apariții și dispariții de periodice, jurnaliști, publiciști, norme, forme asociative etc19. Prin această cercetare
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
în capitolul II și în mod deosebit în capitolul al III-lea). Pentru a depăși în cercetare nivelul factologic, dar și pentru a-l realiza pe cel explicativ cauzal, am utilizat toate cele cinci metode identificate de Topolski, astfel: 1. explicația descriptivă (am folosit-o în prezentarea publicațiilor catolice din diecezele de București și Iași); 2. explicația genetică (am urmărit pe de o parte istoricul referințelor Sfântului Scaun la mijloacele de comunicare, încă de la început, iar pe de altă parte, am
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
cercetare nivelul factologic, dar și pentru a-l realiza pe cel explicativ cauzal, am utilizat toate cele cinci metode identificate de Topolski, astfel: 1. explicația descriptivă (am folosit-o în prezentarea publicațiilor catolice din diecezele de București și Iași); 2. explicația genetică (am urmărit pe de o parte istoricul referințelor Sfântului Scaun la mijloacele de comunicare, încă de la început, iar pe de altă parte, am identificat și analizat momentul de debut al presei catolice în România); 3. structurală (am încercat să
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
de la început, iar pe de altă parte, am identificat și analizat momentul de debut al presei catolice în România); 3. structurală (am încercat să explicăm unde s-a plasat presa catolică românească în ansablul presei catolice definite de Vatican); 4. explicația prin definiție (am definit mai exact în subcapiolul Giuseppe Chiaudano și modelul ziarului catolic ce presupunea o publicație catolică, conform ierarhiei bisericești și Papei); 5. explicația cauzală (am identificat cauzele care au stat la baza încercării de unificare a presei
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
s-a plasat presa catolică românească în ansablul presei catolice definite de Vatican); 4. explicația prin definiție (am definit mai exact în subcapiolul Giuseppe Chiaudano și modelul ziarului catolic ce presupunea o publicație catolică, conform ierarhiei bisericești și Papei); 5. explicația cauzală (am identificat cauzele care au stat la baza încercării de unificare a presei catolice românești și a eșecului parțial al acestui demers). Baza metodologică a investigațiilor întreprinse s-a aflat în concordanță cu principiile fundamentale ale istoriografiei moderne 20
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
tot mai acută și din cauza apariției altor comunități politico- imaginare și imaginate, intrinsec limitate și suverane, precum națiunea. Apariția "naționalismului", către sfârșitul secolului al XVIII-lea, nu a fost determinată de erodarea certitudinilor religioase (această erodare necesită în sine o explicație complexă), și nici nu înlocuiește în istorie religia; el trebuie înțeles în raport cu sistemele culturale complexe care l-au precedat, din care (și împotriva cărora) a luat ființă dintre cele mai relevante fiind comunitatea religioasă și monarhia dinastică și nu în raport cu
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
ce are ca efect principal formarea unei viziuni unanim acceptate de opinia publică 36. Există numeroase definiții ale termenului de opinie publică, oferite atât de către filosofi, cât și de sociologi. Ca și în cazul conceptului de comunicare, nu există o explicație atotcuprinzătoare și unanim acceptată 37. Comunicarea reprezintă o modalitate fundamentală de a interacționa psiho-social, presupunând transmiterea unor informații prin limbajul articulat ori prin alte coduri, având drept scop obținerea unei stabilități sau a unor modificări de comportament ale unui individ
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Biserica are îndatorirea de a cerceta semnele timpurilor și de a le interpreta în lumina evangheliei, astfel încât să poată răspunde într-un mod adaptat fiecărei generații, la întrebările oamenilor"97. Biserica și-a asumat rolul de a oferi sensuri și explicații noilor transformări culturale și sociale care s-au petrecut în epoca contemporană, cu scopul de a arăta direcția și de a-i orienta pe credincioși față de noile evenimente și fenomene care definesc societatea contemporană; ele trebuiau înțelese și explicate prin
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
practic cu orice prilej) pe Auner în susținerea tezelor privind originea catolicilor moldoveni. Scrierea a fost repudiată ulterior de Auner, fiind chiar omisă în general în autobiografiile sale; însă "răul" fusese făcut deja. Monseniorul Auner nu a oferit niciodată o explicație privitoare la această gravă eroare istoriografică, dar nici în ceea ce privea schimbarea totală a opticii istoriografice, la numai patru ani de la apariția controversatei cărți. În perioada apariției Revistei catolice (1912-1916) la București, Auner s-a aflat printre principalii ei colaboratori
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Argumentele prezentate constituiau pasaje din Biblie, explicate apoi de către autor: "Căutați mai întâi de toate Împărăția lui Dumnezeu și dreptatea Lui, căci la ce i-ar folosi omului de ar câștiga el lumea întreagă iar apoi să-și piardă sufletul?". Explicația la întrebarea adresată a fost următoarea: "Fie omul cât de bogat, cât de norocos și să câștige el toate bunurile și laudele oamenilor și la urmă la ce-i folosesc toate acestea, dacă apoi nu va putea intra în cer
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
harul Său"724. Această Epistolă, cât și tălmăcirea ei, aveau menirea de a arăta adevăratul sens al celor spuse de apostolul Paul (esența spuselor lui), adică incapacitatea mântuirii omului prin propriile puteri și salvarea lui numai datorită harului lui Dumnezeu. Explicația a fost oferită într-un limbaj mai elevat și s-a adresat unor cititori cu o oarecare lectură biblică și teologică. Analiza acestor probleme teologice și a evangheliilor nu era originală, ci s-a bazat mai mult pe traduceri din
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]