167,112 matches
-
cum a fost publicat pe pagina de internet a Consiliului Legislativ, reiese ca acesta nu este semnat de nimeni și nici nu este ștampilat, cu încălcarea H.G. nr. 561/2009. De asemenea, nici adresele de înaintare nu sunt semnate de ministrul afacerilor interne, așa cum impune legea, ci sunt elaborate la nivelul DSU și semnate de X, cu încălcarea H.G. nr. 561/2009. ... B. Starea de alertă nu mai trebuia prelungită Pentru a garanta caracterul temporar al măsurilor dispuse în timpul stării de
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
de notorietate că singurul Grup de Suport constituit este Grupul de suport tehnico-științific privind gestionarea bolilor înalt contagioase pe teritoriul României. Potrivit H.C.N.S.S.U. nr. 3/2016, menționat de M.A.I. în diverse întâmpinări, Grupul de suport este constituit din reprezentanți ai Ministerului Afacerilor Interne, Departamentului pentru Situații de Urgență, Ministerului Sănătății, Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Transporturilor, Ministerului Educației Naționale și structurilor subordonate, experți, medici epidemiologi, medici de medicină de urgență, medici de anestezie-terapie intensivă, medici de boli infecțioase, consultanți, reprezentanți
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
privind gestionarea bolilor înalt contagioase pe teritoriul României. Potrivit H.C.N.S.S.U. nr. 3/2016, menționat de M.A.I. în diverse întâmpinări, Grupul de suport este constituit din reprezentanți ai Ministerului Afacerilor Interne, Departamentului pentru Situații de Urgență, Ministerului Sănătății, Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Transporturilor, Ministerului Educației Naționale și structurilor subordonate, experți, medici epidemiologi, medici de medicină de urgență, medici de anestezie-terapie intensivă, medici de boli infecțioase, consultanți, reprezentanți ai unor institute medicale/de cercetare, instituții servicii publice etc. cu atribuții în domeniu
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
distincție clară între „proiectele de acte normative“ și „propuneri legislative“. Trebuie distins, în acest context [al aplicabilității art. 2 alin. (1) din Legea nr. 248/2013], că actul contestat este atât inițiat de Guvern [cel puțin la nivel teoretic, prin ministrul afacerilor interne, potrivit art. 4 alin. (1) din Legea nr. 55/2020], cât și adoptat de Guvern. A afirma contrariul este total eronat și ar goli de conținut norma constituțională, întrucât C.E.S. s-ar transforma dintr-un organ consultativ al celor două
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
Totodată, consideră că s-ar fi impus ca proiectul de hotărâre a Guvernului la care faceți referire să facă obiectul analizei următoarelor comisiilor de specialitate constituite la nivelul Consiliului Economic și Social: Comisia pentru dezvoltare economică, competitivitate și mediu de afaceri, Comisia pentru drepturi și libertăți cetățenești, egalitatea de șanse și de tratament, Comisia pentru relațiile de muncă, politică salarială, incluziune socială, protecție socială și sănătate, Comisia pentru educație, tineret, sport, cercetare, formare profesională și cultură, Comisia pentru administrație publică și
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
1 alin. (3) și (5) și art. 141 din Constituție, întrucât nu au fost realizate motivarea și fundamentarea economică, socială și juridică a soluțiilor adoptate și nu a fost solicitat avizul C.E.S. ... ... II. În ceea ce privește inexistența propunerii ministrului afacerilor interne de prelungire a stării de alertă În ceea ce privește împrejurarea că Hotărârea C.N.S.S.U. nr. 112/2021, prin care s-au propus prelungirea stării de alertă și măsurile aferente, a fost adoptată cu participarea ministrului afacerilor interne nu are nicio
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
privește inexistența propunerii ministrului afacerilor interne de prelungire a stării de alertă În ceea ce privește împrejurarea că Hotărârea C.N.S.S.U. nr. 112/2021, prin care s-au propus prelungirea stării de alertă și măsurile aferente, a fost adoptată cu participarea ministrului afacerilor interne nu are nicio semnificație din perspectiva art. 4 alin. (1) din Legea nr. 55/2020, din moment ce, potrivit acestui text legal, Comitetul Național pentru Situații de Urgență nu are niciun rol în procedura de emitere a hotărârii Guvernului privind
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
care să fie ulterior modificate printr-o altă hotărâre a Guvernului, context în care s-ar fi putut pune în discuție incidența art. 71 din Legea nr. 55/2020, ci se află în situația în care, înaintea ajungerii la termen, ministrul afacerilor interne trebuie să decidă, în deplină libertate, dacă în urma analizei factorilor de risc se impune prelungirea ei, în acord cu dispozițiile art. 4 din Legea nr. 55/2020. O interpretare contrară ar vida de conținut dispozițiile art. 4 din Legea
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
prezentate distinct elementele obiective ale situației extraordinare care impune reglementarea imediată, nefiind suficientă utilizarea procedurii parlamentare de urgență, precum și eventualele consecințe care s-ar produce în lipsa luării măsurilor legislative propuse; ... b) impactul socioeconomic - efectele asupra mediului macroeconomic, de afaceri, social și asupra mediului înconjurător, inclusiv evaluarea costurilor și beneficiilor; ... c) impactul financiar asupra bugetului general consolidat atât pe termen scurt, pentru anul curent, cât și pe termen lung (pe 5 ani), inclusiv informații cu privire la cheltuieli și venituri
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
neagă opusul său, care este cel al unanimității, caracteristic statului totalitar și dictatorial. Pentru toate aceste motive, solicită să se constate admisibilitatea excepției de neconstituționalitate așa cum a fost formulată și să fie sesizată Curtea Constituțională a României. Pârâtul Ministerul Afacerilor Interne a depus întâmpinare la cererea de emitere a unei ordonanțe președințiale. ... ... I. Față de obiectul cauzei - ordonanță președințială, solicită instanței să rețină, să examineze și să se pronunțe cu privire la excepția inadmisibilității acțiunii formulate de către reclamant pe
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
acesta nu răspunde pentru obligațiile persoanei juridice subordonate. Anterior, prevederi similare s-au regăsit și în art. 37 din Decretul nr. 31/1954. Pârâtul Comitetul Național pentru Situații de Urgență, prin reprezentant legal Departamentul pentru Situații de Urgență din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii, pe calea ordonanței președințiale, ca inadmisibilă, în principal, iar pe fondul cauzei ca neîntemeiată, pentru următoarele considerente: I. Cererea reclamantului este inadmisibilă pe calea ordonanței președințiale prevăzute de art. 997
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
organism, stabilite de Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. În drept, Codul de procedură civilă, Legea nr. 554/2004, Legea nr. 55/2020, Legea nr. 136/2020, O.U.G. nr. 21/2004 și actele normative la care a făcut referire în cadrul apărărilor formulate Pârâtul Ministerul Afacerilor Interne a depus întâmpinare la cererea de intervenție accesorie formulată de X, solicitând să fie respinsă ca inadmisibilă, pentru următoarele considerente: Potrivit dispozițiilor 61 alin. (1) din Codul de procedură civilă, „Oricine are interes poate interveni într-un proces care
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
suplimentară, care nu poate fi mai mare de 30 de zile“, coroborat cu art. 4 alin. (1) din același act normativ, care prevede, în mod expres, faptul că „Starea de alertă se instituie de Guvern prin hotărâre, la propunerea ministrului afacerilor interne, și nu poate depăși 30 de zile. Starea de alertă poate fi prelungită, pentru motive temeinice, pentru cel mult 30 de zile, prin hotărâre a Guvernului la propunerea ministrului afacerilor interne“. Potrivit analizei factorilor de risc din 5.12.2021, s-
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
se instituie de Guvern prin hotărâre, la propunerea ministrului afacerilor interne, și nu poate depăși 30 de zile. Starea de alertă poate fi prelungită, pentru motive temeinice, pentru cel mult 30 de zile, prin hotărâre a Guvernului la propunerea ministrului afacerilor interne“. Potrivit analizei factorilor de risc din 5.12.2021, s-au menținut propunerile de măsuri privind diminuarea riscului de răspândire a virusului, având în vedere constatările C.N.C.C.I, din cuprinsul Capitolului VI Interpretarea factorilor de risc privind apariția unor noi variante ale
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
autorități responsabile, la propunerea C.N.S.S.U., după caz, emit ordine și instrucțiuni. Reclamantul este în eroare atunci când afirmă și susține faptul că au fost încălcate dispozițiile legale privind emiterea unei propuneri de prelungire a stării de alertă de către ministrul afacerilor interne, în condițiile art. 4 alin. (1) din Legea nr. 55/2020. Susținerea este neîntemeiată deoarece, pe de o parte, ministrul afacerilor interne este implicat în cadrul Comitetului Național pentru Situații de Urgență, organism interinstituțional din care face parte, în calitate
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
că au fost încălcate dispozițiile legale privind emiterea unei propuneri de prelungire a stării de alertă de către ministrul afacerilor interne, în condițiile art. 4 alin. (1) din Legea nr. 55/2020. Susținerea este neîntemeiată deoarece, pe de o parte, ministrul afacerilor interne este implicat în cadrul Comitetului Național pentru Situații de Urgență, organism interinstituțional din care face parte, în calitate de vicepreședinte, în procesul decizional privind propunerea declarării stării de alertă la nivel național, în acord cu dispozițiile art. 8^1 alin.
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
interinstituțional din care face parte, în calitate de vicepreședinte, în procesul decizional privind propunerea declarării stării de alertă la nivel național, în acord cu dispozițiile art. 8^1 alin. (2) din O.U.G. nr. 21/2004, iar, pe de altă parte, propunerea ministrului afacerilor interne s-a realizat și prin înaintarea proiectului hotărârii Guvernului și semnarea notei de fundamentare. Reclamantul este în eroare cu privire la denumirea Centrului Național de Coordonare și Conducere a Intervenției, cât și rolul acestuia stabilit prin reglementarea de la
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
Comitetul național. (2) Organizarea, funcționarea și componența Centrului național de coordonare și conducere a intervenției se stabilesc prin hotărâre a Guvernului. La nivel național, comandantul acțiunii este secretarul de stat, șef al Departamentului pentru Situații de Urgență din cadrul Ministerului Afacerilor Interne sau persoana desemnată de acesta, potrivit art. 11 alin. (3) din H.G. nr. 557/2016 privind managementul tipurilor de risc. Analiza este întocmită de Centrul Național de Coordonare și Conducere a Intervenției, în temeiul reglementării speciale - Legea nr. 55/2020, care
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
au fost emise în limitele competenței de apreciere a acestui organism, stabilite de Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. În probațiune, au fost depuse la dosar înscrisuri și înregistrări video. A fost invocată excepția lipsei calității Direcției Generale Juridice a Ministerului Afacerilor Interne de reprezentant al Ministerului Afacerilor Interne. Analizând În ceea ce privește excepția lipsei calității Direcției Generale Juridice a M.A.I. de reprezentant al M.A.I. Potrivit art. 4 alin. (3) din Ordinul M.A.I. nr. 100/2011 pentru aprobarea Regulamentului de organizare și
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
de apreciere a acestui organism, stabilite de Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. În probațiune, au fost depuse la dosar înscrisuri și înregistrări video. A fost invocată excepția lipsei calității Direcției Generale Juridice a Ministerului Afacerilor Interne de reprezentant al Ministerului Afacerilor Interne. Analizând În ceea ce privește excepția lipsei calității Direcției Generale Juridice a M.A.I. de reprezentant al M.A.I. Potrivit art. 4 alin. (3) din Ordinul M.A.I. nr. 100/2011 pentru aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a Direcției generale juridice: Directorul
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
în textul de mai sus, întâmpinarea depusă în cauza de față fiind semnată de directorul general adjunct al acestei structuri. În consecință, instanța va respinge excepția, ca neîntemeiată. În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Afacerilor Interne După cum rezultă din prevederile art. 1 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, acțiunile în contencios administrativ pot fi promovate de „orice persoană care se consideră vătămată întrun drept al său ori într-un interes legitim, de către o
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri (...)“. Aceasta presupune, prin ipoteză, ca autoritatea publică împotriva căreia se introduce acțiunea să fie cea care a emis actul administrativ potențial vătămător. Or, pârâtul Ministerul Afacerilor Interne nu este emitentul niciunuia din cele două acte puse în discuție în speța de față, respectiv H.G. nr. 1.242/2021 și H.C.N.S.S.U. nr. 112/2021, neavând deci calitate procesuală pasivă. Pentru aceste motive, instanța va admite excepția de mai sus. În
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
nr. 6.757/2/2021, nedefinitivă încă la acest moment. Prin sentința civilă de mai sus, instanța a respins acțiunea modificată formulată de reclamanta X, în contradictoriu cu pârâții Comitetul Național pentru Situații de Urgență, Guvernul României prin Secretariatul General al Guvernului, Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Sănătății, ca neîntemeiată. Deși acțiunea de mai sus a vizat, într-adevăr, anularea acelorași acte ca cele care formează obiectul cauzei de față, ea a fost promovată de o altă persoană, astfel încât, în temeiul art. 435 alin.
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
prezentate distinct elementele obiective ale situației extraordinare care impune reglementarea imediată, nefiind suficientă utilizarea procedurii parlamentare de urgență, precum și eventualele consecințe care s-ar produce în lipsa luării măsurilor legislative propuse; ... b) impactul socioeconomic - efectele asupra mediului macroeconomic, de afaceri, social și asupra mediului înconjurător, inclusiv evaluarea costurilor și beneficiilor; ... c) impactul financiar asupra bugetului general consolidat atât pe termen scurt, pentru anul curent, cât și pe termen lung (pe 5 ani), inclusiv informații cu privire la cheltuieli și venituri
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
și dezbătute public. În ceea ce privește inițiatorul hotărârii Guvernului, se constată următoarele: Potrivit art. 4 alin. (1) din Legea nr. 55/2020, invocat în preambulul hotărârii Guvernului contestate, „Starea de alertă se instituie de Guvern prin hotărâre, la propunerea ministrului afacerilor interne, și nu poate depăși 30 de zile. Starea de alertă poate fi prelungită, pentru motive temeinice, pentru cel mult 30 de zile, prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministrului afacerilor interne“. Cercetând documentația care a stat la baza emiterii
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]